Bistriţenii, cei mai datori din ţară la creditele în lei
Românii îşi plătesc tot mai greu ratele la bănci, dovadă fiind datele Băncii Naţionale a României.
Nici în judeţul nostru situaţia nu este mai bună, în condiţiile în care Bistriţa-Năsăud ocupă primul loc pe ţară în clasamentul creditelor restante în lei, acestea fiind în valoare de peste 160 de milioane de lei.
În ceea ce priveşte topul judeţelor cu cele mai mari restanţe în valută, primul loc este ocupat de populaţia şi companiile din Ialomiţa, urmat de judeţul Giurgiu, Alba şi Galaţi. Aici, Bistriţa-Năsăud se află în prima parte a clasamentului.
Potrivit datelor Băncii Naţionale, la nivel naţional, restanţele în valută au avansat cu aproape 26%, până la suma de 10,8 miliarde de lei, iar cele în moneda naţională, cu 13,7%, până la 8,64 miliarde de lei.
Prognozele făcute de specialişti nu sunt deloc liniştitoare pe fondul crizei economice care persistă încă în România, a pierderii locurilor de muncă de către mulţi oameni şi a diminuării câştigurilor celor care au reuşit să-şi păstreze slujbele.
Restanţe de 160 de milioane în Bistriţa-Năsăud
Atunci când în România lucrurile aparent mergeau bine iar motorul economiei, după spusele unor oficiali, „duduia”, populaţia a dat iama la credite şi s-a îndatorat la bănci, în masă. Acum, numărul restanţierilor la băncile din România creşte lună de lună. Un mare număr din aceşti restanţieri sunt bistriţeni.
Locuitorii judeţului nostru au cele mai mari probleme la achitarea ratelor la împrumuturile în lei, valoarea creditelor restante fiind de peste 160 de milioane de lei. La cele în valută situaţia este puţin mai bună, în condiţiile în care bistriţenii au credite restante în cuantum de 138 milioane de lei.
Conform statisticilor Băncii Naţionale, în Bistriţa-Năsăud, ponderea restanţelor la creditele în lei urcase la 19,3% din total la sfârşitul lunii iunie, judeţul nostru ocupând locul întâi pe ţară din acest punct de vedere. Ponderea a trecut de 15 la sută şi în judeţe precum Galaţi, Suceava şi Botoşani.
Cât despre ponderea restanţelor în monedă străină, cea mai mare s-a înregistrat în judeţul Ialomiţa, de 17,7% din totalul creditelor, urmată de judeţul Giurgiu, cu 17,44%. Nici judeţele Alba şi Galaţi nu stau foarte bine la acest capitol, proporţia fiind de peste 14%.
Datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indică faptul că Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa-Năsăud în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, lucru nu tocmai îmbucurător.
Numărul restanţierilor a crescut lună de lună
În ceea ce priveşte creditele acordate în moneda naţională, la nivel naţional, restanţele au crescut în luna iunie faţă de luna mai cu 2,5 la sută, iar ponderea în total credite a urcat cu 0,2 puncte procentuale, la 10,9%. Potrivit presei centrale, creşterea se datorează în mare parte întârzierilor raportate în Bucureşti, unde ponderea a ajuns la 9,3%, cu 0,7 puncte procentuale mai mare faţă de nivelul din luna anterioară.
Şi soldul restanţelor la creditele în valută a urcat luna trecută cu 6,6%, la 10,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 7,9% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină, cu 0,2 puncte procentuale mai mult faţă de luna mai.
Potrivit Agenţiei de Evaluare Fitch, împrumuturile neperformante din sistemul bancar românesc (cele care înregistrează întârzieri la plată de peste 90 de zile) vor atinge nivelul maxim la sfârşitul anului, estimat la 14-16% din soldul creditelor, nivel mult mai ridicat faţă de alte state din regiunea Europei Centrale şi de Est. Dacă în luna decembrie a anului trecut creditele neperformante erau în proporţie de 11,9 la sută, în luna aprilie 2011 au ajuns la 13 la sută.
Totuşi, economiile românilor cresc
Ciudat este faptul că odată cu creşterea restanţelor pe care românii le au la bănci a crescut şi valoarea depozitelor bancare. Dacă în luna mai, potrivit statisticilor Băncii Naţionale a României, economiile în lei se ridicau la suma de 52,365 miliarde lei, în iunie acestea totalizau 52,651 de miliarde de lei. Şi depozitele la termen în valută au crescut, astfel că dacă în mai ajungeau la 33,061 miliarde lei, în luna următoare acestea erau de 33,650 miliarde lei.
Şi firmele, fie ele mici, mijlocii sau mari, au reuşit să facă economii în ultima lună. Datele Băncii Naţionale arată că în ceea ce priveşte depozitele în valută, agenţii economici aveau în luna mai 11,407 miliarde lei, sumă care a scăzut la 10,977 miliarde lei în iunie.
Totuşi, au crescut economiile în lei. În luna mai acestea însumau 19,127 miliarde lei, ca apoi să crească la 19,209 miliarde lei luna următoare.
Creditele în lei, mai ieftine decât în valută
Pentru a atrage câţi mai mulţi clienţi, băncile au început să acorde împrumuturi în lei la costuri mai mici decât pentru cele în euro. În această categorie sunt incluse cele de nevoi personale, fără garanţie.
Kiwi Finance a realizat anul acesta un studiu conform căruia cel mai ieftin credit de nevoi personale în euro are o dobândă de 14,65%, în timp ce acelaşi credit, luat în moneda naţională, are o dobândă de 13,2%. Un credit de nevoi personale fără garanţie are o valoare medie de 7.000 de euro, iar cele de consum garantate cu ipotecă nu trec de suma de 36.000 de euro.
Conform aceluiaşi studiu, în primele trei luni ale anului valoarea medie a creditelor ipotecare utilizate pentru achiziţionarea de locuinţe a crescut de la 49.000 la 57.000 de euro. Pentru clienţii care doresc să îşi mute contul de salariu la banca de la care contractează creditul, instituţia oferă o reducere a dobânzii de până la 1%.
Iulia Bartha
iulia@gazetadebistrita.ro
Unele sondaje de profil date publicităţii, sau studii de specialitate, dintre care unul a fost realizat de iVox.ro, indică faptul că doar 46,6% dintre respondenţi au încredere în mare măsură în băncile din România. Cei care au încredere în mică măsură în bănci sunt în proporţie de 35,7%. 4,9% au declarat că nu au deloc încredere în acest gen de instituţii, iar 3,1% au spus că au încredere foarte mare în băncile din România.
38,1% dintre respondenţi spun că lucrează cu două bănci simultan, 37,4% preferă să lucreze cu una singură, iar 24,5% cu trei sau mai multe. Întrebaţi de câte ori merg la bancă într-o lună, una din trei persoane a declarat că merge o dată pe lună, 28,4% merg de 2-3 ori pe lună, iar restul de 24,2% mai rar de o dată pe lună.
Nici în judeţul nostru situaţia nu este mai bună, în condiţiile în care Bistriţa-Năsăud ocupă primul loc pe ţară în clasamentul creditelor restante în lei, acestea fiind în valoare de peste 160 de milioane de lei.
În ceea ce priveşte topul judeţelor cu cele mai mari restanţe în valută, primul loc este ocupat de populaţia şi companiile din Ialomiţa, urmat de judeţul Giurgiu, Alba şi Galaţi. Aici, Bistriţa-Năsăud se află în prima parte a clasamentului.
Potrivit datelor Băncii Naţionale, la nivel naţional, restanţele în valută au avansat cu aproape 26%, până la suma de 10,8 miliarde de lei, iar cele în moneda naţională, cu 13,7%, până la 8,64 miliarde de lei.
Prognozele făcute de specialişti nu sunt deloc liniştitoare pe fondul crizei economice care persistă încă în România, a pierderii locurilor de muncă de către mulţi oameni şi a diminuării câştigurilor celor care au reuşit să-şi păstreze slujbele.
Restanţe de 160 de milioane în Bistriţa-Năsăud
Atunci când în România lucrurile aparent mergeau bine iar motorul economiei, după spusele unor oficiali, „duduia”, populaţia a dat iama la credite şi s-a îndatorat la bănci, în masă. Acum, numărul restanţierilor la băncile din România creşte lună de lună. Un mare număr din aceşti restanţieri sunt bistriţeni.
Locuitorii judeţului nostru au cele mai mari probleme la achitarea ratelor la împrumuturile în lei, valoarea creditelor restante fiind de peste 160 de milioane de lei. La cele în valută situaţia este puţin mai bună, în condiţiile în care bistriţenii au credite restante în cuantum de 138 milioane de lei.
Conform statisticilor Băncii Naţionale, în Bistriţa-Năsăud, ponderea restanţelor la creditele în lei urcase la 19,3% din total la sfârşitul lunii iunie, judeţul nostru ocupând locul întâi pe ţară din acest punct de vedere. Ponderea a trecut de 15 la sută şi în judeţe precum Galaţi, Suceava şi Botoşani.
Cât despre ponderea restanţelor în monedă străină, cea mai mare s-a înregistrat în judeţul Ialomiţa, de 17,7% din totalul creditelor, urmată de judeţul Giurgiu, cu 17,44%. Nici judeţele Alba şi Galaţi nu stau foarte bine la acest capitol, proporţia fiind de peste 14%.
Datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indică faptul că Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa-Năsăud în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, lucru nu tocmai îmbucurător.
Numărul restanţierilor a crescut lună de lună
În ceea ce priveşte creditele acordate în moneda naţională, la nivel naţional, restanţele au crescut în luna iunie faţă de luna mai cu 2,5 la sută, iar ponderea în total credite a urcat cu 0,2 puncte procentuale, la 10,9%. Potrivit presei centrale, creşterea se datorează în mare parte întârzierilor raportate în Bucureşti, unde ponderea a ajuns la 9,3%, cu 0,7 puncte procentuale mai mare faţă de nivelul din luna anterioară.
Şi soldul restanţelor la creditele în valută a urcat luna trecută cu 6,6%, la 10,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 7,9% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină, cu 0,2 puncte procentuale mai mult faţă de luna mai.
Potrivit Agenţiei de Evaluare Fitch, împrumuturile neperformante din sistemul bancar românesc (cele care înregistrează întârzieri la plată de peste 90 de zile) vor atinge nivelul maxim la sfârşitul anului, estimat la 14-16% din soldul creditelor, nivel mult mai ridicat faţă de alte state din regiunea Europei Centrale şi de Est. Dacă în luna decembrie a anului trecut creditele neperformante erau în proporţie de 11,9 la sută, în luna aprilie 2011 au ajuns la 13 la sută.
Totuşi, economiile românilor cresc
Ciudat este faptul că odată cu creşterea restanţelor pe care românii le au la bănci a crescut şi valoarea depozitelor bancare. Dacă în luna mai, potrivit statisticilor Băncii Naţionale a României, economiile în lei se ridicau la suma de 52,365 miliarde lei, în iunie acestea totalizau 52,651 de miliarde de lei. Şi depozitele la termen în valută au crescut, astfel că dacă în mai ajungeau la 33,061 miliarde lei, în luna următoare acestea erau de 33,650 miliarde lei.
Şi firmele, fie ele mici, mijlocii sau mari, au reuşit să facă economii în ultima lună. Datele Băncii Naţionale arată că în ceea ce priveşte depozitele în valută, agenţii economici aveau în luna mai 11,407 miliarde lei, sumă care a scăzut la 10,977 miliarde lei în iunie.
Totuşi, au crescut economiile în lei. În luna mai acestea însumau 19,127 miliarde lei, ca apoi să crească la 19,209 miliarde lei luna următoare.
Creditele în lei, mai ieftine decât în valută
Pentru a atrage câţi mai mulţi clienţi, băncile au început să acorde împrumuturi în lei la costuri mai mici decât pentru cele în euro. În această categorie sunt incluse cele de nevoi personale, fără garanţie.
Kiwi Finance a realizat anul acesta un studiu conform căruia cel mai ieftin credit de nevoi personale în euro are o dobândă de 14,65%, în timp ce acelaşi credit, luat în moneda naţională, are o dobândă de 13,2%. Un credit de nevoi personale fără garanţie are o valoare medie de 7.000 de euro, iar cele de consum garantate cu ipotecă nu trec de suma de 36.000 de euro.
Conform aceluiaşi studiu, în primele trei luni ale anului valoarea medie a creditelor ipotecare utilizate pentru achiziţionarea de locuinţe a crescut de la 49.000 la 57.000 de euro. Pentru clienţii care doresc să îşi mute contul de salariu la banca de la care contractează creditul, instituţia oferă o reducere a dobânzii de până la 1%.
Iulia Bartha
iulia@gazetadebistrita.ro
Unele sondaje de profil date publicităţii, sau studii de specialitate, dintre care unul a fost realizat de iVox.ro, indică faptul că doar 46,6% dintre respondenţi au încredere în mare măsură în băncile din România. Cei care au încredere în mică măsură în bănci sunt în proporţie de 35,7%. 4,9% au declarat că nu au deloc încredere în acest gen de instituţii, iar 3,1% au spus că au încredere foarte mare în băncile din România.
38,1% dintre respondenţi spun că lucrează cu două bănci simultan, 37,4% preferă să lucreze cu una singură, iar 24,5% cu trei sau mai multe. Întrebaţi de câte ori merg la bancă într-o lună, una din trei persoane a declarat că merge o dată pe lună, 28,4% merg de 2-3 ori pe lună, iar restul de 24,2% mai rar de o dată pe lună.
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Garajele CJ BN se repara „ieftin”! Peste 800.000 de lei alocati de la bugetul aparatului propriu publicat în data de 29-09-2011
- Radu Moldovan despre Liviu Rusu si Luca Iancu: "Sa stiti ca au fost de doua-trei ori la DNA" publicat în data de 11-11-2011
- Licitatie acuzata de trucaj la primaria Bistrita publicat în data de 09-12-2011
- Turc ii spulbera visurile lui Dobra publicat în data de 09-12-2011
- Aici sunt banii dumneavoastra: Circ pe buzunarul bistritenilor! „Colindele” bufonilor din CJ BN publicat în data de 26-12-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 295 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii