De ce mai mor românii? Romania, printre fruntase la boli cardiovasculare şi infecţioase
Statisticile UE arată că suntem printre puţinele ţări cu spor natural negativ, lucru care este datorat şi mortalităţii crescute din cauze ce ţin de rata mare a bolilor cardiovasculare, de natură infecţioasă sau cancer. România este pe primele locuri la morbiditatea datorată bolilor de inimă, dar şi accidentelor vascular cerebrale şi ţine chiar prima poziţie în cazul cancerului de col uterin şi hepatitei virale cronice.
Opt state membre ale UE au înregistrat anul trecut mai multe decese decât naşteri, printre care Letonia, Bulgaria, Ungaria, Germania şi România. Per ansamblu, în 20 de state membre ale UE populaţia a crescut, faţă de doar 7 în care a scăzut, printre care şi ţara noastră, se arată în ultimul raport al Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Per ansamblu, populaţia Uniunii Europene a ajuns la 502,5 milioane, la 1 ianuarie 2011, data când a fost efectuată măsurătoarea.
Aceasta reprezintă o creştere totală a populaţiei de 1,4 milioane de persoane pe întreg teritoriul UE, prin comparaţie cu un an mai devreme, ţinând seama atât de schimbările naturale - numărul de naşteri minus numărul de decese - cât şi de migraţie. În total, 5,35 milioane de copii au fost născuţi în cele 27 de state membre ale UE pe parcursul anului 2010, ceea ce reprezintă o rată brută de 10,7 de născuţi-vii la 1.000 de locuitori. În acelaşi timp, au fost înregistrate 4,85 milioane de decese, reprezentând o rată brută de 9,7 decese la 1.000 de locuitori.
Stilul de viaţă este esenţial în prevenţie
La nivel mondial, cauzele de deces diferă în funcţie de vârstă, sex şi rasă. Pentru persoanele cu vârste sub 34 de ani, accidentele surclasează afecţiunile, în timp ce pentru grupele de vârstă mai înaintată, bolile cronice şi cancerul ocupă locuri fruntaşe. Studiile demonstrează că 1 din 3 decese au fost cauzate de boli infecţioase, deficienţe nutriţionale sau probleme de sănătate ale femeilor însărcinate. Aceste clasificări diferă însă de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul de dezvoltare al acestora.
Multe dintre afecţiunile cu potenţial fatal sunt provocate de obiceiuri de consum cum ar fi fumatul, alcoolul, alimentaţia nesanatoasă, lipsa exerciţiului fizic, expunerea necorespunzătoare la soare şi mulţi alţi factori trataţi de cele mai multe ori cu superficialitate. Principalele cauze par însă a fi alimentaşia nesănătoasa şi lipsa activităţii fizice. Studiile demonstrează că un program zilnic de exerciţii de cel puţin 30 de minute şi un stil de viaţă sănătos previn o serie de afecţiuni importante şi întârzie procesul de îmbătrânire.
În România, între 1990 şi 2004, numărul lor a crescut cu aproximativ 10.000. Conform unei lucrări elaborate de cercetătoarea Mariana Stanciu, România se caracterizează printr-o supra-mortalitate masculină, prezentă la majoritatea grupelor de vârstă. Principalele cauze ale mortalităţii sunt bolile cardiovasculare şi cele ale aparatului respirator, secondate de tumori. Politicile de prevenire includ creşterea standardului de viaţă şi a calităţii asistenţei medicale, scăderea poluării mediului şi conştientizarea necesităţii medicinei preventive. La speranţa de viaţă, cu 70 de ani, suntem penultimii din Europa, în faţa Republicii Moldova.
Locul 3 în Europa la boli cardiovasculare
România ocupă locul trei în lume la mortalitatea din cauze cardiovasculare, în condiţiile în care, conform datelor statistice, două decese din trei sunt provocate de afecţiuni ale inimii şi vaselor de sânge. Aceleaşi statistici arată că, la fiecare 20 de minute, un român suferă un accident vascular cerebral, iar la fiecare 30 de minute, un român face infarct. Unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar şapte milioane au probleme din cauza bolilor cardiovasculare. Cei mai importanţi factori de risc asociaţi bolilor cardiovasculare sunt vârsta, ereditatea, fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul şi boli precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat. Potrivit specialiştilor, în afară de vârstă şi ereditate, majoritatea factorilor de risc pot fi modificaţi şi ţinuţi sub control. Prin prevenţie, mortalitatea prin boli cardiovasculare poate scădea simţitor, însă cu condiţia cunoaşterii factorilor de risc şi a vizitei la medic.
În privinţa mortalităţii prin accident vascular cerebral (AVC), România este printre primele locuri în lume, în condiţiile în care, anual, 10% din populaţia planetei moare din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). „Statisticile arată că accidentele vasculare cerebrale reprezintă a treia cauză de mortalitate în lume, după bolile cardiovasculare şi cancer. O persoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă un accident de acest gen, dacă nu este supravegheat de un specialist", a precizat dr. James Martin, medic specialist în AVC din Marea Britanie, citat de realitatea.net.
În România, se înregistrează aproximativ 300 de accidente vasculare cerebrale noi la suta de mii de locuitori, faţă de o medie europeană de până în 200 de AVC. Medicii specialişti susţin că, dintre cei care suferă un accident vascular cerebral, o treime mor în primul an după accident, o treime rămân cu handicap permanent, iar restul se recuperează. Accidentele vasculare cerebrale se împart în două categorii: cele ischemice, care înregistrează un procent de aproximativ 75%, şi cele hemoragice. Principalele cauze ale accidentului vascular cerebral sunt hipertensiunea arterială, aritmia, diabetul, fumatul excesiv, nivelul de colestelor ridicat şi lipsa de activităţi fizice.
Riscul de deces, de 6,3 ori mai mare decât în Europa
România se află pe primul loc între statele europene în ceea ce priveşte mortalitate din cauza cancerului de col uterin. Cancerul de col uterin apare în cele mai multe cazuri din cauza virusului HPV – Human Papiloma Virus – acesta fiind cea de-a doua cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor. Oamenii de ştiinţă au făcut şi un calcul: patru din cinci femei sunt infectate cu tulpini de HPV de-a lungul vieţii, aproximativ 500.000 de noi cazuri fiind descoperite în fiecare an. În România, riscul de deces din cauza acestei boli este de 6,3 ori mai mare decât în restul ţărilor Europene. În ţară sunt depsitate peste 3.000 de cazuri noi anual, în prezent peste 40.000 de românce fiind depistate cu cancer de col uterin, scrie Antena 3.
Conform unei statistici realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, România ocupă primul loc şi ca mortalitate cauzată de hepatitele virale cronice, înregistrând aproximativ 30 de morţi per milion de locuitori, în condiţiile în care media globală este de 2,4 decese la un milion de locuitori. Date epidemiologice recente atrag atenţia că prevalenţa şi incidenţa bolilor hepatice, nu numai în România, sunt în creştere. Între 8 şi 12% din populaţie este infectată cu virus hepatic C şi între 4-6 % din populaţie cu virus hepatic B, în condiţiile în care virusul hepatic B este unul dintre cele mai oncogene virusuri, 1 din 3 bolnavi infectaţi ajungând să dezvolte cancer hepatic.
Dacă în alte ţări infectarea cu virusurile hepatice se face datorită injectării de droguri intravenos şi a partenerilor sexuali multipli, în România, infectarea celor mai mulţi bolnavi s-a produs fără ştirea lor, din cauza condiţiilor de igienă mizere din spitalele româneşti înainte de 1989.
În lume, peste 10.000 de oameni mor anual din cauza meningitei, cei mai afectaţi fiind copiii cu vârste de până la 5 ani, cu o incidenţă de 15 cazuri la 100.000 de locuitori într-un an. „În lume, dar şi în România, meningita bacteriană reprezintă o boală extrem de gravă prin rata mare de mortalitate (peste 50%) şi prin sechelele neurologice severe care se constituie. Cele mai semnificative sechele care apar sunt: surditate, retard mental şi/sau motor, convulsii etc. Populatia cea mai expusă la această infecţie gravă este reprezentată de copiii antepreşcolari (0-3 ani) la care apărarea antiinfecţioasă este insuficient maturată”, a declarat Prof. Dr. Doina Pleşca, Vicepresedinte al Sectiei de Pneumologie Pediatrică din cadrul Societăţii Române de Pneumologie.
Infecţiile cu HIV ar putea scădea din 2012
Potrivit unui raport Eurostat prezentat în 2008, în anul 2030 se preconizează că principalele cauze de deces vor fi reprezentate de cardiopatiile ischemice (angina pectorala şi infarctul miocardic), Boala Pulmonara Obstructiva Cronica şi infecţiile acute ale sistemului respirator inferior (în special pneumonia). Conform previziunilor, la nivel mondial, decesele provocate de cancer vor creşte de la 7.4 milioane în 2004 la 11,8 milioane în 2030, iar cele provocate de bolile cardiovasculare de la 17.1 milioane la 23.4. Raportul include şi accidentele rutiere, preconizând o creştere a mortalităţii de la 1.3 milioane în 2004 la 2.4 milioane în 2030, în special ca o consecinţă a creşterii numărului de autovehicule cumpărate şi a dezvoltării economice a ţărilor în curs de dezvoltare.
Până în anul 2030, decesele provocate de cancer, afecţiuni cardiovasculare şi accidente rutiere, vor constitui împreună 56% din totalul de 67 milioane de decese preconizate a fi înregistrate. În ceea ce priveşte infecţia cu HIV, creşterile preconizate pentru anul 2012 sunt mici, de la 2.2 milioane în 2008 la 2.4 milioane în 2012, după care vor scadea drastic, la 1.2 milioane în 2030.
Diana Gabor
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 217 ori
Înapoi
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.