România, convalescentul de top al Europei
Analiză
România, convalescentul de top al Europei
La mai bine de două decenii de la despărţirea de comunism, România a rămas în continuare în urma noilor partenere din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, dar şi a reformei sanitare. Astfel, putem spune că România rămâne un stat bolnav atât la propriu, cât şi la figurat.
Românii se afla printre fruntaşii Europei la numărul de bolnavi cronici. Dintre cele 3,5 milioane de persoane bolnave, 400.000 au cancer, între 1,5 şi 2 milioane au hepatita B sau C şi un milion sunt înregistraţi cu diabet. Principalele cauze ale acestei situaţii sunt stresul, alimentaţia defectuoasa şi lipsa accesului la informaţii.
Cancerul de sân, cel colorectal şi cel de col uterin sunt responsabile pentru o treime din decesele cauzate de cancer în rândul femeilor, în timp ce pentru bărbaţi, cancerul colorectal reprezintă 11% din cazurile mortale de cancer, notează Evenimentul Zilei. Românii se află printre fruntaşii Europei la numărul de bolnavi cronici. Dintre cele 3,5 milioane de persoane bolnave, 400.000 au cancer, între 1,5 şi 2 milioane au hepatita B sau C şi un milion sunt înregistraţi cu diabet. Principalele cauze ale acestei situaţii sunt stresul, alimentaţia defectuoasă şi lipsa accesului la informaţii.
Printre cei mai bolnavi europeni
În topul bolilor care îi afectează pe români, cancerul este urmat de hepatită. Dintre cele şase forme de hepatită, tipurile B şi C ocupă un loc fruntaş în rândul bolilor cronice din ţara noastră. Datele arată că, la ora actuală, între 1,5 şi 2 milioane de români suferă de una dintre cele două forme ale bolii cronice. Potrivit medicilor, aceste boli se transmit mai ales datorită faptului că românii nu se protejează şi nu acordă suficientă atenţie igienei.
Cancerului şi hepatitei li se adaugă în top şi diabetul, care afectează un milion de români. Acesta este cauzat în special de alimentaţia necorespunzătoare, obezitate, stres şi sedentarism. Boala are mai multe faze şi poate fi prevenită prin alimentaţie sănătoasă şi cu mişcare, dar şi prin tratament, în stadiu incipient.
Şi la boli infecţioase suntem campioni. România, Spania şi Franţa sunt în top, în privinţa îmbolnăvirilor cu rujeolă şi rubeolă, informează Agerpres. Potrivit statisticilor, în România, în acest an, numărul bolnavilor de rujeola a crescut de peste 15 ori, de la 193 de cazuri anul trecut, la peste 3.500, iar cel al bolnavilor de rubeolă de trei ori, de la circa 300 la 1.000.
Un număr mai mare de cazuri s-a înregistrat în judeţele din nord-vest, Bihor, Satu Mare, Cluj, dar şi în sud (Olt). Rujeola este de exemplu o boală care se răspândeşte rapid.
„În cazul rujeolei, spre exemplu, o persoană infectată poate contamina până la 20 de persoane neprotejate”, conform experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Însă principala cauză a mortalităţii rămân bolile cardiovasculare. România se află pe al treilea loc în lume în privinţa numărului de decese cauzate de boli cardiovasculare, unul din trei români murind din această cauză, potrivit studiilor.
Potrivit Fundaţiei Române a Inimii, 62 la sută din decesele din România au drept cauză boli cardiovasculare, fumatul, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul, stresul, dar şi ereditatea numărându-se printre factorii de risc, relatează Mediafax.
La aceste cauze ale problemelor de sănătate s-a adăugat în ultimii ani consumul de droguri legale. Interesul populaţiei pentru etnobotanice ne-a adus ţara pe locul patru într-un clasament al statelor din UE în care se consumă astfel de droguri. Centrul International Antidrog şi pentru Drepturile Omului critică autorităţile din ţara noastră deoarece au transformat Agenţia Naţională Antidrog într-un simplu serviciu al Ministerului de Interne, care a rămas şi fără personalitate juridică.
De asemenea, se atrage atenţia ca şi bugetul pentru programele de prevenire a consumului de droguri este cel mai mic din Europa, de 4,5 milioane de euro. Totodată, autorităţile sunt acuzate şi pentru faptul că nu există programe de combatere a consumului de narcotice care să aibă rezultate concrete, iar banii sunt folosiţi mai mult pentru plata salariilor şi utilităţilor.
Nici România nu e mai sănătoasă
România ocupă locul doi în topul celor mai corupte ţări din Europa, unul din cinci români declarând, într-un studiu Gallup, că a dat mită în ultimele 12 luni, clasându-se după Albania, ţară în care 66 la sută dintre cetăţeni susţin că au dat mită în ultimul an.
