Prezidentiabilii de la Cairo
Ambasadorul american in Egipt, Francis J. Ricciardone informa Departamentul de Stat, intr-o telegrama confidentiala, despre starea de spirit din Cairo, cea premergatoare marilor demonstratii populare: “Succesiunea prezidentiala este elefantul din camera politicii egiptene. In ciuda unor discutii neoficiale, nimeni din Egipt nu are vreo certitudine despre cine va urma la conducerea tarii dupa Mubarak sau cum va avea loc succesiunea. Mubarak insusi pare a avea incredere in Dumnezeu si in inertia serviciilor de securitate militare si civile, pentru asigurarea unei tranzitii ordonate.”
Frustarea lui Soliman
Abilitatea lui Tantawi
Ostilitatea fata de Gamal
Manifestatiile de amploare din principalele localitati egiptene exprima si nemultumirea unor importanti oficiali din actuala ierarhie a puterii de la Cairo.
Acestia au semnalat, in mod repetat, insatisfactia lor fata de candidatura posibila, la fotoliul prezidential, a lui Gamal Mubarak – fiul sefului statului, care are acum un rol cheie in conducerea Partidului Democratic National, de guvernamant.
Principalul obstacol pentru Gamal? Armata! De ce? Toti cei patru presedinti ai Egiptului, dupa 1952, au provenit din randul corpului ofiterilor, fortele armate fiind considerate ultimul garant, istoric, al conducerii prezidentiale.
Gamal nu a efectuat stagiul militar! Sansa sa era instalarea lui ca presedinte pe timpul vietii tatalui sau, care putea actiona, ca sef de stat in exercitiu, aidoma altor semeni din Orientul Mijlociu – a se vedea cazul Siriei – pentru intronarea fiului la putere „pe cale democratica”.
Desi multi egipteni afirma ca “nu suntem Siria sau Arabia Saudita”, Hosni Mubarak miza pe masinaria de vot a partidului de guvernamant si pe controlul, din partea oficialilor statului, a structurilor electorale.
Intentia lui Moussa
Amr Mohammed Moussa este, din 2001, secretarul general al Ligii Arabe. Intrebat daca va candida la alegerile prezidentiale din 2011, Moussa a invocat „dreptul fiecarui cetatean de a aspira la un post politic, care sa ii permita sa isi serveasca natiunea”.
Dupa reintoarcerea lui Mohamed Elbaradei in Egipt, a avut convorbiri cu acesta despre necesarele modificari ale unor articole din Constitutia Egiptului, care sa permita transparenta in alegerile prezidentiale si inscrierea in cursa electorala a candidatilor independenti.
Pe 1 februarie 2011, imediat dupa anuntul presedintelui Hosni Mubarak ca nu va mai candida la apropiatele alegeri prezidentiale, Moussa a declarat, la CNN, avand drept adresant de facto Casa Alba, ca se gandeste serios sa isi anunte oficial candidatura la viitoarele alegeri prezidentiale in urmatoarele saptamani.
Frustarea lui Soliman
Generalul Omar Soliman - seful serviciului egiptean de informatii, recent numit vicepresedinte, este cunoscut la Washington D.C. ca adept al “pastrarii presiunii asupra miscarii islamiste palestiniene” si atent monitor al Iranului, care reprezinta, pentru Egipt, o “amenintare semnificativa”.
In ultimii doi ani, Soliman a iesit din conul de umbra specific celor ce conduc serviciilor de informatii si a permis jurnalistilor sa il fotografieze si sa il filmeze pe timpul intalnirilor sale cu diversi lideri straini.
Datorita formatiei sale de militar, generalul Omar Soliman va avea un rol central in orice scenariu de succesiune la functia suprema in stat.
Oficial, Soliman neaga vehement o ambitie personala, dar daruirea lui pentru cauza nationala este evidenta. La varsta de 71 de ani, el ar putea capacita voturile si influenta celor din aparatul guvernamental.
Generalul Soliman detesta ideea ca Gamal sa fie succesorul tatalui sau. El a avut grija sa se afle ca orgoliul sau personal a fost ranit de Mubarak, care, desi i-a promis cu ani in urma numirea sa ca vicepresedinte, nu s-a tinut de cuvant.
Abilitatea lui Tantawi
Conteaza, in ecuatia politica actuala, si maresalul Hussein Tantawi, ministrul Apararii, care conlucreaza foarte bine cu generalul Omar Suleiman la gestionarea perioadei de tranzitie - de la presedintele contestat de multime, la invingatorul in viitoarele alegeri prezidentiale.
Cu o miscare inteligenta, armata si-a pastrat pozitia de arbitru prin declaratia televizata din 31 ianuarie a.c. precizand ca nu va deschide focul impotriva manifestantilor pasnici.
Apoi, la Pentagon s-a confirmat convorbirea telefonica avuta de secretarul apararii, Robert Gates, si maresalul Tantawi, fara a fi oferite presei detalii despre problemele abordate.
Indiferent cum vor evolua lucrurile in urmatoarele zile, conducerea de facto a Egiptului este asigurata de tandemul format de vicepresedintele tarii, generalul Omar Suleiman, si ministrul apararii, maresalul Tantawi, lideri dispusi sa actioneze astfel incat sa evite confruntarile dintre armata si demonstranti.
Conform analistului american Stephen P. Cohen, presedintele Institutului pentru Pace in Orientul Mijlociu si ex-consultant al Consiliului National pentru Informatii, cei doi demnitari militari sunt de parere ca o ruptura intre vointa populara si armata nu va avea ca efect decat ajungerea in situatia cand statul egiptean, in integrum, nu va mai avea bazele legitimitatii sale. In acest mod, sustine Cohen:”cei doi i-au spus practic lui Mubarak ca jocul s-a incheiat pentru el.”
Suleiman si Tantawi poarta deja discutii cu reprezentanti ai opozitiei si protestatari, dar nu si cu Mohammed El Baradei, politician contestatar al lui Mubarak, ex-sef al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Si nici cu Fratia Musulmana.
Cei doi considera ca nu au nevoie de intermediari intre ei si tinerii protestatari, majoritatea acestora efectuand stagiul militar sub comanda lor.
Purtatorul de cuvant al generalului Suleiman a confirmat, la CNN, ca dialogul cu partidele de opozitie este in curs de desfasurare.
Enan – solutia de rezerva?
Generalul-locotenent Sami Enan, seful Statului Major General al Fortelor Armate Egiptene, a discutat, zilele trecute, la Pentagon, aspecte ale colaborarii bilaterale.
Armata egipteana, cu cei 468.000 de militari se situeaza pe locul 10 in lume si este considerata „inima puterii” in Egipt, dupa inlaturarea de catre ofiteri a monarhiei, in 1952.
Ce s-a discutat la traditionala intalnire “intre patru ochi” intre generalul Enan si omologul american?
Efectele convorbirii confidentiale se vad deja la Cairo. Enan fiind considerat la Washington D.C. un general competent. Nu doar pentru a comanda fortele armate.
Ion Petrescu
ion.petrescu@ziuaveche.ro
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 318 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.