Creţu şi Rusu văd diferit politica gunoaielor
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN) şi Primăria Bistriţa sunt la cuţite şi îşi caută dreptatea în instanţă. Neînţelegerile dintre cele două autorităţi locale pleacă de la transportul deşeurilor de la Beclean la Bistriţa.
Creţu vrea să-şi protejeze locuitorii de mirosul insuportabil şi a impus un anume traseu pentru marele transport.
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud vrea drumuri ca-n palmă pentru transportul de senzaţie şi i-a instruit pe jurişti să facă dreptate în speţa privind deşeurile solide finanţate din bani europeni. În consecinţă, bătălia se mută în instanţă.
Administraţia judeţeană urma să aducă la Bistriţa sute de tone de deşeuri de la Beclean, dar operaţiunea nu a putut fi posibilă deocamdată, deoarece municipalitatea a impus un alt traseu.
Scandal mare între greii judeţului şi oraşului
Consiliul Judeţean BN a demarat proiectul de gestionare a deşeurilor din judeţ, proiect estimat la 33 milioane de euro, Bistriţa Năsăud având aprobat primul proiect de acest gen din ţară, cu finanţare europeană. Toate bune şi frumoase, doar că cele două instituţii, CJ BN şi Primăria Bistriţa nu cad la pace şi luptă din greu pentru impunerea celor mai bune idei. Conform datelor din proiect, deşeurile de la Beclean trebuie aduse în camioane şi depozitate la Bistriţa, în groapa din Zăvoaie.
Iniţial, traseul stabilit a fost Beclean – Şintereag - Şieu Odorhei – Coasta – Şirioara – Chiraleş – Arcalia – Sărăţel – Sărata – Monariu - Budacu de Jos şi strada Zăvoaie.
Municipalitatea a blocat cât a putut acest transport şi a întârziat cât de mult eliberarea unui aviz în acest sens. Ulterior a eliberat avizul, dar obligă camioanele să circule pe un drum neamenajat, departe de ochii şi nasul cetăţenilor din zonele rezidenţiale. Astfel, Primăria Bistriţa a impus ca traseul deşeurilor să se facă prin Sărata, pe lângă albia râului Bistriţa. Traseul impus de municipalitate este mult mai scurt, cu aproximativ 20 de kilometri, doar că nu există un drum amenajat pentru camioanele care vor sosi de la Beclean.
Viceprimarul George Avram dă soluţia cea mai eficientă şi le recomandă portocaliilor de la judeţ să-şi facă drumul după voia inimii, din economia la combustibil.
„Noi vrem să ne protejăm locuitorii de mirosul insuportabil al deşeurilor aflate în putrefacţie şi recomandăm un alt traseu, care este mai scurt cu 20 de kilometri. Se economisesc nişte sume frumuşele şi din aceşti bani pot să-şi amenajeze drumul. Noi vrem să ne protejăm locuitorii, ăsta e interesul nostru”, susţine viceprimarul George Avram.
Secretarul judeţului, Iosif Redl este convins că instanţele vor da câştig de cauză Consiliului Judeţean BN. Procesul a fost programat în 14 septembrie, dar s-a reprogramat şi prima înfăţişare va avea loc în luna iunie.
Creţu visează frumos la o fabrică de gunoi, mai performantă decât ideea celor de la Judeţ
Încă de la început, primarul Ovidiu Creţu s-a împotrivit acestui proiect de gestionare a deşeurilor şi a căutat urgent soluţii de rezervă. În acest sens, primarul intenţiona să aducă la Bistriţa o fabrică de gunoi. Practic, ar fi vorba de o instalaţie de sortat deşeurile menajere, mult mai performantă decât proiectul finanţat din bani europeni, pe care primarul l-a considerat învechit. Investitorii urmau să-şi amplaseze instalaţia în Zăvoaie şi să se apuce de treabă, sortând şi reciclând deşeurile. Într-un final, proiectul măreţ al primarului a intrat în stand-by, iar groapa din Zăvoaie va fi ecologizată din alte surse. Dacă investiţia s-ar fi realizat, gunoiul de Bistriţa putea fi transformat în bani de către investitori, iar Primăria ar încasa cotă-parte din această operaţiune. Aceasta a fost şi ideea, doar că până la urmă, gestionarea deşeurilor va intra sub jurisdicţia Consiliului Judeţean.
Scandal în privinţa depozitului ecologic
Groapa de gunoi este amplasată la aproximativ 22 de kilometri de Bistriţa, pe varianta Cepari şi la opt kilometri de municipiu pe o variantă greu accesibilă cu autoturismul, pe la Tărpiu.
Locuitorii de pe strada Tărpiului din Bistriţa, mai precis cei care locuiesc în zona Văii Căstăilor, s-au opus vehement acestui proiect şi au adunat semnături de protest. Ba mai mult, aceştia au adus ameninţări la adresa celor care îndrăznesc să distrugă natura, prin construcţia ilegală, zic ei, a depozitului ecologic. Revoltaţi, locuitorii au organizat mitinguri de protest şi îl acuzau pe Vasile Moldovan, coordonatorul proiectului, de management defectuos. În cele din urmă, prefectul Cristian Florian şi-a luat angajamentul că va sesiza organele competente să se pronunţe în acest caz. Într-un final, reprezentanţii de la Mediu au dat undă verde proiectului şi toate merg înainte. Comisiile au considerat că nu se aduce niciun prejudiciu mediului şi lucrările pot continua.
Unul din punctele care au stârnit reacţii puternice în rândul maselor este transportul gunoiului de la Beclean la Bistriţa . Opinia publică s-a revoltat în acest caz, dar până la urmă, autorităţile judeţene şi locale au semnat colaborarea prin care se transferă deşeurile. Cu toate astea, negocierile au ajuns în impas, în momentul în care s-a schimbat traseul deşeurilor de la Beclean. După finalizarea depozitului ecologic de la Tărpiu, deşeurile din zonă vor fi transferate acolo şi groapa din Zăvoaie va fi ecologizată. Inclusiv ministrul Mediului, Attila Borbely consideră oportună mutarea gunoaielor de la Beclean care se va produce în scurt timp.
Între timp, se lucrează de zor la ecologizarea depozitelor rurale din Sângeorz Băi, Beclean şi Năsăud. Proiectul demarat de Consiliul Judeţean merge înainte şi în actualul mandat a lui Liviu Rusu se va finaliza cel mai mare proiect din judeţ, finanţat din fonduri europene.
„Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, în valoare de aproximativ 33 milioane de euro, prevede colectarea selectivă a deşeurilor menajere din întreg judeţul şi închiderea a patru gropi de gunoi din oraşe şi 200 de depozite rurale.
Acesta presupune realizarea unor investiţii de importanţă majoră pentru protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud, prin constituirea unui Centru de management integrat al deşeurilor în comuna Dumitra, a unei staţii de transfer la Bistriţa, precum şi a patru puncte de transfer în localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei, a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi DEEE şi a câte unui centru de colectare în fiecare oraş al judeţului, achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora, dar şi închiderea şi ecologizarea a patru depozite urbane şi 200 depozite rurale existente neconforme.
Potrivit Programului Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea eligibilă a proiectului este de 141.709.850 lei, 98 la sută reprezentând finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat, restul de doi la sută fiind contribuţia beneficiarului prin bugetele autorităţilor locale.
În privinţa gropilor de gunoi ce vor fi închise, proiectele par cam îndrăzneţe şi vor trece ani buni până când acestea vor deveni puncte de atracţie pentru locuitori.
Terenuri de golf şi baze sportive în locul gropilor de gunoi
Propunerea Sufalnet sună bine: parcuri, terenuri de golf, zone comerciale, industriale şi rezidenţiale, zone împădurite şi zone ecologice.
Practic, groapa de gunoi din Zăvoaie se va închide odată cu finalizarea depozitului ecologic de pe Tărpiu, va fi ecologizată şi transformată în zonă rezidenţială, unde locuitorii se vor relaxa în tihnă. Situată în apropierea oraşului, deja există o serie de planuri privind bucata de teren respectivă. Desigur, proiectul este cu bătaie lungă, iar până să vedem iarbă de golf sau copii zburdând pe locaţia gropii din Zăvoaie vor trece ani buni, procesul de ecologizare fiind unul complex.
Oricum, Primăria Bistriţa ia în calcul dezvoltarea zonei şi realizează un pod care ar deschide traficul auto în zona Zăvoaie. Investiţia este estimată la un milion de euro şi va demara în cursul acestui an.
Cosmin Botezat
Creţu vrea să-şi protejeze locuitorii de mirosul insuportabil şi a impus un anume traseu pentru marele transport.
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud vrea drumuri ca-n palmă pentru transportul de senzaţie şi i-a instruit pe jurişti să facă dreptate în speţa privind deşeurile solide finanţate din bani europeni. În consecinţă, bătălia se mută în instanţă.
Administraţia judeţeană urma să aducă la Bistriţa sute de tone de deşeuri de la Beclean, dar operaţiunea nu a putut fi posibilă deocamdată, deoarece municipalitatea a impus un alt traseu.
Scandal mare între greii judeţului şi oraşului
Consiliul Judeţean BN a demarat proiectul de gestionare a deşeurilor din judeţ, proiect estimat la 33 milioane de euro, Bistriţa Năsăud având aprobat primul proiect de acest gen din ţară, cu finanţare europeană. Toate bune şi frumoase, doar că cele două instituţii, CJ BN şi Primăria Bistriţa nu cad la pace şi luptă din greu pentru impunerea celor mai bune idei. Conform datelor din proiect, deşeurile de la Beclean trebuie aduse în camioane şi depozitate la Bistriţa, în groapa din Zăvoaie.
Iniţial, traseul stabilit a fost Beclean – Şintereag - Şieu Odorhei – Coasta – Şirioara – Chiraleş – Arcalia – Sărăţel – Sărata – Monariu - Budacu de Jos şi strada Zăvoaie.
Municipalitatea a blocat cât a putut acest transport şi a întârziat cât de mult eliberarea unui aviz în acest sens. Ulterior a eliberat avizul, dar obligă camioanele să circule pe un drum neamenajat, departe de ochii şi nasul cetăţenilor din zonele rezidenţiale. Astfel, Primăria Bistriţa a impus ca traseul deşeurilor să se facă prin Sărata, pe lângă albia râului Bistriţa. Traseul impus de municipalitate este mult mai scurt, cu aproximativ 20 de kilometri, doar că nu există un drum amenajat pentru camioanele care vor sosi de la Beclean.
Viceprimarul George Avram dă soluţia cea mai eficientă şi le recomandă portocaliilor de la judeţ să-şi facă drumul după voia inimii, din economia la combustibil.
„Noi vrem să ne protejăm locuitorii de mirosul insuportabil al deşeurilor aflate în putrefacţie şi recomandăm un alt traseu, care este mai scurt cu 20 de kilometri. Se economisesc nişte sume frumuşele şi din aceşti bani pot să-şi amenajeze drumul. Noi vrem să ne protejăm locuitorii, ăsta e interesul nostru”, susţine viceprimarul George Avram.
Secretarul judeţului, Iosif Redl este convins că instanţele vor da câştig de cauză Consiliului Judeţean BN. Procesul a fost programat în 14 septembrie, dar s-a reprogramat şi prima înfăţişare va avea loc în luna iunie.
Creţu visează frumos la o fabrică de gunoi, mai performantă decât ideea celor de la Judeţ
Încă de la început, primarul Ovidiu Creţu s-a împotrivit acestui proiect de gestionare a deşeurilor şi a căutat urgent soluţii de rezervă. În acest sens, primarul intenţiona să aducă la Bistriţa o fabrică de gunoi. Practic, ar fi vorba de o instalaţie de sortat deşeurile menajere, mult mai performantă decât proiectul finanţat din bani europeni, pe care primarul l-a considerat învechit. Investitorii urmau să-şi amplaseze instalaţia în Zăvoaie şi să se apuce de treabă, sortând şi reciclând deşeurile. Într-un final, proiectul măreţ al primarului a intrat în stand-by, iar groapa din Zăvoaie va fi ecologizată din alte surse. Dacă investiţia s-ar fi realizat, gunoiul de Bistriţa putea fi transformat în bani de către investitori, iar Primăria ar încasa cotă-parte din această operaţiune. Aceasta a fost şi ideea, doar că până la urmă, gestionarea deşeurilor va intra sub jurisdicţia Consiliului Judeţean.
Scandal în privinţa depozitului ecologic
Groapa de gunoi este amplasată la aproximativ 22 de kilometri de Bistriţa, pe varianta Cepari şi la opt kilometri de municipiu pe o variantă greu accesibilă cu autoturismul, pe la Tărpiu.
Locuitorii de pe strada Tărpiului din Bistriţa, mai precis cei care locuiesc în zona Văii Căstăilor, s-au opus vehement acestui proiect şi au adunat semnături de protest. Ba mai mult, aceştia au adus ameninţări la adresa celor care îndrăznesc să distrugă natura, prin construcţia ilegală, zic ei, a depozitului ecologic. Revoltaţi, locuitorii au organizat mitinguri de protest şi îl acuzau pe Vasile Moldovan, coordonatorul proiectului, de management defectuos. În cele din urmă, prefectul Cristian Florian şi-a luat angajamentul că va sesiza organele competente să se pronunţe în acest caz. Într-un final, reprezentanţii de la Mediu au dat undă verde proiectului şi toate merg înainte. Comisiile au considerat că nu se aduce niciun prejudiciu mediului şi lucrările pot continua.
Unul din punctele care au stârnit reacţii puternice în rândul maselor este transportul gunoiului de la Beclean la Bistriţa . Opinia publică s-a revoltat în acest caz, dar până la urmă, autorităţile judeţene şi locale au semnat colaborarea prin care se transferă deşeurile. Cu toate astea, negocierile au ajuns în impas, în momentul în care s-a schimbat traseul deşeurilor de la Beclean. După finalizarea depozitului ecologic de la Tărpiu, deşeurile din zonă vor fi transferate acolo şi groapa din Zăvoaie va fi ecologizată. Inclusiv ministrul Mediului, Attila Borbely consideră oportună mutarea gunoaielor de la Beclean care se va produce în scurt timp.
Între timp, se lucrează de zor la ecologizarea depozitelor rurale din Sângeorz Băi, Beclean şi Năsăud. Proiectul demarat de Consiliul Judeţean merge înainte şi în actualul mandat a lui Liviu Rusu se va finaliza cel mai mare proiect din judeţ, finanţat din fonduri europene.
„Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, în valoare de aproximativ 33 milioane de euro, prevede colectarea selectivă a deşeurilor menajere din întreg judeţul şi închiderea a patru gropi de gunoi din oraşe şi 200 de depozite rurale.
Acesta presupune realizarea unor investiţii de importanţă majoră pentru protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud, prin constituirea unui Centru de management integrat al deşeurilor în comuna Dumitra, a unei staţii de transfer la Bistriţa, precum şi a patru puncte de transfer în localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei, a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi DEEE şi a câte unui centru de colectare în fiecare oraş al judeţului, achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora, dar şi închiderea şi ecologizarea a patru depozite urbane şi 200 depozite rurale existente neconforme.
Potrivit Programului Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea eligibilă a proiectului este de 141.709.850 lei, 98 la sută reprezentând finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat, restul de doi la sută fiind contribuţia beneficiarului prin bugetele autorităţilor locale.
În privinţa gropilor de gunoi ce vor fi închise, proiectele par cam îndrăzneţe şi vor trece ani buni până când acestea vor deveni puncte de atracţie pentru locuitori.
Terenuri de golf şi baze sportive în locul gropilor de gunoi
Propunerea Sufalnet sună bine: parcuri, terenuri de golf, zone comerciale, industriale şi rezidenţiale, zone împădurite şi zone ecologice.
Practic, groapa de gunoi din Zăvoaie se va închide odată cu finalizarea depozitului ecologic de pe Tărpiu, va fi ecologizată şi transformată în zonă rezidenţială, unde locuitorii se vor relaxa în tihnă. Situată în apropierea oraşului, deja există o serie de planuri privind bucata de teren respectivă. Desigur, proiectul este cu bătaie lungă, iar până să vedem iarbă de golf sau copii zburdând pe locaţia gropii din Zăvoaie vor trece ani buni, procesul de ecologizare fiind unul complex.
Oricum, Primăria Bistriţa ia în calcul dezvoltarea zonei şi realizează un pod care ar deschide traficul auto în zona Zăvoaie. Investiţia este estimată la un milion de euro şi va demara în cursul acestui an.
Cosmin Botezat
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 661 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii