Modificarea raspunderii magistratilor
Modificarea raspunderii magistratilor
Decizia Guvernului de a aproba proiectul de lege privind modificarea si completarea legii nr.34/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a starnit panica si revolta in randul magistratilor. Conform unei note a Directiei de Legislatie a Consiliului Superior al Magistraturii, nu a existat nicio instanta care sa fie de acord cu modificarile propuse, considerandu-le inutile si inoportune. Gazeta de Cluj va prezinta in continuare principalele modificari aduse raspunderii magistratilor, titularii dreptului la actiune disciplinare si sanctiunile prevazute in aceste cazuri.De ce nu vor magistratii noile prevederi
Proiectul de lege initiat de catre ministrul Catalin Predoiu privind modificarea legilor care reglementeaza raspunderea magistratilor si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si care a fost aprobat de catre Guvern, a starnit valuri de proteste in randul judecatorilor si al procurorilor, acestia motivandu-se prin faptul ca un asemenea act aduce grave atingeri „independentei actului de justitie”. Pe aceasta cale, magistratii acuza Guvernul ca ar incearca subordonarea justitiei si au cerut CSM-ului sa adopte o pozitie ferma cu privire la aceasta problema. Conform unei note a CSM, magistratii conditioneaza adoptarea modificarilor de „punerea la dispozitie a instantelor a unor sedii adecvate, si mai ales, sali de judecata suficiente, echipate corespunzator, precum si a celorlalte dotari minimale absolut necesare functionarii normale, pentru a se putea acorda termene de judecata cat mai scurte”. In plus, magistratii mai cer suplimentarea schemelor de magistrati si mai ales, de personal auxiliar, pentru a corespunde actualului volum de activitate.
Principalele modificari aduse legii raspunderilor magistratilor
Cu ocazia anuntului privind aprobarea proiectului de lege, secretarul de stat Lidia Barac a explicat ce se intelege prin termenii abateri disciplinare si respectiv sanctiuni. Astfel, in sensul noii legi modificate si completate, abateri disciplinare reprezinta: manifestarile care aduc atingere onoarei sau proprietatii profesionale, or prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara atributiilor de serviciu; obstructionarea activitatii de inspectie a judecatorilor, inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace, lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti, a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii; utilizarea unor expresii neadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor procurorului sau motivarea acestora in mod vadit, contrar rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea profesiei de magistrat; nerespectarea deciziei Curtii Constitutionale, precum si a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul recursurilor in interes legal, care, potrivit Constitutiei si legii, sunt obligatorii.
In plus, noul text de lege considera abatere disciplinara si “reaua-credinta si grava neglijenta”, pe care o defineste dupa cum urmeaza: “Reaua-credinta se poate retine atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material sau procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. Exista grava neglijenta cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept material sau procesual.” Cu alte cuvinte, magistratul, fie el judecator sau procuror, nu va mai beneficia de o imunitate judiciara extinsa, sub care de multe ori se mascheaza gravele greseli produse in cadrul actului de judecata.
Pe langa largirea sferei abaterilor disciplinare, in noul text de lege se prevad modificari si in ceea ce privesc sanctiunile. In acest sens, in noul text de lege se prevede mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta sau la un alt parchet, prevedere diferita fata de practica in vigoare de pana acum, cand aceasta mutare se facea la distanta sau la un parchet din raza aceleiasi jurisdictii a Curtii de Apel sau Parchetului de pe langa Curte. Conform Lidiei Barac, „aceasta sanctiune vizeaza deplasarea magistratului sanctionat, daca i se aplica aceasta sanctiune, la o instanta sau la un Parchet din jurisdictia altei curti de apel sau altui parchet de pe langa Curtea de apel, in raport cu cele la care functioneaza.”
In plus fata de legea anterioara, noul act normativ introduce conditia bunei reputatii drept cerinta fundamentala de acces si mentinere in functie a magistratului, prevedere existenta inca din anul 1992 dar abrogata in 2005. „Pierderea reputatiei ca si conditie de acces in magistratura duce la incetarea functiei de magistrat”, a afirmat Lidia Barac.
Cu alte cuvinte, proiectul adoptat de catre executiv asigura "o mai mare independenta functionala a Inspectiei Judiciare, in raport cu Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), ii atribuie personalitate juridica, un buget distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari, cariera acestora, concursul, selectarea acestora apartin evident Inspectiei Judiciare, ca organ cu personalitate juridica”, conform secretarului de stat Lidia Barac. Aceasta din urma mai adauga faptul ca "doar inspectorul-sef urmeaza reglementarea in vigoare, in sensul ca este aprobat prin intermediul CSM”.
Titularii actiunii disciplinare
Prin proiectul de modificare a legii raspunderi magistratilor, este largita si sfera titularilor dreptului la o actiune disciplinara impotriva acestora. Astfel, pot porni actiunea disciplinara inspectorii judiciari din cadrul Inspectiei Judiciare, in cazul judecatorilor - ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar in cazul procurorilor se adauga inspectorii Inspectiei Judiciare, precum si ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei. Procedura prin care magistratii sunt cercetati, evaluati, si propusi spre sanctionare este derulata exclusiv la nivelul Inspectiei Judiciare, iar dreptul de aplicare a sanctiunilor urmeaza sa apartina exclusiv CSM-ului prin sectiile sale disciplinare, sectia pentru judecatori, sectia pentru procurori, hotararile putand fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), la Completul de cinci judecatori. In ceea ce privesc hotararile unei sectii care nu presupun vreo sanctiune la adresa magistratului, Cum ar fi cele de deplasare sau de respingere a sesizarii, exista o cale de atac la Curtea de Apel Bucuresti, sectia de contencios administrativ si fiscal.
Sabin Ripan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 269 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii