Achiziţiile publice, influenţate politic
În domenii cheie pentru economia României, cum ar fi drumurile, sănătatea, construcţiile şi domeniul IT, românii consideră că există corupţie, relevă un sondaj al Institutului de Politici Publice (IPP).
Majoritatea românilor consideră că procedurile de achiziţii publice se desfăşoară incorect, iar aproape jumătate dintre aceştia spun că au auzit de cazuri de corupţie care implicau achiziţiile publice. În proporţie covârşitoare, românii sunt convinşi că procesul de acordare a contractelor publice este unul influenţat politic.
Cel mai recent sondaj de opinie naţional realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) privind divizia specializată în cercetări de piaţă, arată percepţiile românilor cu privire la corectitudinea şi eficienţa procesului de achiziţii publice în România.
Sondajul a fost efectuat în perioada 7 - 14 iulie 2011 pe un eşantion de 1040 de persoane. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă urbană a României, marja de eroare fiind de +/-3%.
Majoritatea românilor spun că procedurile de achiziţii sunt incorecte
Cea mai mare corupţie din punct de vedere al achiziţiilor publice în domenii cheie ale economiei României este în cazul drumurilor, consideră 40% dintre români, în timp ce 27% spun că în sănătate. În schimb, 16 procente dintre intervievaţi consideră că cea mai mare corupţie există în cazul achiziţiilor publice în construcţii, pe când 7% spun că în domeniul IT.
Despre cazuri de corupţie care implicau achiziţii publice au auzit 49 la sută din persoanele intervievate.
Legat de tipurile de cazuri de corupţie, 58% dintre respondenţi spun că au auzit de cazuri de mită, 49% au auzit de licitaţii aranjate, 24% - conflict de interese, iar 21 de procente au auzit despre deturnare de fonduri.
În proporţie foarte mare - 87% - românii consideră că achiziţiile publice sunt efectuate într-o manieră incorectă şi doar 7% susţin contrariul. În acest context, 74% dintre respondenţi sunt de părere că în general contractele publice ar trebui date pe baza unei licitaţii la care să participe oricine doreşte, în timp ce 24 % spun că ar trebui acordate firmelor de pe plan local sau judeţean.
Dacă în comunitatea lor au avut loc în ultimii ani discuţii despre licitaţiile publice de la primărie sau alte instituţii publice, 39% dintre intervievaţi au răspuns afirmativ, în timp ce 45 de procente au negat.
Factorul politic, principalul vinovat
În opinia a 64 de procente dintre români, instituţiile locale (primării, consilii judeţene) cheltuiesc banii cel mai corect şi doar 13 la sută consideră că instituţiile centrale – guvern, ministere, agenţii, parlament – fac acest lucru în mod corect.
În ceea ce priveşte instituţia care ar trebui să controleze procesul de achiziţii publice, 18% dintre intervievaţi sunt de părere că acest lucru ar trebui să îl facă consiliul local sau primăria, 14 procente spun că DNA, 12% - ANRMAP, 10% - Curtea de Conturi, 7% - cetăţenii sau beneficiarii, 6% - Fiscul, iar 5% - Guvernul.
Intervenţia politică este motivul pentru care instituţiile publice aranjează licitaţiile şi dau contractele pe bani publici unor cunoscuţi, susţin 44% dintre cei intervievaţi. Alte 22 de procente dintre români spun că acest lucru se întâmplă din cauză că nu sunt controale eficiente, 15% susţin că legea nu are sancţiuni, iar 12 la sută susţin că de vină este plata slabă a angajaţilor din domeniul public.
De vină pentru corupţia din achiziţiile publice sunt şefii politici ai instituţiei, cred 79 la sută dintre intervievaţi, în timp ce 40% susţin că de vină ar fi comisia de licitaţie. Doar 19% dintre respondenţi consideră drept vinovaţi funcţionarii, iar 14% firmele.
În proporţie covârşitoare – 92% - românii consideră că procesul de achiziţie nu este suficient de bine supravegheat, şi aproape tot atâţia - 91% - sunt convinşi că în general contractele se alocă mai degrabă pe criterii politice. De asemenea, 91% dintre respondenţi sunt de părere că firmele care obţin contracte publice solicită preţuri mai ridicate, dar în mod nejustificat, şi doar patru procente cred că preţurile solicitate sunt corecte.
Cele mai corecte achiziţii publice sunt făcute la nivelul primăriilor cred 45% dintre cei chestionaţi, 15 la sută sunt de părere că acestea sunt la nivel judeţean, iar 11% spun că la nivel naţional (guvern).
Credibilitate scăzută
Dacă la o licitaţie publică ar trebui să aibă întâietate oferta tehnică (calitatea lucrării) sau preţul cel mai mic, respondenţii sunt de părere în proporţie de 56% că ar trebui să se ţină cont de ambele condiţii, în timp ce 36% spun că oferta tehnică ar trebui să fie cea hotărâtoare şi doar şapte procente susţin preţul cel mai mic.
52% din intervievaţi susţin apariţia unei structuri naţionale prin care să se desfăşoare licitaţiile publice, în timp ce 42 de procente sunt de părere că fiecare instituţie să îşi organizeze propriile licitaţii.
Cu privire la credibilitatea în general a procesului de achiziţii publice 69% consideră că, dacă se descoperă o neregulă în legătură cu o achiziţie publică, cei implicaţi nu vor fi pedepsiţi şi doar 23 la sută dintre respondenţi cred contrariul.
Există mai multă corupţie atunci când se folosesc bani de la buget, spun 37 de procente dintre români, în timp ce 19 la sută susţin că există mai multă corupţie atunci când se folosesc bani europeni. Totuşi, 40% dintre respondenţi sunt de părere că există la fel de multă corupţie în ambele cazuri, fie că este vorba de bani de la buget, fie că este vorba de bani europeni.
Dacă ar fi înfiinţat un Minister al fondurilor europene, licitaţiile cu bani europeni ar deveni mai corecte, susţin 47 de procente dintre intervievaţi, în timp ce 43 la sută nu cred aceasta.
Foarte puţini ştiu ce este SEAP
Sunt foarte puţini românii care s-au interesat cum decurge o anume achiziţie publică – doar 14 la sută. Dintre aceştia, în proporţie de 53 la sută au aflat acest lucru din mass media, 22% de la instituţia care organiza licitaţia, 9% de pe internet, în timp ce opt procente din respondenţii care fac parte din această categorie spun că au fost direct implicaţi. Tot dintre cei care au aflat cum decurge o anume achiziţie publică, 64% au aflat ceea ce îi interesa.
Informaţii despre achiziţiile publice, 40% dintre intervievaţi le află de pe internet, 30% prin intermediul mass media, 8 la sută de la instituţiile care le organizează, şi doar trei procente află despre acestea prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). De altfel, despre SEAP nu au auzit vreodată 71% dintre respondenţi şi doar 28 % au auzit de el. Dintre cei care au auzit despre SEAP, doar 18% nu ştiu exact ce este acesta.
Liana Mureşan
redactie@gazetdebistrita.ro
Majoritatea românilor consideră că procedurile de achiziţii publice se desfăşoară incorect, iar aproape jumătate dintre aceştia spun că au auzit de cazuri de corupţie care implicau achiziţiile publice. În proporţie covârşitoare, românii sunt convinşi că procesul de acordare a contractelor publice este unul influenţat politic.
Cel mai recent sondaj de opinie naţional realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) privind divizia specializată în cercetări de piaţă, arată percepţiile românilor cu privire la corectitudinea şi eficienţa procesului de achiziţii publice în România.
Sondajul a fost efectuat în perioada 7 - 14 iulie 2011 pe un eşantion de 1040 de persoane. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă urbană a României, marja de eroare fiind de +/-3%.
Majoritatea românilor spun că procedurile de achiziţii sunt incorecte
Cea mai mare corupţie din punct de vedere al achiziţiilor publice în domenii cheie ale economiei României este în cazul drumurilor, consideră 40% dintre români, în timp ce 27% spun că în sănătate. În schimb, 16 procente dintre intervievaţi consideră că cea mai mare corupţie există în cazul achiziţiilor publice în construcţii, pe când 7% spun că în domeniul IT.
Despre cazuri de corupţie care implicau achiziţii publice au auzit 49 la sută din persoanele intervievate.
Legat de tipurile de cazuri de corupţie, 58% dintre respondenţi spun că au auzit de cazuri de mită, 49% au auzit de licitaţii aranjate, 24% - conflict de interese, iar 21 de procente au auzit despre deturnare de fonduri.
În proporţie foarte mare - 87% - românii consideră că achiziţiile publice sunt efectuate într-o manieră incorectă şi doar 7% susţin contrariul. În acest context, 74% dintre respondenţi sunt de părere că în general contractele publice ar trebui date pe baza unei licitaţii la care să participe oricine doreşte, în timp ce 24 % spun că ar trebui acordate firmelor de pe plan local sau judeţean.
Dacă în comunitatea lor au avut loc în ultimii ani discuţii despre licitaţiile publice de la primărie sau alte instituţii publice, 39% dintre intervievaţi au răspuns afirmativ, în timp ce 45 de procente au negat.
Factorul politic, principalul vinovat
În opinia a 64 de procente dintre români, instituţiile locale (primării, consilii judeţene) cheltuiesc banii cel mai corect şi doar 13 la sută consideră că instituţiile centrale – guvern, ministere, agenţii, parlament – fac acest lucru în mod corect.
În ceea ce priveşte instituţia care ar trebui să controleze procesul de achiziţii publice, 18% dintre intervievaţi sunt de părere că acest lucru ar trebui să îl facă consiliul local sau primăria, 14 procente spun că DNA, 12% - ANRMAP, 10% - Curtea de Conturi, 7% - cetăţenii sau beneficiarii, 6% - Fiscul, iar 5% - Guvernul.
Intervenţia politică este motivul pentru care instituţiile publice aranjează licitaţiile şi dau contractele pe bani publici unor cunoscuţi, susţin 44% dintre cei intervievaţi. Alte 22 de procente dintre români spun că acest lucru se întâmplă din cauză că nu sunt controale eficiente, 15% susţin că legea nu are sancţiuni, iar 12 la sută susţin că de vină este plata slabă a angajaţilor din domeniul public.
De vină pentru corupţia din achiziţiile publice sunt şefii politici ai instituţiei, cred 79 la sută dintre intervievaţi, în timp ce 40% susţin că de vină ar fi comisia de licitaţie. Doar 19% dintre respondenţi consideră drept vinovaţi funcţionarii, iar 14% firmele.
În proporţie covârşitoare – 92% - românii consideră că procesul de achiziţie nu este suficient de bine supravegheat, şi aproape tot atâţia - 91% - sunt convinşi că în general contractele se alocă mai degrabă pe criterii politice. De asemenea, 91% dintre respondenţi sunt de părere că firmele care obţin contracte publice solicită preţuri mai ridicate, dar în mod nejustificat, şi doar patru procente cred că preţurile solicitate sunt corecte.
Cele mai corecte achiziţii publice sunt făcute la nivelul primăriilor cred 45% dintre cei chestionaţi, 15 la sută sunt de părere că acestea sunt la nivel judeţean, iar 11% spun că la nivel naţional (guvern).
Credibilitate scăzută
Dacă la o licitaţie publică ar trebui să aibă întâietate oferta tehnică (calitatea lucrării) sau preţul cel mai mic, respondenţii sunt de părere în proporţie de 56% că ar trebui să se ţină cont de ambele condiţii, în timp ce 36% spun că oferta tehnică ar trebui să fie cea hotărâtoare şi doar şapte procente susţin preţul cel mai mic.
52% din intervievaţi susţin apariţia unei structuri naţionale prin care să se desfăşoare licitaţiile publice, în timp ce 42 de procente sunt de părere că fiecare instituţie să îşi organizeze propriile licitaţii.
Cu privire la credibilitatea în general a procesului de achiziţii publice 69% consideră că, dacă se descoperă o neregulă în legătură cu o achiziţie publică, cei implicaţi nu vor fi pedepsiţi şi doar 23 la sută dintre respondenţi cred contrariul.
Există mai multă corupţie atunci când se folosesc bani de la buget, spun 37 de procente dintre români, în timp ce 19 la sută susţin că există mai multă corupţie atunci când se folosesc bani europeni. Totuşi, 40% dintre respondenţi sunt de părere că există la fel de multă corupţie în ambele cazuri, fie că este vorba de bani de la buget, fie că este vorba de bani europeni.
Dacă ar fi înfiinţat un Minister al fondurilor europene, licitaţiile cu bani europeni ar deveni mai corecte, susţin 47 de procente dintre intervievaţi, în timp ce 43 la sută nu cred aceasta.
Foarte puţini ştiu ce este SEAP
Sunt foarte puţini românii care s-au interesat cum decurge o anume achiziţie publică – doar 14 la sută. Dintre aceştia, în proporţie de 53 la sută au aflat acest lucru din mass media, 22% de la instituţia care organiza licitaţia, 9% de pe internet, în timp ce opt procente din respondenţii care fac parte din această categorie spun că au fost direct implicaţi. Tot dintre cei care au aflat cum decurge o anume achiziţie publică, 64% au aflat ceea ce îi interesa.
Informaţii despre achiziţiile publice, 40% dintre intervievaţi le află de pe internet, 30% prin intermediul mass media, 8 la sută de la instituţiile care le organizează, şi doar trei procente află despre acestea prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). De altfel, despre SEAP nu au auzit vreodată 71% dintre respondenţi şi doar 28 % au auzit de el. Dintre cei care au auzit despre SEAP, doar 18% nu ştiu exact ce este acesta.
Liana Mureşan
redactie@gazetdebistrita.ro
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 527 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.