Senatul face comisie pentru 18 mld de euro
Senatul face comisie pentru 18 mld de euro
Abia după aproape doi ani de tatonări, parlamentarii romani au decis să infiinteze o comisie prin care să verifice dacă romanii mai pot recupera cele 18 miliarde de euro pe care statul german le are fată de Romania. Senatul a decis să infiinteze o comisie specială după ce Dan Voiculescu si Teodor Melescanu au prezentat un memoriu pe care istoricul Radu Golban il flutură de mult timp in fata politicienilor romani. Interesant este că, la o zi după infiintarea acestei comisii, la senat a venit o delegatie germană in frunte cu Eduard Oswald, vicepresedintele Bundestag-ului.
Gazeta de Cluj a prezentat in mai multe randuri cum Radu Golban, un doctor in economie roman stabilit in Elvetia, a descoperit o serie de documente conform cărora Germania are o datorie externă fată de Romania in valoare de peste 18 miliarde de euro. Pană in acest moment, autoritătile, reprezentantii Presedintiei, a Senatului, a Băncii Nationale a Romaniei au dat din umeri, spunand că nu ar exista o asemenea datorie pe care Romania ar putea să o recupereze. Mai mult, in 1994, statul roman a infiintat o comisie care ar trebui să caute acest gen de datorii si să facă demersuri pentru a recupera sumele de bani. Insă, comisia formată din reprezentanti ai ministerelor Finantelor, Comertului, Afacerilor externe, Ministerului de interne si Băncii Nationale a Romaniei (Comisia interdepartamentală pentru avizarea modalitătilor de incasare a creantelor Romaniei - CIAMICR, n.red.) este cuprinsă intr-un hătis birocratic suplimentat de instabilitatea politică, astfel că acest organism nu a făcut absolul nimic pană in momentul de fată. Conform lui Marius Bersan, specialist in drept international, această comisie a stat pană acum degeaba pentru ca, in mod bizar, nu este reglementată. “HG nr. 732/1994 este data in completarea Legii nr. 29 din 18 mai 1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea in vederea recuperării creantelor Romaniei provenite din activitatea de comert exterior si cooperare economică internatională, derulată inainte de 31 decembrie 1989 . Insă, aceasta Comisie nu are atributii pentru creantele internationale ale tării izvorate după 1989. Comisia are obligatia legală să verifice lunar si ori de cate ori este necesar, citez, “propunerile de recuperare a creantelor primite de la reprezentantii autorizati ai tărilor debitoare, de la firme si institutii bancare si financiare de intermediere romane si/sau străine. Creantele pot fi recuperate in devize convertibile, prin livrări de mărfuri, prestări de servicii, cesionare de creante, precum si prin investitii in tara debitoare”. Interesant este modul in care se “sesizează” CIAMICR si anume faptul că nu se sesizează, de exemplu, la cererea unui parlamentar sau a uneia din Camerele Parlamentului, insă se sesizează dacă este contactată de ”firme, institutii bancare si financiare de intermediere romane si/sau străine”. Păi cum să nu fie creantele externe ale Romaniei lăsate la voia intamplării dacă această Comisie nu se sesizează la cererea unor demnitari alesi prin votul national?”, comentează specialistul.
Ca-n filme
Pentru a atrage atentia asupra acestui fapt, Radu Golban i-a scris Presedintelui Traian Băsescu in speranta că oficialitătile statului roman vor incepe demersurile pentru recuperarea datoriei, tinand cont si de faptul că in 2012, datoria se sterge intervenind in termenii contractuali prescrierea.
După ce Golban a făcut adevărate valuri mediatice in legătură cu această situatie, intr-un interviu, a declarat că a primit amenintări cu moartea după ce s-a intalnit cu două personaje care au marcat Romania post-decembristă. “Am primit amenintări cu moartea! Apoi, a pomenit si de pericolul ce o poate paste pe sotia mea, care era insărcinată. Asta m-a derutat de-a binelea. Parcă abia plonjasem intr-un film cu spioni si agenti secreti”, spune Golban. Inainte de a fi amenintat cu moartea, Golban s-a intalnit cu Gelu Voican Voiculescu, fost ambasador al Romaniei si prim-vicepresedinte al Organizatiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), si cu Eugen Anca, un personaj controversat care s-ar fi ocupat de recuperarea tezaurului romanesc din Rusia.
Contactat de reporterii Gazeta de Cluj, Eugen Anca a explicat că, de fapt, amenintările la care se fac referiri in interviu au apărut in cadrul unor comentarii la un articol publicat on-line.
“Intr-un articol publicat pe Hotnews, cineva pe forum a spus că Golban ar trebui să aibă grijă să nu dispară cu atatea dezvăluiri. L-am sunat pe Voican si i-am spus de comentariul ăsta, si, la randul lui, Voican l-a sunat pe Golban să-i spună că Serviciile Germane sunt deranjate de aceste dezvăluiri. Golban mi-a spus că stie că este verificat de Servicii”, explică Anca. El mai adaugă si faptul că, impreună cu Gelu Voican-Voiculescu, l-au ajutat pe economistul roman să se intalnească cu unul dintre fostii consilieri presedintiali, Bogdan Teodoriu, care ar fi trebuit să decidă dacă Golban ar trebui să discute, sau nu, cu Băsescu.
“I-am aranjat o intalnire cu Băsescu prin intermediul fostului consilier presedintial Bogdan Teodoroiu, cu care trebuia să vorbească si dacă discutiile erau concludente urma să se intalnească cu Băsescu. Insă, Voican si cu mine ne-am trezit că, fără să ne spună, Golban a trimis adrese la Băsescu, la Ministerul finantelor, BNR, etc., in care explica problema cu datoria. I-am atras atentia că nu trebuia să procedeze asa pentru că nu avem credibilitate dacă ne dublăm diligentele, adică trimitem de două ori aceleasi adrese. Si-a recunoscut greseala. Acum, problema este că nici oficialii Germaniei, nici cei ai Romaniei nu recunosc datoria. Germanii spun că Romania a renuntat la datorie, ceea ce este o minciună”, spune Anca.
După o zi au venit nemtii
anuntul privitor la infiintarea unei comisii parlamentare speciale privitoare la datoria Germaniei fată de Romania a fost făcut pe 31 octombrie. In mod miraculos, pe 1 noiembrie, la Bucuresti a sosit o delegatie germană care s-a intalnit cu vicepresedintele Senatului, Cristian Diaconescu. Personajul central al delegatiei germane a fost Eduard Oswald, Vicepresedintele Bundestag-ului german, iar in termeni oficiali s-a “concluzionat bilateral”, conform limbajului de lemn, că “Germania sprijină sustinut Romania”.Conform scriptelor oficiale, “la inceputul intrevederii, oaspetele german a declarat: “Deseori Romania este subiect de discutie in Germania si ori de cate ori vorbim despre Romania, luăm in considerare drumul lung pe care a trebuit să il parcurgeti pentru modernizarea tării. Domnul Cristian Diaconescu, a multumit omologului german pentru interesul si sprijinul sustinut pe care acesta si parlamentul german il manifestă fată de tara noastră si a apreciat nivelul pragmatic al cooperării dintre Romania si Germania”, se arată intr-un comunicat al Senatului.
Insă, pe intelesul oamenilor din popor, dialogul intre cei doi oameni ar trebui “tradus” astfel.“-Ce v-ati apucat să scormoniti in c...t? voi nu vedeti că abia ati coborat din copaci si aveti pretentii la 18 miliarde de euro?! Mă scuzati domnu’ Edy, io nu…, colegii mei, să vedem ce putem face!”.
Răzvan Robu
Abia după aproape doi ani de tatonări, parlamentarii romani au decis să infiinteze o comisie prin care să verifice dacă romanii mai pot recupera cele 18 miliarde de euro pe care statul german le are fată de Romania. Senatul a decis să infiinteze o comisie specială după ce Dan Voiculescu si Teodor Melescanu au prezentat un memoriu pe care istoricul Radu Golban il flutură de mult timp in fata politicienilor romani. Interesant este că, la o zi după infiintarea acestei comisii, la senat a venit o delegatie germană in frunte cu Eduard Oswald, vicepresedintele Bundestag-ului.
Gazeta de Cluj a prezentat in mai multe randuri cum Radu Golban, un doctor in economie roman stabilit in Elvetia, a descoperit o serie de documente conform cărora Germania are o datorie externă fată de Romania in valoare de peste 18 miliarde de euro. Pană in acest moment, autoritătile, reprezentantii Presedintiei, a Senatului, a Băncii Nationale a Romaniei au dat din umeri, spunand că nu ar exista o asemenea datorie pe care Romania ar putea să o recupereze. Mai mult, in 1994, statul roman a infiintat o comisie care ar trebui să caute acest gen de datorii si să facă demersuri pentru a recupera sumele de bani. Insă, comisia formată din reprezentanti ai ministerelor Finantelor, Comertului, Afacerilor externe, Ministerului de interne si Băncii Nationale a Romaniei (Comisia interdepartamentală pentru avizarea modalitătilor de incasare a creantelor Romaniei - CIAMICR, n.red.) este cuprinsă intr-un hătis birocratic suplimentat de instabilitatea politică, astfel că acest organism nu a făcut absolul nimic pană in momentul de fată. Conform lui Marius Bersan, specialist in drept international, această comisie a stat pană acum degeaba pentru ca, in mod bizar, nu este reglementată. “HG nr. 732/1994 este data in completarea Legii nr. 29 din 18 mai 1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea in vederea recuperării creantelor Romaniei provenite din activitatea de comert exterior si cooperare economică internatională, derulată inainte de 31 decembrie 1989 . Insă, aceasta Comisie nu are atributii pentru creantele internationale ale tării izvorate după 1989. Comisia are obligatia legală să verifice lunar si ori de cate ori este necesar, citez, “propunerile de recuperare a creantelor primite de la reprezentantii autorizati ai tărilor debitoare, de la firme si institutii bancare si financiare de intermediere romane si/sau străine. Creantele pot fi recuperate in devize convertibile, prin livrări de mărfuri, prestări de servicii, cesionare de creante, precum si prin investitii in tara debitoare”. Interesant este modul in care se “sesizează” CIAMICR si anume faptul că nu se sesizează, de exemplu, la cererea unui parlamentar sau a uneia din Camerele Parlamentului, insă se sesizează dacă este contactată de ”firme, institutii bancare si financiare de intermediere romane si/sau străine”. Păi cum să nu fie creantele externe ale Romaniei lăsate la voia intamplării dacă această Comisie nu se sesizează la cererea unor demnitari alesi prin votul national?”, comentează specialistul.
Ca-n filme
Pentru a atrage atentia asupra acestui fapt, Radu Golban i-a scris Presedintelui Traian Băsescu in speranta că oficialitătile statului roman vor incepe demersurile pentru recuperarea datoriei, tinand cont si de faptul că in 2012, datoria se sterge intervenind in termenii contractuali prescrierea.
După ce Golban a făcut adevărate valuri mediatice in legătură cu această situatie, intr-un interviu, a declarat că a primit amenintări cu moartea după ce s-a intalnit cu două personaje care au marcat Romania post-decembristă. “Am primit amenintări cu moartea! Apoi, a pomenit si de pericolul ce o poate paste pe sotia mea, care era insărcinată. Asta m-a derutat de-a binelea. Parcă abia plonjasem intr-un film cu spioni si agenti secreti”, spune Golban. Inainte de a fi amenintat cu moartea, Golban s-a intalnit cu Gelu Voican Voiculescu, fost ambasador al Romaniei si prim-vicepresedinte al Organizatiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), si cu Eugen Anca, un personaj controversat care s-ar fi ocupat de recuperarea tezaurului romanesc din Rusia.
Contactat de reporterii Gazeta de Cluj, Eugen Anca a explicat că, de fapt, amenintările la care se fac referiri in interviu au apărut in cadrul unor comentarii la un articol publicat on-line.
“Intr-un articol publicat pe Hotnews, cineva pe forum a spus că Golban ar trebui să aibă grijă să nu dispară cu atatea dezvăluiri. L-am sunat pe Voican si i-am spus de comentariul ăsta, si, la randul lui, Voican l-a sunat pe Golban să-i spună că Serviciile Germane sunt deranjate de aceste dezvăluiri. Golban mi-a spus că stie că este verificat de Servicii”, explică Anca. El mai adaugă si faptul că, impreună cu Gelu Voican-Voiculescu, l-au ajutat pe economistul roman să se intalnească cu unul dintre fostii consilieri presedintiali, Bogdan Teodoriu, care ar fi trebuit să decidă dacă Golban ar trebui să discute, sau nu, cu Băsescu.
“I-am aranjat o intalnire cu Băsescu prin intermediul fostului consilier presedintial Bogdan Teodoroiu, cu care trebuia să vorbească si dacă discutiile erau concludente urma să se intalnească cu Băsescu. Insă, Voican si cu mine ne-am trezit că, fără să ne spună, Golban a trimis adrese la Băsescu, la Ministerul finantelor, BNR, etc., in care explica problema cu datoria. I-am atras atentia că nu trebuia să procedeze asa pentru că nu avem credibilitate dacă ne dublăm diligentele, adică trimitem de două ori aceleasi adrese. Si-a recunoscut greseala. Acum, problema este că nici oficialii Germaniei, nici cei ai Romaniei nu recunosc datoria. Germanii spun că Romania a renuntat la datorie, ceea ce este o minciună”, spune Anca.
După o zi au venit nemtii
anuntul privitor la infiintarea unei comisii parlamentare speciale privitoare la datoria Germaniei fată de Romania a fost făcut pe 31 octombrie. In mod miraculos, pe 1 noiembrie, la Bucuresti a sosit o delegatie germană care s-a intalnit cu vicepresedintele Senatului, Cristian Diaconescu. Personajul central al delegatiei germane a fost Eduard Oswald, Vicepresedintele Bundestag-ului german, iar in termeni oficiali s-a “concluzionat bilateral”, conform limbajului de lemn, că “Germania sprijină sustinut Romania”.Conform scriptelor oficiale, “la inceputul intrevederii, oaspetele german a declarat: “Deseori Romania este subiect de discutie in Germania si ori de cate ori vorbim despre Romania, luăm in considerare drumul lung pe care a trebuit să il parcurgeti pentru modernizarea tării. Domnul Cristian Diaconescu, a multumit omologului german pentru interesul si sprijinul sustinut pe care acesta si parlamentul german il manifestă fată de tara noastră si a apreciat nivelul pragmatic al cooperării dintre Romania si Germania”, se arată intr-un comunicat al Senatului.
Insă, pe intelesul oamenilor din popor, dialogul intre cei doi oameni ar trebui “tradus” astfel.“-Ce v-ati apucat să scormoniti in c...t? voi nu vedeti că abia ati coborat din copaci si aveti pretentii la 18 miliarde de euro?! Mă scuzati domnu’ Edy, io nu…, colegii mei, să vedem ce putem face!”.
Răzvan Robu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 183 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.