Bistriţa turistică, cu străzi varză şi obiective zero
Cu străzi fisurate şi fără obiective turistice, administraţia Creţu a demarat un proiect de promovare a Cetăţii Bistriţa ca obiectiv turistic. Proiectul are o valoare de aproximativ un milion de lei şi se va realiza din fonduri nerambursabile.
Aceşti bani vor fi cheltuiţi pe idei şi materiale publicitare prin care se promovează Cetatea Bistriţei. Pe bani europeni, Bistriţa se zbate să se dezvolte, cu străzi de piatră şi fără obiective turistice.
Pe principiul să tocăm banii europeni că dacă nu îi toacă alţii, Bistriţa accesează fonduri de dezvoltare a unui brand turistic. Problemele reale rămân aceleaşi şi Bistriţa este departe de un oraş european, fără un Parc Municipal adecvat, cu drumuri dezastruoase care periodic se fisurează, fără piste de biciclete şi fără perspectivă turistică. În fond nu e mare şmecherie să tipăreşti nişte pliante şi să vinzi turiştilor pielea ursului din pădure, în timp ce proiectele măreţe de dezvoltare a oraşului sunt admirabile, sublime putem zice, dar lipsesc cu desăvârşire.
Pe turişti îi aşteaptă un peisaj dezolant, ca-n vremurile ciumei bubonice
Pietonal devorat de cerşetori, cu pasaje ce duhnesc a fecale, clădiri vechi transformate în focare de infecţie de persoanele de etnie romă... Soluţia lui Creţu este aceea de a muta în masă persoanele nevoiaşe în blocurile sociale aflate în construcţie la Viişoara dar şi aşa regenerarea turistică a centrului medieval impune din start o modernizare urgentă a clădirilor. La acest capitol nu există niciun proiect viabil, doar proiecţii.
Pasajele medievale arată perfect în poze şi pliante, dar în realitate majoritatea sunt doar puncte de legătură între ghetourile infecte ale romilor.
Autorităţile locale au demarat un concurs de idei pe tema brandul Bistriţei. În acest context, brandul trebuie să ofere un semn de identificare, o idee, pentru cei din oraş, dar şi un produs, un serviciu, o ofertă sau o promisiune pentru cei din exteriorul oraşului. Scopul: atragerea turiştilor şi promovarea turistică a oraşului. Proiectul are o valoare de aproximativ un milion de lei şi este finanţat din bani europeni în scopul creşterii atractivităţii Bistriţei ca destinaţie turistică (800.000 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă, iar restul banilor vor fi alocaţi de la bugetul local). Din ce în ce mai mult oraşele rivalizează între ele pentru a atrage atenţie, investiţii, vizitatori, cumpărători, talente, evenimente, etc. Cetatea Medievala Bistriţa reprezintă un produs turistic complex, care conţine o multitudine de destinaţii turistice individuale . Acest produs turistic va fi înregistrat ca şi brand la OSIM prin intermediul acestui proiect.
Creţu are soluţia, dar proiectele sunt în stad by
Regenerarea centrului istoric prevede realizarea unor axe care traversează Pietonalul „Liviu Rebreanu”, modernizarea şi pavarea străzilor din zona centrală.
Liliana Coceşiu, coordonatorul proiectelor din Primăria Bistriţa susţine că procedurile sunt foarte greoaie şi de aceea s-a întârziat atât de mult. Pe de altă parte, primarul Ovidiu Creţu acuză poliţe politice, motiv pentru care regenerarea urbană a centrului istoric este blocată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).
Simbolurile Bistriţei: struţul şi potcoava
Struţul a fost ales ca mascotă şi va fi imaginea Bistriţei. De menţionat că struţul cu potcoava în cioc a fost prezent pe stema veche a Bistriţei mai bine de 400 de ani şi este un simbol al oraşului încă din trecut.
Istoricul Vasile Duda a explicat de ce struţul a fost prezent pe stema Bistriţei. Acesta susţine că pasărea era simbol al familiei de Anjou. Regii de Anjou, provenind de pe filieră franceză au intrat în conflict cu nobilimea maghiară şi au susţinut puternic dezvoltarea oraşelor. La acea vreme, struţul era considerată o pasăre puternică, ce poate digera fier, de aici şi simbolistica struţului cu potcoava în cioc, sugerând supremaţia asupra nobilimii maghiare.
Toate aceste elemente, struţul, stema ce simbolizează Biserica Evanghelică şi sloganul „Bistriţa, Poarta Transilvaniei” compun brandul Bistriţei. Brandul de promovare turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa va fi înregistrat la OSIM şi va fi promovat în toate domeniile şi cu toate mijloacele de publicitate. Profesorii şi artiştii care au depus proiecte în acest sens au încercat să găsească sloganuri, mascote care să creeze o imagine completă a oraşului, elemente de identificare, cu rol de simbol pentru burgul nostru. Biserica Evanghelică şi arcadele pasajelor au fost cele mai întâlnite elemente grafice.
Cu pliante şi pixuri se promovează Bistriţa turistică
La capitolul pliante, proiectul de promovare a brandului va fi unul beton. Astfel, firma care va câştiga licitaţia va publica 1000 de ghiduri turistice, 500 albume foto, 5.000 ilustrate , 500 calendare, 1.000 mape, 1000 afişe, - 3.000 de bannere 3.000 de pliante, 1.000 de agende, 300 de pixuri, 300 de brelocuri, 200 de tocuri stilou, 100 de ceasuri birou, 200 seturi accesorii vin, 200 portofele, 300 post-card-uri, 300 mouse pad-uri, 200 lanterne, 200 cutii lemn/metal pentru sticle, 300 obiecte ceramică (ceşti/farfurioare ornamentale, etc.) 1000 magneţi, 300 plachete, 500 insigne, 500 ecusoane, 500 mascote, 500 semne distinctive (potcoava şi omega), 500 CD/DVD-uri promovare, 50 indicatoare, 5 panouri cu hărţi, 100 plăci pentru marcare monumente şi trasee, 10 panouri pentru expoziţii publice, o pagină web.
Se va realiza, de asemenea, o hartă 3D a Cetăţii Medievale Bistriţa şi vor fi amplasate două camere video care vor filma în permanenţă, iar imaginile vor fi difuzate live, prin internet.
Aceste materiale vor fi instalate în perioada implementării proiectului şi pe parcursul derulării evenimentelor prevăzute în proiect (în locaţiile alese de beneficiar) şi vor persista şi după încheierea implementării proiectului. De asemenea, se va realiza un film documentar de prezentare, un spot audio difuzat la nivel local, regional şi naţional şi un spot video difuzat la nivel local, regional si naţional.
Aceste materiale mass-media vor promova brandul nou creat „Cetatea Medievala Bistriţa”. Se vor folosi imagini sugestive ale produsului turistic complex, care să transmită prin aceste acţiuni mass-media un mesaj adecvat de promovare.
Ofertele vor fi deschis în 27 iulie la sediul Primăriei Bistriţa.
În timp ce se toacă bani grei pe pixuri şi pliante de promovare, zona istorică a Bistriţei îşi păstrează peisajul care a făcut-o celebră, cu ţigani şi pasaje infecte şi clădiri istorice care stau să se dărâme.
Cosmin Botezat
Aceşti bani vor fi cheltuiţi pe idei şi materiale publicitare prin care se promovează Cetatea Bistriţei. Pe bani europeni, Bistriţa se zbate să se dezvolte, cu străzi de piatră şi fără obiective turistice.
Pe principiul să tocăm banii europeni că dacă nu îi toacă alţii, Bistriţa accesează fonduri de dezvoltare a unui brand turistic. Problemele reale rămân aceleaşi şi Bistriţa este departe de un oraş european, fără un Parc Municipal adecvat, cu drumuri dezastruoase care periodic se fisurează, fără piste de biciclete şi fără perspectivă turistică. În fond nu e mare şmecherie să tipăreşti nişte pliante şi să vinzi turiştilor pielea ursului din pădure, în timp ce proiectele măreţe de dezvoltare a oraşului sunt admirabile, sublime putem zice, dar lipsesc cu desăvârşire.
Pe turişti îi aşteaptă un peisaj dezolant, ca-n vremurile ciumei bubonice
Pietonal devorat de cerşetori, cu pasaje ce duhnesc a fecale, clădiri vechi transformate în focare de infecţie de persoanele de etnie romă... Soluţia lui Creţu este aceea de a muta în masă persoanele nevoiaşe în blocurile sociale aflate în construcţie la Viişoara dar şi aşa regenerarea turistică a centrului medieval impune din start o modernizare urgentă a clădirilor. La acest capitol nu există niciun proiect viabil, doar proiecţii.
Pasajele medievale arată perfect în poze şi pliante, dar în realitate majoritatea sunt doar puncte de legătură între ghetourile infecte ale romilor.
Autorităţile locale au demarat un concurs de idei pe tema brandul Bistriţei. În acest context, brandul trebuie să ofere un semn de identificare, o idee, pentru cei din oraş, dar şi un produs, un serviciu, o ofertă sau o promisiune pentru cei din exteriorul oraşului. Scopul: atragerea turiştilor şi promovarea turistică a oraşului. Proiectul are o valoare de aproximativ un milion de lei şi este finanţat din bani europeni în scopul creşterii atractivităţii Bistriţei ca destinaţie turistică (800.000 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă, iar restul banilor vor fi alocaţi de la bugetul local). Din ce în ce mai mult oraşele rivalizează între ele pentru a atrage atenţie, investiţii, vizitatori, cumpărători, talente, evenimente, etc. Cetatea Medievala Bistriţa reprezintă un produs turistic complex, care conţine o multitudine de destinaţii turistice individuale . Acest produs turistic va fi înregistrat ca şi brand la OSIM prin intermediul acestui proiect.
