Ghidul licitaţiilor trucate
Ştefan Barbu, unul dintre inspectorii din cadrul Consiliului Concurenţei, a prezentat în cadrul unui seminar modul în care sunt trucate licitaţii pe bani publici. De asemenea, în cadrul aceluiaşi seminar, inspectorul de la Consiliul Concurenţei a precizat că, în momentul de faţă, sunt investigate licitaţii suspecte organizate de MAPN (achiziţii de armament), CNADNR (achiziţia de lucrări publice pentru atribuirea unor contracte de marcaje rutiere), Ministerul Agriculturii (achiziţia de servicii de pregătire profesională pentru fermieri) şi Spitalul Judeţean Cluj (achiziţia de consumabile).
Reprezentantul Consiliului Concurenţei a oferit un mic “ghid” prin care oricine îşi poate da seama dacă o licitaţie publică este trucată sau nu. “Prima metodă de trucare a licitaţiilor este ”Ofertare închisă (complementară, de curtoazie, simbolică)”. La licitaţie participă trei companii, o companie prezintă o ofertă cu un preţ mult mai mare, o altă companie include în ofertă termeni speciali care nu vor fi acceptaţi de autoritatea contractanta şi o a treia companie, care câştigă licitaţia. Ofertele sunt prezentate după ce, în prealabil, cele trei companii comunică şi se înţeleg cine şi cum depune oferta şi toate aceste lucruri se pun la punct înainte. Pentru noi, un nivel de comunicare intens dintre companii ridică suspiciuni şi ridică probabilitatea realizării unor practici anticoncureţiale de trucare a licitaţiilor. Noi considerăm licitaţiile trucate drept înţelegeri între companii anticoncurenţiale pentru a ridica preţurile în cadrul licitaţiilor publice”, a susţinut Ştefan Săbău. “A doua metodă de trucare a licitaţiilor publice este denumită “Bid suppresion”. În acest caz sunt, din nou, trei licitanţi. Cel care câştiga licitaţia depune oferta, companii care pot să depună oferta nu participa şi o a treia care se retrage în mod inexplicabil”, a mai adăugat inspectorul CC.
A trei metodă prezentata este “Alternarea ofertelor”, adică aceleaşi companii participă la mai multe licitaţii şi câştigă prin rotaţie. “Sunt mai multe licitaţii, de exemplu, în domeniul Sănătăţii, vă spunem din experienţă”, a mai explicat Ştefan Sabău.
A patra metoda este “Alocarea pieţelor”. “Mai avem o formă pe care am întâlnit-o: participanţii îşi împart pieţele între ei, prin alocarea de produse, de teritorii sau prin alocarea anumitor clienţi sau categorii de clienţi. Totul se stabileşte înaintea depunerii ofertelor.", a detaliat reprezentantul Consiliului Concurenţei. În acest caz, o autoritate scoate la licitaţie produsele X, Y, Z. Companiile stabilesc anterior cine şi cum va oferta pentru aceste produse, astfel încât fiecare câştigă fără să concureze în mod real.
Oferte încrucişate
În expunerea sa, inspectorul Consiliului Concurenţei a explicat şi modul în care licitaţiile trucate sunt depistate. “Noi ne putem da seama de specificul unui anumit proces de achiziţie publică din modalitatea în care firmele ofertează sau din frecvenţa cu care câştigă sau pierd licitaţiile. Urmărim şi modalitatea în care subcontractează câştigători şi către cine subcontractează. Avem acelaşi furnizor care este ofertantul cel mai ieftin sau unii furnizori se retrag în mod neaşteptat ori unele companii prezintă oferte mereu, dar nu câştigă niciodată. Avem unele companii care se asociază, deşi ar fi putut câştiga şi singure. Ori în alte cazuri ofertantul câştigător subcontractează aceloraşi subcontractori care sunt şi ofertanţii care participă la licitaţii şi nu câştigă niciodată”, a explicat Ştefan Sabău.
El a mai adăugat că în unele cazuri, licitaţiile trucate pot fi depistate şi după documentele din dosarul de achiziţie. Spre exemplu documentele conţin “greşeli identice de ortografie în documentele de licitaţie”; Ofertele de la companii diferite conţin greşeli de calcul identice; Documentele de licitaţie fac referire la ofertele concurenţilor sau fac uz de antetul sau de numărul de telefon/fax al altui ofertant sau plicurile de la companii diferite prezintă aceleaşi ştampile sau însemne poştale.
În cadrul aceluiaşi seminar, Keith Kirkham, reprezentantul Secţiei Comerciale a Ambasadei SUA la Bucureşti, a explicat, pentru HotNews, că “în unele companii americane au existat şi rezultate neaşteptate în cadrul licitaţiilor publice”. Din acestă cauză, ambasada a decis să organizeze o întâlnire cu specialiştii din domeniu, pentru ca firmele din SUA să fie cât mai bine informate despre legislaţia românească.
“Una din funcţiunile noastre în cadrul ambasadei este să ajutăm companiile americane să concureze pe piaţa românească, să prezinte soluţii pe piaţa românească şi să facă afaceri aici. Asta înseamnă şi participarea la procedurile de achiziţii publice. Sectorul public reprezintă încă o parte importantă din economie. Există multe achiziţii şi fonduri care sunt cheltuite. Pentru a participa la achiziţiile majore din domeniul infrastructurii sau IT, companiile din SUA trebuie să înţeleagă cum funcţionează achiziţiile publice în România.
Multe companii din SUA au aici subsidiare sau lucrează prin furnizori sau parteneri români. Toate sunt interesate să participe la proiecte mari care în mare parte sunt finanţate de sectorul public. Am considerat că este important să înţeleagă cum funcţionează achiziţiile publice şi cum să concureze efecient. Din experienţa mea şi a unor companii americane, au existat şi rezultate neaşteptate în cadrul licitaţiilor publice. Cred că este o oportunitate pentru companiile din SUA să afle nu numai cum să concureze eficient la licitaţii, dar şi cum să reacţioneze dacă ceva nu a fost în regulă, unde şi cum să conteste rezultatul unei licitaţii”, a spus reprezentantul Secţiei Comerciale a Ambasadei SUA la Bucureşti.
Investitorii se feresc de Stat
Conform aceleiaşi surse, Ligia Popescu, coordonator al Departamentului litigii în cadrul Wolf Theiss, o companie de avocatură (co-organizator al seminarului), a prezentat prevederile legislaţiei naţionale în privinţa achiziţiilor care au ca sursă de finanţare fondurile europene. “Avem clienţi care au apelat la noi pentru rezilierea abuzivă a contractelor de achiziţii publice de către autorităţi. De asemenea, avem clienţi care ne cer să îi reprezentăm în instanţă pentru contracte semnate de autorităţi în baza unor licitaţii anulate şi lista poate continua”, a adăugat Ligia Popescu.
În cadrul seminarului organizat de Ambasada SUA, Sebastian Oberzaucher, reprezentantul Wolf Theiss , a prezentat câteva dintre prevederile legislaţiei europene în domeniul achiziţiilor publice. De asemenea, Horatiu Pătraşcu, Judecător al Curţii de Apel Bucureşti, a prezentat câteva aspecte legate de controlul de legalitate realizat de instanțele de contencios administrativ în materia achiziţiilor publice. Alina Bica, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei, a menţionat în cadrul dezbaterilor că legislaţia din România a transpus întocmai directivele europene în domeniul achiziţiilor publice.
În ultima vizită a premierului la Cluj, edilul Sorin Apostu l-a rugat pe colegul său de partid să îl ajute în legătură cu o altă instituţie de control şi supervizare a licitaţiilor, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Cu alte cuvinte, Apostu şi-a rugat pe şeful să vorbească cu inspectorii de la CNSC pentru ca aceştia să nu mai blocheze licitaţiile. “Am vrea ca CNSC să nu mai blocheze rezolvarea contestaţiior şi să judece mai repede. România nu stă după ei”, i-a spus Apostu lui Boc. Întrucât era de faţă presa şi “rugămintea” primarului clujean a sunat mai mult ca un avertisment la adresa CNSC, Emil Boc i-a răspuns că nu are autoritate asupra acestei instituţii. “Acolo nu vă putem ajuta. Ei (CNSC) nu sunt în subordinea noastră”, i-a răspuns Boc.
Ştefan Trandafir
Reprezentantul Consiliului Concurenţei a oferit un mic “ghid” prin care oricine îşi poate da seama dacă o licitaţie publică este trucată sau nu. “Prima metodă de trucare a licitaţiilor este ”Ofertare închisă (complementară, de curtoazie, simbolică)”. La licitaţie participă trei companii, o companie prezintă o ofertă cu un preţ mult mai mare, o altă companie include în ofertă termeni speciali care nu vor fi acceptaţi de autoritatea contractanta şi o a treia companie, care câştigă licitaţia. Ofertele sunt prezentate după ce, în prealabil, cele trei companii comunică şi se înţeleg cine şi cum depune oferta şi toate aceste lucruri se pun la punct înainte. Pentru noi, un nivel de comunicare intens dintre companii ridică suspiciuni şi ridică probabilitatea realizării unor practici anticoncureţiale de trucare a licitaţiilor. Noi considerăm licitaţiile trucate drept înţelegeri între companii anticoncurenţiale pentru a ridica preţurile în cadrul licitaţiilor publice”, a susţinut Ştefan Săbău. “A doua metodă de trucare a licitaţiilor publice este denumită “Bid suppresion”. În acest caz sunt, din nou, trei licitanţi. Cel care câştiga licitaţia depune oferta, companii care pot să depună oferta nu participa şi o a treia care se retrage în mod inexplicabil”, a mai adăugat inspectorul CC.
A trei metodă prezentata este “Alternarea ofertelor”, adică aceleaşi companii participă la mai multe licitaţii şi câştigă prin rotaţie. “Sunt mai multe licitaţii, de exemplu, în domeniul Sănătăţii, vă spunem din experienţă”, a mai explicat Ştefan Sabău.
A patra metoda este “Alocarea pieţelor”. “Mai avem o formă pe care am întâlnit-o: participanţii îşi împart pieţele între ei, prin alocarea de produse, de teritorii sau prin alocarea anumitor clienţi sau categorii de clienţi. Totul se stabileşte înaintea depunerii ofertelor.", a detaliat reprezentantul Consiliului Concurenţei. În acest caz, o autoritate scoate la licitaţie produsele X, Y, Z. Companiile stabilesc anterior cine şi cum va oferta pentru aceste produse, astfel încât fiecare câştigă fără să concureze în mod real.
Oferte încrucişate
În expunerea sa, inspectorul Consiliului Concurenţei a explicat şi modul în care licitaţiile trucate sunt depistate. “Noi ne putem da seama de specificul unui anumit proces de achiziţie publică din modalitatea în care firmele ofertează sau din frecvenţa cu care câştigă sau pierd licitaţiile. Urmărim şi modalitatea în care subcontractează câştigători şi către cine subcontractează. Avem acelaşi furnizor care este ofertantul cel mai ieftin sau unii furnizori se retrag în mod neaşteptat ori unele companii prezintă oferte mereu, dar nu câştigă niciodată. Avem unele companii care se asociază, deşi ar fi putut câştiga şi singure. Ori în alte cazuri ofertantul câştigător subcontractează aceloraşi subcontractori care sunt şi ofertanţii care participă la licitaţii şi nu câştigă niciodată”, a explicat Ştefan Sabău.
El a mai adăugat că în unele cazuri, licitaţiile trucate pot fi depistate şi după documentele din dosarul de achiziţie. Spre exemplu documentele conţin “greşeli identice de ortografie în documentele de licitaţie”; Ofertele de la companii diferite conţin greşeli de calcul identice; Documentele de licitaţie fac referire la ofertele concurenţilor sau fac uz de antetul sau de numărul de telefon/fax al altui ofertant sau plicurile de la companii diferite prezintă aceleaşi ştampile sau însemne poştale.
În cadrul aceluiaşi seminar, Keith Kirkham, reprezentantul Secţiei Comerciale a Ambasadei SUA la Bucureşti, a explicat, pentru HotNews, că “în unele companii americane au existat şi rezultate neaşteptate în cadrul licitaţiilor publice”. Din acestă cauză, ambasada a decis să organizeze o întâlnire cu specialiştii din domeniu, pentru ca firmele din SUA să fie cât mai bine informate despre legislaţia românească.
“Una din funcţiunile noastre în cadrul ambasadei este să ajutăm companiile americane să concureze pe piaţa românească, să prezinte soluţii pe piaţa românească şi să facă afaceri aici. Asta înseamnă şi participarea la procedurile de achiziţii publice. Sectorul public reprezintă încă o parte importantă din economie. Există multe achiziţii şi fonduri care sunt cheltuite. Pentru a participa la achiziţiile majore din domeniul infrastructurii sau IT, companiile din SUA trebuie să înţeleagă cum funcţionează achiziţiile publice în România.
Multe companii din SUA au aici subsidiare sau lucrează prin furnizori sau parteneri români. Toate sunt interesate să participe la proiecte mari care în mare parte sunt finanţate de sectorul public. Am considerat că este important să înţeleagă cum funcţionează achiziţiile publice şi cum să concureze efecient. Din experienţa mea şi a unor companii americane, au existat şi rezultate neaşteptate în cadrul licitaţiilor publice. Cred că este o oportunitate pentru companiile din SUA să afle nu numai cum să concureze eficient la licitaţii, dar şi cum să reacţioneze dacă ceva nu a fost în regulă, unde şi cum să conteste rezultatul unei licitaţii”, a spus reprezentantul Secţiei Comerciale a Ambasadei SUA la Bucureşti.
Investitorii se feresc de Stat
Conform aceleiaşi surse, Ligia Popescu, coordonator al Departamentului litigii în cadrul Wolf Theiss, o companie de avocatură (co-organizator al seminarului), a prezentat prevederile legislaţiei naţionale în privinţa achiziţiilor care au ca sursă de finanţare fondurile europene. “Avem clienţi care au apelat la noi pentru rezilierea abuzivă a contractelor de achiziţii publice de către autorităţi. De asemenea, avem clienţi care ne cer să îi reprezentăm în instanţă pentru contracte semnate de autorităţi în baza unor licitaţii anulate şi lista poate continua”, a adăugat Ligia Popescu.
În cadrul seminarului organizat de Ambasada SUA, Sebastian Oberzaucher, reprezentantul Wolf Theiss , a prezentat câteva dintre prevederile legislaţiei europene în domeniul achiziţiilor publice. De asemenea, Horatiu Pătraşcu, Judecător al Curţii de Apel Bucureşti, a prezentat câteva aspecte legate de controlul de legalitate realizat de instanțele de contencios administrativ în materia achiziţiilor publice. Alina Bica, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei, a menţionat în cadrul dezbaterilor că legislaţia din România a transpus întocmai directivele europene în domeniul achiziţiilor publice.
În ultima vizită a premierului la Cluj, edilul Sorin Apostu l-a rugat pe colegul său de partid să îl ajute în legătură cu o altă instituţie de control şi supervizare a licitaţiilor, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Cu alte cuvinte, Apostu şi-a rugat pe şeful să vorbească cu inspectorii de la CNSC pentru ca aceştia să nu mai blocheze licitaţiile. “Am vrea ca CNSC să nu mai blocheze rezolvarea contestaţiior şi să judece mai repede. România nu stă după ei”, i-a spus Apostu lui Boc. Întrucât era de faţă presa şi “rugămintea” primarului clujean a sunat mai mult ca un avertisment la adresa CNSC, Emil Boc i-a răspuns că nu are autoritate asupra acestei instituţii. “Acolo nu vă putem ajuta. Ei (CNSC) nu sunt în subordinea noastră”, i-a răspuns Boc.
Ştefan Trandafir
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Garajele CJ BN se repara „ieftin”! Peste 800.000 de lei alocati de la bugetul aparatului propriu publicat în data de 29-09-2011
- Radu Moldovan despre Liviu Rusu si Luca Iancu: "Sa stiti ca au fost de doua-trei ori la DNA" publicat în data de 11-11-2011
- Licitatie acuzata de trucaj la primaria Bistrita publicat în data de 09-12-2011
- Turc ii spulbera visurile lui Dobra publicat în data de 09-12-2011
- Aici sunt banii dumneavoastra: Circ pe buzunarul bistritenilor! „Colindele” bufonilor din CJ BN publicat în data de 26-12-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 399 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.