Tsunami-ul de imigranti tunisieni da Europa peste cap
Italia a ajuns la limita răbdării în privinţa afluxului de imigranţi din nordul Africii, majoritatea tunisieni, care traversează Mediterana pentru a intra în Europa prin insula Lampedusa. Ministrul de Interne italian, Roberto Maroni, exasperat de refuzul celorlalte state membre de a prelua o parte dintre imigranţi, a declarat că Italiei i-ar fi mai bine fără Uniunea Europeană. Instabilitatea politică din nordul Africii se răsfrânge, astfel, şi asupra statelor europene, care se ceartă în privinţa gestionării problemei imigraţiei.
Relaţiile dintre Italia şi partenerii săi din Uniunea Europeană au devenit tensionate săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri care punea problema afluxului de imigranţi din nordul Africii. La întâlnirea de la Luxembourg din 11 aprilie, miniştrii de interne ai statelor UE au afirmat că nu vor recunoaşte permisele temporare de şedere pe care Italia are de gând să le acorde imigranţilor care au ajuns în ţară din luna ianuarie încoace. Dat fiind că aceste permise oferă dreptul de liberă trecere în cadrul Uniunii, statele europene nu au căzut de acord dacă să le acorde imigranţilor acces la toată zona Schengen. Astfel, cei mai mari opozanţi ai permisului de şedere şi liberă trecere au fost Germania şi Franţa.
“Preferăm să fim singuri”
Ministrul italian de interne a ridicat problema utilităţii Uniunii Europene pentru Italia în rezolvarea unei crize cum este cea a imigranţilor nord-africani. Acesta a afirmat că, în contextul unei asemenea atitudini din partea unor ţări membre, Italia s-ar descurca mai bine singură. “Dacă acesta este răspunsul, preferăm să fim singuri. Mă întreb dacă mai are vreun rost să rămânem în Uniunea Europeană”, a declarat Roberto Maroni, citat de International Herlad Tribune.
Germania şi Franţa au spus “pas”
Germania a acceptat să preia 100 de refugiaţi care au ajuns, recent, în Malta, dar a declarat că nu primeşte imigranţi în căutarea unui loc de muncă, iar Italia trebuie să se descurce singură. Ministrul de interne german, Hans-Peter Friedrich, a declarat că Italia trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile şi că aceasta este o ţară mare, capabilă să asimileze imigranţii. Acesta a arătat, citat de sursa menţionată, că “anul trecut Germania a acceptat 40.000 de persoane care au cerut azil politic, deci acum mingea este în terenul Italiei. Italia trebuie să negocieze cu Tunisia”. Tunisia însă este în continuare în haos după plecarea preşedintelui Zine el-Abidine Ben Ali, iar vizita lui Maroni în nordul Africii, pentru a cere respectarea acordurilor de imigraţie şi repatriere, a fost una fără şanse de succes.
Bărci furate care se scufundă la jumătatea drumului
Însă, majoritatea imigranţilor care au ajuns în Lampedusa sunt tunisieni, potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Imigraţie. Deşi Revoluţia Iasomiei l-a îndepărtat pe dictatorul Ben Ali, tunisienii nu au obţinut schimbările la care visau. Încurajaţi de instabilitatea politică din ţară şi cu opţiunile limitate de graniţe impenetrabile în alte părţi, tunisienii au ales, cu predilecţie, Italia ca loc de unde să pornească în căutarea unei vieţi mai bune.
Diana Gabor
Relaţiile dintre Italia şi partenerii săi din Uniunea Europeană au devenit tensionate săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri care punea problema afluxului de imigranţi din nordul Africii. La întâlnirea de la Luxembourg din 11 aprilie, miniştrii de interne ai statelor UE au afirmat că nu vor recunoaşte permisele temporare de şedere pe care Italia are de gând să le acorde imigranţilor care au ajuns în ţară din luna ianuarie încoace. Dat fiind că aceste permise oferă dreptul de liberă trecere în cadrul Uniunii, statele europene nu au căzut de acord dacă să le acorde imigranţilor acces la toată zona Schengen. Astfel, cei mai mari opozanţi ai permisului de şedere şi liberă trecere au fost Germania şi Franţa.
“Preferăm să fim singuri”
Ministrul italian de interne a ridicat problema utilităţii Uniunii Europene pentru Italia în rezolvarea unei crize cum este cea a imigranţilor nord-africani. Acesta a afirmat că, în contextul unei asemenea atitudini din partea unor ţări membre, Italia s-ar descurca mai bine singură. “Dacă acesta este răspunsul, preferăm să fim singuri. Mă întreb dacă mai are vreun rost să rămânem în Uniunea Europeană”, a declarat Roberto Maroni, citat de International Herlad Tribune.
Maroni este membru al Ligii Nordului, un partid cu o pronunţată poziţie anti-imigranţi, care a criticat în repetate rânduri Uniunea Europeană pentru că a abandonat Italia în faţa unei crize majore. Politicienii, însă, nu au luat în serios afirmaţiile ministrului italian, fiind puţin probabil ca Italia să facă vreun demers pentru a părăsi Uniunea.
Italia a apelat la celelalte state membre pentru a împărţi povara celor peste 22.000 de imigranţi care au ajuns în Italia din ianuarie încoace, majoritatea în căutarea unui loc de muncă în Franţa şi alte ţări UE. Ministrul francez de interne, Claude Guéant, a declarat că Franţa îşi va intensifica controalele la graniţa cu Italia pentru a se asigura că nici un imigrant nu intră în ţară, după ce cu o săptămână înainte oferea ajutor pentru patrularea coastei tunisiene.
Germania şi Franţa au spus “pas”
Germania a acceptat să preia 100 de refugiaţi care au ajuns, recent, în Malta, dar a declarat că nu primeşte imigranţi în căutarea unui loc de muncă, iar Italia trebuie să se descurce singură. Ministrul de interne german, Hans-Peter Friedrich, a declarat că Italia trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile şi că aceasta este o ţară mare, capabilă să asimileze imigranţii. Acesta a arătat, citat de sursa menţionată, că “anul trecut Germania a acceptat 40.000 de persoane care au cerut azil politic, deci acum mingea este în terenul Italiei. Italia trebuie să negocieze cu Tunisia”. Tunisia însă este în continuare în haos după plecarea preşedintelui Zine el-Abidine Ben Ali, iar vizita lui Maroni în nordul Africii, pentru a cere respectarea acordurilor de imigraţie şi repatriere, a fost una fără şanse de succes.
Membrii executivului italian caută soluţii pentru a face faţă sosirii a 22.000 de imigranţi pe insula Lampedusa în ultimele săptămâni. Centrul de primire a imigranţilor are o capacitate de 800 de persoane, dar în prezent aici se află 5.000 de imigranţi. Lampedusa este o insulă care aparţine Italiei, dar este mai aproape de ţărmul tunisian, drept pentru care a fost ales ca punct de intrare în UE de către mii de nord-africani. Călătoria spre Europa a avut consecinţe tragice pentru unii dintre imigranţi, când o barcă care transporta aproape 300 de oameni s-a scufundat în Marea Mediterană la 63 de kilometri de Lampedusa. Dintre aceştia au fost salvaţi doar 53, iar majoritatea corpurilor încă nu au fost găsite de Garda de Coastă. Mulţi dintre supravieţuitori veneau din Africa, din ţări ca Somalia sau Nigeria, iar alţii erau din Libia, în prezent zonă de conflict.
Potrivit unei directive a Uniunii Europene, ţările membre trebuie să distribuie numeroşii imigranţi ilegali după un algoritm care trebuie stabilit de comun acord. Germania şi Franţa s-ar putea vedea nevoite să accepte o parte dintre aceştia dacă estimările ministrului Maroni se vor adeveri. Şeful italian al Internelor a declarat că 300.000 de libieni şi-ar putea părăsi ţara, refugiindu-se în Uniunea Europeană, cel mai probabil prin Italia.
Bărci furate care se scufundă la jumătatea drumului
Însă, majoritatea imigranţilor care au ajuns în Lampedusa sunt tunisieni, potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Imigraţie. Deşi Revoluţia Iasomiei l-a îndepărtat pe dictatorul Ben Ali, tunisienii nu au obţinut schimbările la care visau. Încurajaţi de instabilitatea politică din ţară şi cu opţiunile limitate de graniţe impenetrabile în alte părţi, tunisienii au ales, cu predilecţie, Italia ca loc de unde să pornească în căutarea unei vieţi mai bune.
Premierul Silvio Berlusconi a declarat că guvernul italian va asigura ajutor umanitar pentru Tunisia, inclusiv 150 de vehicule şi patru nave de patrulă de coastă. Alături de Franţa, Italia va trimite nave în afara apelor teritoriale pentru a intercepta bărcile cu imigranţi. Măsurile sunt oarecum tardive, având în vedere faptul că Italia se confruntă cu afluxul de persoane de câteva luni deja. La mijlocul lunii martie, în decurs de 24 de ore, 1.623 de imigranţi au debarcat în Lampedusa. O parte dintre aceştia au fost recuperaţi de Garda de Coastă din apă, bărcile pe care au pornit tunisienii în călătoria de 16 până la 24 de ore fiind suprapopulate.
Tinerii tunisieni erau la un moment dat atât de avizi să părăsească ţara, încât pescarii din porturile nordafricane au ajuns să doarmă în bărci pentru a nu le fi furate pentru traversarea periculoasă a Mediteranei. În ianuarie, zeci de tunisiei au murit după ce barca lor s-a ciocnit cu o navă a Gărzii de Coastă, iar în fiecare săptămână se scufundă câte o barcă între Lampedusa şi Tunisia, autorităţile reuşind să salveze doar o parte dintre călători.
În contextul amplorii pe care au luat-o evenimentele de la Lampedusa, deputaţii europeni au discutat problemele din domeniul imigraţiei şi au încercat să traseze strategii pentru a încuraja statele membre să fie mai solidare cu Malta şi Italia. Comisarul european Cecilia Malmström a vorbit deputaţilor europeni despre reacţia imediată a UE la criza din sudul Mediteranei, menţionând Programul european de relocare şi lansarea Parteneriatului de cooperare pe termen lung cu partenerii nord-africani în domeniul imigraţiei. Europarlamntarul român Corina Creţu de la Comisia pentru dezvoltare, a cerut sprijin umanitar pentru refugiaţi, dar şi „promisiuni realiste pentru oamenii din Lampedusa, cărora li s-a promis că refugiaţii vor fi preluaţi în 48 de ore“. Aceasta a mai cerut acceptarea refugiaţilor în mai multe state membre. „Nu este o soluţie să cerem doar Franţei şi Germaniei să accepte refugiații“, a declarat Creţu, potrivit unui comunicat remis de Parlamentul European.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 313 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.