Creţu are soluţia, dar proiectele sunt în stad by
Regenerarea centrului istoric prevede realizarea unor axe care traversează Pietonalul „Liviu Rebreanu”, modernizarea şi pavarea străzilor din zona centrală.
Liliana Coceşiu, coordonatorul proiectelor din Primăria Bistriţa susţine că procedurile sunt foarte greoaie şi de aceea s-a întârziat atât de mult. Pe de altă parte, primarul Ovidiu Creţu acuză poliţe politice, motiv pentru care regenerarea urbană a centrului istoric este blocată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).
Simbolurile Bistriţei: struţul şi potcoava
Struţul a fost ales ca mascotă şi va fi imaginea Bistriţei. De menţionat că struţul cu potcoava în cioc a fost prezent pe stema veche a Bistriţei mai bine de 400 de ani şi este un simbol al oraşului încă din trecut.
Istoricul Vasile Duda a explicat de ce struţul a fost prezent pe stema Bistriţei. Acesta susţine că pasărea era simbol al familiei de Anjou. Regii de Anjou, provenind de pe filieră franceză au intrat în conflict cu nobilimea maghiară şi au susţinut puternic dezvoltarea oraşelor. La acea vreme, struţul era considerată o pasăre puternică, ce poate digera fier, de aici şi simbolistica struţului cu potcoava în cioc, sugerând supremaţia asupra nobilimii maghiare.
Toate aceste elemente, struţul, stema ce simbolizează Biserica Evanghelică şi sloganul „Bistriţa, Poarta Transilvaniei” compun brandul Bistriţei. Brandul de promovare turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa va fi înregistrat la OSIM şi va fi promovat în toate domeniile şi cu toate mijloacele de publicitate. Profesorii şi artiştii care au depus proiecte în acest sens au încercat să găsească sloganuri, mascote care să creeze o imagine completă a oraşului, elemente de identificare, cu rol de simbol pentru burgul nostru. Biserica Evanghelică şi arcadele pasajelor au fost cele mai întâlnite elemente grafice.
Cu pliante şi pixuri se promovează Bistriţa turistică
La capitolul pliante, proiectul de promovare a brandului va fi unul beton. Astfel, firma care va câştiga licitaţia va publica 1000 de ghiduri turistice, 500 albume foto, 5.000 ilustrate , 500 calendare, 1.000 mape, 1000 afişe, - 3.000 de bannere 3.000 de pliante, 1.000 de agende, 300 de pixuri, 300 de brelocuri, 200 de tocuri stilou, 100 de ceasuri birou, 200 seturi accesorii vin, 200 portofele, 300 post-card-uri, 300 mouse pad-uri, 200 lanterne, 200 cutii lemn/metal pentru sticle, 300 obiecte ceramică (ceşti/farfurioare ornamentale, etc.) 1000 magneţi, 300 plachete, 500 insigne, 500 ecusoane, 500 mascote, 500 semne distinctive (potcoava şi omega), 500 CD/DVD-uri promovare, 50 indicatoare, 5 panouri cu hărţi, 100 plăci pentru marcare monumente şi trasee, 10 panouri pentru expoziţii publice, o pagină web.
Se va realiza, de asemenea, o hartă 3D a Cetăţii Medievale Bistriţa şi vor fi amplasate două camere video care vor filma în permanenţă, iar imaginile vor fi difuzate live, prin internet.
Aceste materiale vor fi instalate în perioada implementării proiectului şi pe parcursul derulării evenimentelor prevăzute în proiect (în locaţiile alese de beneficiar) şi vor persista şi după încheierea implementării proiectului. De asemenea, se va realiza un film documentar de prezentare, un spot audio difuzat la nivel local, regional şi naţional şi un spot video difuzat la nivel local, regional si naţional.
Aceste materiale mass-media vor promova brandul nou creat „Cetatea Medievala Bistriţa”. Se vor folosi imagini sugestive ale produsului turistic complex, care să transmită prin aceste acţiuni mass-media un mesaj adecvat de promovare.
Ofertele vor fi deschis în 27 iulie la sediul Primăriei Bistriţa.
În timp ce se toacă bani grei pe pixuri şi pliante de promovare, zona istorică a Bistriţei îşi păstrează peisajul care a făcut-o celebră, cu ţigani şi pasaje infecte şi clădiri istorice care stau să se dărâme.
Cosmin Botezat
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 296 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii