1.000.000 $ a platit Statul roman pentru cenzura din Codul Penal
Un articol din Codul Penal care va intra în vigoare din data de 1 octombrie 2011 taxează părerile pe care avocaţii sau jurnaliştii le pot avea vizavi de modul în care un magistrat judecă, cercetează sau emite un mandat de arestare. Declaraţiile calificate de viitorul act legislativ drept “presiuni asupra justiţiei” pot băga o persoană în închisoare pentru o perioadă cuprinsă între trei luni şi un an de zile. Avocaţii şi reprezentanţii societăţii civile spun că articolul de lege este ambiguu şi va genera o serie de abuzuri. Membrii comisiei care a elaborat cele două acte au fost răsplătiţi cu peste un milion de dolari pentru munca depusă.
Conform art. 276 din viitorul Cod Penal, persoanele care vor face declaraţii publice nereale la adresa unei anchete penale în curs sau referitoare la săvârşirea, de către un magistrat, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave pot fi acuzate de “presiuni asupra justiţiei”. Astfel, fără ca acest articol să fie clar reglementat, aplicarea lui poate genera o serie de abuzuri asupra avocaţilor, ziariştilor şi, în general, asupra tuturor persoanelor care îşi exprimă opinia despre un caz care se află pe rolul unei instanţe. Pe de altă parte, articolul respectiv a fost enunţat în dorinţa de a proteja magistraţii de eventualele presiuni mediatice la care pot fi supuşi atunci când judecă o cauză “sensibilă”, dar, la fel, modul în care apare articolul respectiv poate da naştere la o serie de interpretări.
Conform directorului adjunct al Transparency International România, Iulia Cospănaru, cadrul legislativ trebuie echilibrat, acesta fiind şi motivul apariţiei art. 276 din viitorul Cod Penal.
“În acest moment avem de-a face cu o justiţie care nu funcţionează şi trebuiesc îndreptate multe lucruri. Pe de o parte, nu este constructiv să arăţi cu degetul spre magistraţi , iar pe de altă parte nu poţi acuza pe cineva care atrage atenţia asupra unei probleme care poate degenera. Vizavi de acest articol, cred că se deschide o pârghie care poate reprezenta o soluţie la multe dintre problemele justiţiabililor, dar nu se pot sancţiona avocaţi şi jurnalişti, iar de partea cealaltă să nu se întâmple nimic. La fel, din cauza unor declaraţii publice se poate ajunge la recuzarea completului de judecată, lucru care, iarăşi, nu este benefic de cele mai multe ori. Articolulul cred că este bun în funcţie de cum va fi interpretat şi folosit.”
Un articol ambiguu
Mihai Giurgea, unul dintre avocaţii angajaţi în cazul “Jaf la BT”, consideră că acest articol este ambiguu şi că va fi greu de pus în practică datorită modului echivoc în care este enunţat.
“Pentru existenţa infracţiunii reglementate de art. 276 din viitorul Cod Penal (Presiuni asupra justiţiei) se cer a fi întrunite, cumulativ, o serie de condiţii. În primul rând, fapta trebuie să fie săvârşită prin “declaraţii publice”, ceea ce înseamnă o afirmaţie făcută astfel încât să existe posibilitatea de a ajunge la cunoştinţa publicului (presă, reuniuni, adunări publice). În al doilea rând, este foarte important pentru existenţa infracţiunii cum şi de către cine va fi stabilit caracterul real sau nereal al respectivelor declaraţii, dat fiind faptul că pentru incriminarea conduitei se cere existenţa unor “declaraţii nereale”. Având de a face cu un concept ambiguu şi echivoc (“nereal”), considerăm ca până la pronunţarea de către instanţă a unei soluţii de condamnare sau achitare este practic imposibil de stabilit caracterul declaraţiilor. Cu privire la subiectul activ al acestei infracţiuni, acesta nu este unul calificat, putând fi orice persoană, implicată sau nu, în respectivele proceduri judiciare. Important de menţionat este faptul că voinţa legiuitorului este de a sancţiona penal doar faptele săvârşite în scopul de a influenţa sau intimida organele judiciare, ceea ce presupune existenţa intenţiei directe, adică sancţionarea doar a acelor persoane care săvârşesc faptele urmârind producerea unei intimidări sau influenţări ale actului de justiţie. Rezultă deci că, declaraţiile publice nereale chiar cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave de către organele judiciare, dacă nu au fost date cu intenţia şi cu scopul de a influenţa sau intimida în orice fel mersul justiţiei nu pot constitui infracţiunea de presiuni asupra justiţiei. Datorită acestui element pur subiectiv, consider că această infracţiune va fi una greu de probat”, este de părere avocatul penalist Mihai Giurgea din cadrul SCA Giurgea, Ghidra şi Asociaţii.
Eu n-am fost de faţă...
Începând cu 2006, Ministerul Justiţiei a cerut formarea mai multor comisii pentru elaborarea viitoarelor Coduri Penale şi Civile. În mod normal, cei care au format aceste comisii ar fi trebuit să îndeplinească mai multe criterii: să fie doctori în Drept, să aibă vechime de 10 ani, activitate academică, etc., însă, în unele cazuri, s-a făcut rabat de la aceste reguli. Spre exemplu, Katalin Kibedi, procuror, fost consilier și secretar de stat în Ministerul Justiției, este din Târgu Mureş şi a condus lucrările comisiilor de elaborare a codurilor civil şi penal. Nu are doctorat. Din 1998 până în 2004, conform CV-ul postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, a participat la cinci conferinţe, în iunie 2002 a primit diploma „Meritul judiciar” – clasa a II-a, acordată de Preşedintele României, a publicat trei articole şi a terminat Facultatea de Drept din cadrul UBB (promoţia 1981). În 2008 a fost eliberat din funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei, iar în momentul de faţă este membru în cadrul Consiliului de Mediere. Conform doamnei Kibedi, ea nu a participat la şedinţa în care a fost elaborat acest articol.
“Cred că se pot găsi persoane mai deosebite care să vă poată oferi detalii, pentru că eu am fost doar coordonator în cadrul acestui proiect. Comisia respectivă a fost alcătuită din procurori, judecători, avocaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, iar eu nu am fost la şedinţa în care a fost elaborat acest articol”, ne-a sfătuit Kibedi, care ni l-a recomandat pentru o opinie pe Florin Streteanu, prodecanul Facultăţii de drept din cadrul UBB Cluj. Din păcate, el nu a putut fi contactat de reporterii “Gazeta de Cluj”.
Cine a elaborat “presiuni asupra justiţiei” şi cu cât i-am plătit?
În primul rând, judecătorul Iulian Gâlcă, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia și fost președinte al CSM. Chiar dacă nici el nu este doctor în Drept, a intrat în cadrul acestei comisii la recomandările CSM. Din cadrul acestei comisii de elaborare a făcut parte şi Valentin Mitea, preşedintele Curţii de Apel Cluj. Din comisia de elaborare au mai făcut parte Ioan Griga, un fost procuror care acum este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Veronica Găină, judecător la Secția I penală a Curții de Apel București, Radu Florin Geamănu și Alina Georgiana Ion, consilieri în MJ, Oana-Patricia Mezanote și Carmen Necula, consilieri în cadrul Institutului Național de Criminologie, Marius Iosif, judecător la Tribunalul Brașov şi fost director al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Găurean, fost director adjunct la Registrul Comerțului și consilier în cadrul MJ, Ana Lăbuș, fost membru CSM.
Elaborarea codurilor nu a fost făcută pro-bono, Ministerul Justiţiei contractând un împrumut de la Banca Mondială în valoare de peste un milion de dolari. Conform Sindicatului Independent al Juriştilor din România (SIJR), de pe urma elaborării acestor coduri, s-au încasat următoarele sume de bani. Cătălin Predoiu şi avocaţii Valeriu Stoica şi Aladar Sebeni au încasat câte cîte 112.000 USD, conf. dr. Marian Nicolae (colaborator la Zamfirescu, Racoți și Predoiu – firma de avocatură a ministrului) și Flavius Baiaş (decanul Facultății de Drept a Universității București) au încasat 112.000 USD, respectiv, 52.000 USD. Plata a fost făcută prin convenţii civile, valoarea în lei a contractelor plătite fiind de 3.044.741 lei, din care 2.488.093 lei din fondurile bugetare şi 556.648 lei din alte fonduri, printre care şi o finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană.
Presiuni asupra justiţiei
Art. 276. - Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Răzvan Robu
Conform art. 276 din viitorul Cod Penal, persoanele care vor face declaraţii publice nereale la adresa unei anchete penale în curs sau referitoare la săvârşirea, de către un magistrat, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave pot fi acuzate de “presiuni asupra justiţiei”. Astfel, fără ca acest articol să fie clar reglementat, aplicarea lui poate genera o serie de abuzuri asupra avocaţilor, ziariştilor şi, în general, asupra tuturor persoanelor care îşi exprimă opinia despre un caz care se află pe rolul unei instanţe. Pe de altă parte, articolul respectiv a fost enunţat în dorinţa de a proteja magistraţii de eventualele presiuni mediatice la care pot fi supuşi atunci când judecă o cauză “sensibilă”, dar, la fel, modul în care apare articolul respectiv poate da naştere la o serie de interpretări.
Conform directorului adjunct al Transparency International România, Iulia Cospănaru, cadrul legislativ trebuie echilibrat, acesta fiind şi motivul apariţiei art. 276 din viitorul Cod Penal.
“În acest moment avem de-a face cu o justiţie care nu funcţionează şi trebuiesc îndreptate multe lucruri. Pe de o parte, nu este constructiv să arăţi cu degetul spre magistraţi , iar pe de altă parte nu poţi acuza pe cineva care atrage atenţia asupra unei probleme care poate degenera. Vizavi de acest articol, cred că se deschide o pârghie care poate reprezenta o soluţie la multe dintre problemele justiţiabililor, dar nu se pot sancţiona avocaţi şi jurnalişti, iar de partea cealaltă să nu se întâmple nimic. La fel, din cauza unor declaraţii publice se poate ajunge la recuzarea completului de judecată, lucru care, iarăşi, nu este benefic de cele mai multe ori. Articolulul cred că este bun în funcţie de cum va fi interpretat şi folosit.”
Un articol ambiguu
Mihai Giurgea, unul dintre avocaţii angajaţi în cazul “Jaf la BT”, consideră că acest articol este ambiguu şi că va fi greu de pus în practică datorită modului echivoc în care este enunţat.
“Pentru existenţa infracţiunii reglementate de art. 276 din viitorul Cod Penal (Presiuni asupra justiţiei) se cer a fi întrunite, cumulativ, o serie de condiţii. În primul rând, fapta trebuie să fie săvârşită prin “declaraţii publice”, ceea ce înseamnă o afirmaţie făcută astfel încât să existe posibilitatea de a ajunge la cunoştinţa publicului (presă, reuniuni, adunări publice). În al doilea rând, este foarte important pentru existenţa infracţiunii cum şi de către cine va fi stabilit caracterul real sau nereal al respectivelor declaraţii, dat fiind faptul că pentru incriminarea conduitei se cere existenţa unor “declaraţii nereale”. Având de a face cu un concept ambiguu şi echivoc (“nereal”), considerăm ca până la pronunţarea de către instanţă a unei soluţii de condamnare sau achitare este practic imposibil de stabilit caracterul declaraţiilor. Cu privire la subiectul activ al acestei infracţiuni, acesta nu este unul calificat, putând fi orice persoană, implicată sau nu, în respectivele proceduri judiciare. Important de menţionat este faptul că voinţa legiuitorului este de a sancţiona penal doar faptele săvârşite în scopul de a influenţa sau intimida organele judiciare, ceea ce presupune existenţa intenţiei directe, adică sancţionarea doar a acelor persoane care săvârşesc faptele urmârind producerea unei intimidări sau influenţări ale actului de justiţie. Rezultă deci că, declaraţiile publice nereale chiar cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave de către organele judiciare, dacă nu au fost date cu intenţia şi cu scopul de a influenţa sau intimida în orice fel mersul justiţiei nu pot constitui infracţiunea de presiuni asupra justiţiei. Datorită acestui element pur subiectiv, consider că această infracţiune va fi una greu de probat”, este de părere avocatul penalist Mihai Giurgea din cadrul SCA Giurgea, Ghidra şi Asociaţii.
Eu n-am fost de faţă...
Începând cu 2006, Ministerul Justiţiei a cerut formarea mai multor comisii pentru elaborarea viitoarelor Coduri Penale şi Civile. În mod normal, cei care au format aceste comisii ar fi trebuit să îndeplinească mai multe criterii: să fie doctori în Drept, să aibă vechime de 10 ani, activitate academică, etc., însă, în unele cazuri, s-a făcut rabat de la aceste reguli. Spre exemplu, Katalin Kibedi, procuror, fost consilier și secretar de stat în Ministerul Justiției, este din Târgu Mureş şi a condus lucrările comisiilor de elaborare a codurilor civil şi penal. Nu are doctorat. Din 1998 până în 2004, conform CV-ul postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, a participat la cinci conferinţe, în iunie 2002 a primit diploma „Meritul judiciar” – clasa a II-a, acordată de Preşedintele României, a publicat trei articole şi a terminat Facultatea de Drept din cadrul UBB (promoţia 1981). În 2008 a fost eliberat din funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei, iar în momentul de faţă este membru în cadrul Consiliului de Mediere. Conform doamnei Kibedi, ea nu a participat la şedinţa în care a fost elaborat acest articol.
“Cred că se pot găsi persoane mai deosebite care să vă poată oferi detalii, pentru că eu am fost doar coordonator în cadrul acestui proiect. Comisia respectivă a fost alcătuită din procurori, judecători, avocaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, iar eu nu am fost la şedinţa în care a fost elaborat acest articol”, ne-a sfătuit Kibedi, care ni l-a recomandat pentru o opinie pe Florin Streteanu, prodecanul Facultăţii de drept din cadrul UBB Cluj. Din păcate, el nu a putut fi contactat de reporterii “Gazeta de Cluj”.
Cine a elaborat “presiuni asupra justiţiei” şi cu cât i-am plătit?
În primul rând, judecătorul Iulian Gâlcă, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia și fost președinte al CSM. Chiar dacă nici el nu este doctor în Drept, a intrat în cadrul acestei comisii la recomandările CSM. Din cadrul acestei comisii de elaborare a făcut parte şi Valentin Mitea, preşedintele Curţii de Apel Cluj. Din comisia de elaborare au mai făcut parte Ioan Griga, un fost procuror care acum este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Veronica Găină, judecător la Secția I penală a Curții de Apel București, Radu Florin Geamănu și Alina Georgiana Ion, consilieri în MJ, Oana-Patricia Mezanote și Carmen Necula, consilieri în cadrul Institutului Național de Criminologie, Marius Iosif, judecător la Tribunalul Brașov şi fost director al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Găurean, fost director adjunct la Registrul Comerțului și consilier în cadrul MJ, Ana Lăbuș, fost membru CSM.
Elaborarea codurilor nu a fost făcută pro-bono, Ministerul Justiţiei contractând un împrumut de la Banca Mondială în valoare de peste un milion de dolari. Conform Sindicatului Independent al Juriştilor din România (SIJR), de pe urma elaborării acestor coduri, s-au încasat următoarele sume de bani. Cătălin Predoiu şi avocaţii Valeriu Stoica şi Aladar Sebeni au încasat câte cîte 112.000 USD, conf. dr. Marian Nicolae (colaborator la Zamfirescu, Racoți și Predoiu – firma de avocatură a ministrului) și Flavius Baiaş (decanul Facultății de Drept a Universității București) au încasat 112.000 USD, respectiv, 52.000 USD. Plata a fost făcută prin convenţii civile, valoarea în lei a contractelor plătite fiind de 3.044.741 lei, din care 2.488.093 lei din fondurile bugetare şi 556.648 lei din alte fonduri, printre care şi o finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană.
Presiuni asupra justiţiei
Art. 276. - Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Răzvan Robu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 535 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.