Orasul-statiune Sangeorz-Bai intre ciocanul politic si nicovala sindicala
In vara anului trecut prin statiunea care are o capacitate de peste 1.500 de locuri de cazare au trecut aproximativ 100 de turisti
Asa cum am promis continuam serialul nostru despre turismul din judetul Bistrita-Nasaud, in episodul care urmeaza fiind vorba de cea mai veche statiune din judetul Bistrita-Nasaud: Sangeorz-Bai. Lectia care trebuie invatata de la modul cum a supravietuit orasul-statiune Sangeorz-Bai este una mentalitatiilor dar si a intelegerii timpurilor pe care le traim.
Scurta prezentare oficiala
Orasul-statiune Sangeorz-Bai este situate in extremitatea nordica a Romaniei (judetul Bistrita- Nasaud) este amplasat in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km nord-est de municipiul Bistrita (resedinta judetului Bistrita Nasaud). Statiune cu regim permanent (cunoscuta ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea), se bucura de o clima montana moderata cu veri reci (temperatura medie in iulie este de - 5,5°C). Temperatura medie anuala este de 7,5°C, umiditatea depaseste 82%. Sangeorz-Bai dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, care sunt carbonate, hipertonice si izotonice, namol mineral, mofete.
Orasul-statiune Sangeorz-Bai nu traieste la aceasta ora cele mai bune zile ale sale, problemele economice cu care se confrunta cele doua hoteluri, „Somesul” – 600 de locuri si „Hebe” – 900 de locuri, fiind rezultatul politicii dezastruoase duse de guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria in ultimii 20 de ani. Ultima lovitura a venit din partea Uniunii Europene. Astfel, UE a reglementat pentru anul in curs regimul biletelor gratuitate de vacanta pentru sindicate si pensionari.
Primele victime
Primele „victime” i-au cazut hotelurile care fac parte din sistemul balneo-climateric sustinut de gruparile sindicale, CNSLR-Fratia si BNS. In aceasta situatie se gaseste atat „Somesul” dar si „Hebe”, amandoua construite in anii 70 in orasul-statiune Sangeorz-Bai pentru turismul balnear si sindical din timpul lui Nicolae Ceausescu.
Hotel „Somesul” 600 de locuri
E gol si trist parcul statiunii. Ici si colo cate un om, iar pe una din alei vedem doua batrane. Parcarea e goala, iar la izvorul 2 aflat langa hotel nu exista niciun batran care sa isi umple plosca cu apele minerale ce izvorasc din pamant. E pustiu, iar in hotelul „Somesul” sunt cazati doar 23 de turisti.
Hotelul „Hebe” 900 de locuri
A fost imaginea statiunii Sangeorz-Bai decenii la rand. Practic, nu exista vreo vedere trimisa din statiune care sa nu fie tiparita cu imaginea acestui hotel. Asta a fost candva. Undeva, candva! Acum pe cele 900 de locuri
O batranica simpatica
O cheama Maria Munteanu, este din Cluj-Napoca si are 76 de ani. Ii poarta cu demnitate. Povesteste ca vine la Sangeorz-Bai din anul 1969, iar apele de aici i-au salvat in mai multe randuri viata.
Cum de s-a ajuns aici???
Potrivit unor documente existente in arhiva orasului, pe la 1910 au fost construite 20 de vile cu o capacitate de circa 500 de locuri, un hotel, un restaurant si o baza de tratament. Acest sistem nationalizat continua sa functioneze pana in anii 1974-1975 cand se finalizeaza investitiile comuniste: hotelul balnear Hebe cu 902 locuri si Complexul de odihna si tratament al sindicatului Somesul cu 636 de locuri, fiecare cu baza proprie de tratament. Pana in anii 1989 gradul mediu de ocupare a statiunii depasea 75% cu perioadele de aflux teribil: 15 iunie-15 septembrie si de revelion cand turistii erau cazati de multe ori pe holuri sau prin birouri.“
Dupa 2005, statiunea sufera transformari majore: „Din cauza ca, incepand cu 2005, Ministerul Muncii nu mai poate organiza licitatiile la timp, din cauza bugetului care se aproba in trimestrul I al anului curent, in loc de trimestrul IV anul precedent, se reduce numarul de serii de la 19 la 15 sau chiar 14. Baza hoteliera ramane astfel neocupata de la 5 decembrie pana la 25 martie, sau chiar 15 aprilie. In aceste conditii, personalul este trimis in somaj, inclusiv cel medical. Personalul medical paraseste statiunea si, astfel, de la 9 medici in anii 1975, se ajunge la niciunul in 2010!!!” , mai spune Venig.
Turismul, o pondere importanta in economia locala
Autoritatile locale investesc in turism
Pozitia turismului pe primul loc in economia locala a determinat autoritatile locale din Sangeorz-Bai sa investeasca in aceasta ramura, dar si in cele conexe. Astfel s-a investit in Muzeul de arta comparata, dar si in ansambluri folclorice ce prezinta spectacole gratuite pentru turistii din statiune. Exista, de asemenea, finantari din programe de mediu pentru proiecte cum ar fi „Cresterea calitatii mediului prin reabilitare parcului statiunii”, cu termen de finalizare 15 noiembrie 2010. De asemenea, prin finantari europene se reabiliteaza statia de epurare si magistrala de canalizare din oras si se implementeaza proiectul „Reabilitarea infrastructurii de turism balnear pentru cresterea atractivitatii in regiunea NV, Singeorz-Bai - Turda”. Totodata, s-a format un GAL, ce include dezvoltarea proiectelor mici ale agentilor economici din turism si conexe, cu valori de implementare de pana la 200.000 Euro/proiect.
Si totusi exista probleme
Marea problema a statiunii balneo-climaterice Sangeorz-Bai este reconversia turismului sindical la agro si eco turism, infrastructura dar si lipsa unor cluburi de “fitze”, partii de schi sau alte mijloace de distractie pentru virtualii tusti care ar putea veni in aceasta statiune.
Asa cum am promis continuam serialul nostru despre turismul din judetul Bistrita-Nasaud, in episodul care urmeaza fiind vorba de cea mai veche statiune din judetul Bistrita-Nasaud: Sangeorz-Bai. Lectia care trebuie invatata de la modul cum a supravietuit orasul-statiune Sangeorz-Bai este una mentalitatiilor dar si a intelegerii timpurilor pe care le traim.
Scurta prezentare oficiala
Orasul-statiune Sangeorz-Bai este situate in extremitatea nordica a Romaniei (judetul Bistrita- Nasaud) este amplasat in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km nord-est de municipiul Bistrita (resedinta judetului Bistrita Nasaud). Statiune cu regim permanent (cunoscuta ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea), se bucura de o clima montana moderata cu veri reci (temperatura medie in iulie este de - 5,5°C). Temperatura medie anuala este de 7,5°C, umiditatea depaseste 82%. Sangeorz-Bai dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, care sunt carbonate, hipertonice si izotonice, namol mineral, mofete.
Apele minerale de aici rivalizeaza, din punct de vedere al proprietatilor lor, cu cele de la Vichy (Franta) si Karlovy Vary (Cehia). Mai mult, apele minerale de la Sangeorz-Bai au insa o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv, al bolilor hepato-biliare, al bolilor metabolice si nutritionale. In cura externa, apele minerale de la Sangeorz -Bai au un efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.
Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete. De asemenea ea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala.
Adevarata realitate!
Orasul-statiune Sangeorz-Bai nu traieste la aceasta ora cele mai bune zile ale sale, problemele economice cu care se confrunta cele doua hoteluri, „Somesul” – 600 de locuri si „Hebe” – 900 de locuri, fiind rezultatul politicii dezastruoase duse de guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria in ultimii 20 de ani. Ultima lovitura a venit din partea Uniunii Europene. Astfel, UE a reglementat pentru anul in curs regimul biletelor gratuitate de vacanta pentru sindicate si pensionari.
Reamintim faptul ca Uniunea Europeana a interzis acest tip de promovare, considerat ajutor de stat, si a insitat asupra gasirii unor formule mai putin directe, de genul tichetelor de vacanta sau al ofertelor promotionale pentru seniori.
Concret, nu mai putin de 14. 000 de camere din hoteuri de o stea si doua stele au cazut sub incidenta a acestor norme comunitare aprobate de Parlament. Toate acestea se intamplau in urma cu sase luni de zile.
Primele victime
Primele „victime” i-au cazut hotelurile care fac parte din sistemul balneo-climateric sustinut de gruparile sindicale, CNSLR-Fratia si BNS. In aceasta situatie se gaseste atat „Somesul” dar si „Hebe”, amandoua construite in anii 70 in orasul-statiune Sangeorz-Bai pentru turismul balnear si sindical din timpul lui Nicolae Ceausescu.
Hotel „Somesul” 600 de locuri
E gol si trist parcul statiunii. Ici si colo cate un om, iar pe una din alei vedem doua batrane. Parcarea e goala, iar la izvorul 2 aflat langa hotel nu exista niciun batran care sa isi umple plosca cu apele minerale ce izvorasc din pamant. E pustiu, iar in hotelul „Somesul” sunt cazati doar 23 de turisti.
Complexul sanatorial este condus de o femeie. Ileana Moldoveanu, fost senator PSD. Spune ca situatia este destul de dramatica: „ Va dati seama ca anul trecut pe vremea asta aveam cazati 450 de turisti, cei mai multi pensionari veniti prin casele judetene de pensii si agentii de turism. Acum prin cele 600 de camere bate vantul”.
Ileana Moldoveanu a mai precizat ca hotelul pe care il conduce aplica doua program guvernamentale prin intermediul carora spera sa iasa cu fata curata din recesiune: „Hai la bai” si „Din respect pentru varsta a treia”. Ea considera ca turismul balnear ar trebui sustinut de stat, „pentru ca la Sangeorz-Bai vin oameni bolnavi, aici nu e Predealul (...) Vom rezista pentru ca avem tarife foarte mici”, considera managerul hotelului „ Somesul”.
Hotelul „Hebe” 900 de locuri
A fost imaginea statiunii Sangeorz-Bai decenii la rand. Practic, nu exista vreo vedere trimisa din statiune care sa nu fie tiparita cu imaginea acestui hotel. Asta a fost candva. Undeva, candva! Acum pe cele 900 de locuri
A fost imaginea statiunii Sangeorz-Bai decenii la rand. Practic, nu exista vreo vedere trimisa din statiune care sa nu fie tiparita cu imaginea acestui hotel. Asta a fost candva. Undeva, candva! Acum pe cele 900 de locuri „stau” doar 22 de turisti, toti veniti prin bilete de agentie. Nici urma de vreun pensionar, de parca acestia ar fi cine stie ce specie pe cale de diparitie. Managerul hotelului, Viorica Bodea nu este deloc multumita de situatia prin care trece fosta emblema a statiunii.
„ Anul trecut aveam peste 400 locuri ocupate in iulie, acum avem exact 22 de turisti. Decizia CNPAS ne afecteaza pe o lunga perioada de timp. Mai bine ar fi dat biletele din iarna pe vara, pentru ca la noi sunt scumpe utilitatiile, cele mai ridicate din fostul lagar socialist”, mai explica Viorica Bodea. Ea mai spune ca daca statul, Guvernul, nu vor pune umarul acest gen de turism ar putea intra in faliment.
O batranica simpatica
O cheama Maria Munteanu, este din Cluj-Napoca si are 76 de ani. Ii poarta cu demnitate. Povesteste ca vine la Sangeorz-Bai din anul 1969, iar apele de aici i-au salvat in mai multe randuri viata.
„Nu e normal sa fie asa o mare pustietate aici. In urma cu 25 de ani, aici parca era un furnicar. E multa singuratate aici, doar ca e compensata de preturile mici si serviciile foarte bune. Ce este important, oamenii sunt foarte draguti iar apa face minuni”. Discutam de minute bune, dar in holul hotelului nu este nimeni, nu a intrat si nu a iesit nimeni.
Cum de s-a ajuns aici???
Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) a decis ca, incepand de anul trecut, sa nu se mai acorde bilete de tratament in lunile de varf ale sezonului, din cauza ca toata lumea se inghesuia sa ia bilete vara, dar isi trimiteau rudele in locul pensionarilor titulari.
„S-a stabilit ca in toata tara sa nu se mai acorde bilete de tratament in lunile iulie si august. Decizia a fost luata de la CNPAS, pentru ca s-a constatat ca in ultimii ani se duceau alte persoane la tratament vara in locul pensionarilor titulari de billet” se arata intr-un document al institutiei respective.
La inceputul secolului trecut turistii erau cazati si pe holurile primariei
Potrivit unor documente existente in arhiva orasului, pe la 1910 au fost construite 20 de vile cu o capacitate de circa 500 de locuri, un hotel, un restaurant si o baza de tratament. Acest sistem nationalizat continua sa functioneze pana in anii 1974-1975 cand se finalizeaza investitiile comuniste: hotelul balnear Hebe cu 902 locuri si Complexul de odihna si tratament al sindicatului Somesul cu 636 de locuri, fiecare cu baza proprie de tratament. Pana in anii 1989 gradul mediu de ocupare a statiunii depasea 75% cu perioadele de aflux teribil: 15 iunie-15 septembrie si de revelion cand turistii erau cazati de multe ori pe holuri sau prin birouri.“
Dupa 1989, odata cu deschiderea granitelor, gradul mediu de ocupare a statiunii scade dramatic la 25% sau chiar mai jos: “ Marea problema a statiunii Singeorz-Bai o constituie acum gigantismul celor doua hoteluri, energofage si greu de intretinut”, explica primarul Roland Venig.
In anul 2001 intervine privatizarea totala a bazei turistice din Sangeorz-Bai iar licitatiile la Ministerul Muncii se fac pe profiluri de tratament,nu per total. In aceste conditii, incepand cu anul 2001, creste gradul mediu de ocupare a bazei turistice ajungandu-se ca in perioada 15 iulie-15 septembrie baza materiala sa fie ocupata in proportie de 100%. Sigur, asta pana in vara lui 2010.
In statiune nu mai exista niciun medic
Dupa 2005, statiunea sufera transformari majore: „Din cauza ca, incepand cu 2005, Ministerul Muncii nu mai poate organiza licitatiile la timp, din cauza bugetului care se aproba in trimestrul I al anului curent, in loc de trimestrul IV anul precedent, se reduce numarul de serii de la 19 la 15 sau chiar 14. Baza hoteliera ramane astfel neocupata de la 5 decembrie pana la 25 martie, sau chiar 15 aprilie. In aceste conditii, personalul este trimis in somaj, inclusiv cel medical. Personalul medical paraseste statiunea si, astfel, de la 9 medici in anii 1975, se ajunge la niciunul in 2010!!!” , mai spune Venig.
Turismul, o pondere importanta in economia locala
Statutul de statiune balneara castigat la inceputurile secolului XVII-lea a adus beneficii economiei locale. Totusi probleme actuale ale turismul romanesc au afectat si activitatile conexe din orasul Sangeorz-Bai. „Turismul a reprezentat intotdeauna o pondere importanta in economia locala. Dintotdeauna s-au dezvoltat activitati conexe ce au constituit o sursa de castig pentru zona: de la contractele de inchiriere-cazare la „particulari” intre anii 1966-1977, pana la valorificarea produselor de artizanat, agricole, zootehnice si mai ales fructele de padure, plantele medicinale si ciupercile. In anii 1980 s-a pus in functiune fabrica de tricotaje care a avut o evolutie pozitiva pana in anii 2006 cand patrunderea produselor chinezesti pe piata europeana a dat o grea lovitura produselor romanesti. Daca in anii 2004 in aceasta industrie lucrau circa 1300 de persoane, acum mai lucreaza circa 150. Pe cale de consecinta, in anii 1989-2005 turismul a fost detronat ca pondere principala, dar a revenit pe primul loc, insa la un nivel mult mai redus”. Ing. Roland-Marius Venig, Primarul Orasului Singeorz-Bai
Autoritatile locale investesc in turism
Pozitia turismului pe primul loc in economia locala a determinat autoritatile locale din Sangeorz-Bai sa investeasca in aceasta ramura, dar si in cele conexe. Astfel s-a investit in Muzeul de arta comparata, dar si in ansambluri folclorice ce prezinta spectacole gratuite pentru turistii din statiune. Exista, de asemenea, finantari din programe de mediu pentru proiecte cum ar fi „Cresterea calitatii mediului prin reabilitare parcului statiunii”, cu termen de finalizare 15 noiembrie 2010. De asemenea, prin finantari europene se reabiliteaza statia de epurare si magistrala de canalizare din oras si se implementeaza proiectul „Reabilitarea infrastructurii de turism balnear pentru cresterea atractivitatii in regiunea NV, Singeorz-Bai - Turda”. Totodata, s-a format un GAL, ce include dezvoltarea proiectelor mici ale agentilor economici din turism si conexe, cu valori de implementare de pana la 200.000 Euro/proiect.
Si totusi exista probleme
Desi autoritatile locale investesc si incearca sa sprijine aceasta ramura a economiei „infrastructura de transport feroviara si rutiera proasta, nivelul de trai al populatiei din Romania, dar si politica statului fata de sanatatea populatiei si fata de tratamentele ce utilizeaza factorii naturali terapeutic, sunt piedici in dezvoltarea turistica. La acestea se mai adauga „neimplicarea patronilor in realizarea de investitii, modernizari si publicitate pentru propriile firme”, a conchis Venig.
Alin Cordos
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 640 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.