România, unde 20 la sută din cetăţeni declară că au dat cel puţin o dată mită în 2006, este mai coruptă decât provincia Kosovo (unde 12 la sută din locuitori susţin că au dat mită în acest an), decât Turcia (doi la sută), Bulgaria (opt la sută), Macedonia (nouă procente) sau Serbia (13 la sută). La polul opus în Europa, doar unu la sută dintre cetăţenii finlandezi, elveţieni şi suedezi au susţinut că au dat mită în ultimul an şi numai doi la sută din populaţia Austriei, Danemarcei, Franţei, Germaniei, Islandei, Olandei, Norvegiei, Portugaliei, Spaniei şi Marii Britanii.
În opinia celor 1.024 de respondenţi români aleşi pe criterii sociologice clare, cele mai corupte medii din România sunt cel politic (care a primit 4,1 puncte, din maximum cinci care reprezintă “domeniu extrem de corupt”), urmat de Parlament, care a primit o medie de patru puncte pe scară de la unu la cinci şi de sistemul judiciar, notat de români cu 3,9 puncte. Evoluţia percepţiei asupra corupţiei a înregistrat, totuşi, în ultimii doi ani, un trend descendent din 2004 şi până la finalul acestui an. Procentul celor care afirmă că au dat mită în România a scăzut, în ultimii doi ani, cu patru procente.
În plus, România se află pe locul al treilea ca număr de plângeri înregistrate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după Federaţia Rusă şi Turcia. Valoarea despăgubirilor achitate de stat ajunge la patru milioane de euro. Pe rolul instanţei europene pentru drepturile omului sunt înregistrate peste 8.000 de cereri împotriva României, ceea ce plasează ţara noastră pe poziţia a treia ca număr de cereri, conform unui raport al CEDO. Însă nu toate aceste cereri ajung să se judece, pentru că peste 95% dintre plângeri sunt respinse de CEDO ca inadmisibile, încă din etapa preliminară de examinare, precizează acelaşi document al Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, se justifică o altă concluzie a raportului, că Romania nu este între primele state ca număr de condamnări la Strasbourg, a declarat ieri agentul guvernamental Beatrice Rămăşcanu. Suma totală pe care statul român a trebuit să o plătească până acum ca despăgubiri este de aproape patru milioane de euro, majoritatea către cei care au câştigat procesele şi mai puţin în cazurile de împăcare amiabilă.
Diana Gabor
Criza a fost contagioasă
România este pe locul 10 într-un top al celor mai riscante 50 de ţări din lume pentru investiţii realizat de Credit Suisse, în care primele poziţii sunt ocupate de statele europene cu datorii mari, relatează Business Insider. Clasamentul este condus de Grecia, urmată de Portugalia, Islanda, Irlanda, Ungaria, Spania şi Italia, Letonia, Egipt şi România. Următoarele state considerate mai puţin riscante decât România sunt, în ordine, Polonia, Ucraina şi Lituania.
De asemenea, România se află pe locul 11, dintre 36 de ţări emergente la nivel mondial, evaluate de Fitch Ratings în funcţie de riscurile implicate de expunerea la criza datoriilor din zona euro. Ţara noastră este cel mai bine plasată între ţările europene aflate în treimea cea mai vulnerabilă a topului, potrivit Mediafax.
Fitch nu anticipează o criză a pieţelor de capital asemănătoare cu cea din anii 2008-2009, însă consideră că actuala criză din zona euro poate amplifica temerile investitorilor şi reticenţa la risc, precizează un raport bianual al agenţiei de evaluare financiară referitor la perspectivele economiei mondiale. Riscurile României sunt reduse în privinţa dependenţei de materii prime, ponderii datoriilor guvernamentale în PIB şi a unui indice privind situaţia din sistemul financiar, care include raportul dintre împrumuturi şi depozite, creşterea reală a creditării şi raportul dintre credite şi PIB.
România, convalescentul de top al Europei
La mai bine de două decenii de la despărţirea de comunism, România a rămas în continuare în urma noilor partenere din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, dar şi a reformei sanitare. Astfel, putem spune că România rămâne un stat bolnav atât la propriu, cât şi la figurat.
Românii se afla printre fruntaşii Europei la numărul de bolnavi cronici. Dintre cele 3,5 milioane de persoane bolnave, 400.000 au cancer, între 1,5 şi 2 milioane au hepatita B sau C şi un milion sunt înregistraţi cu diabet. Principalele cauze ale acestei situaţii sunt stresul, alimentaţia defectuoasa şi lipsa accesului la informaţii.
Cancerul de sân, cel colorectal şi cel de col uterin sunt responsabile pentru o treime din decesele cauzate de cancer în rândul femeilor, în timp ce pentru bărbaţi, cancerul colorectal reprezintă 11% din cazurile mortale de cancer, notează Evenimentul Zilei. Românii se află printre fruntaşii Europei la numărul de bolnavi cronici. Dintre cele 3,5 milioane de persoane bolnave, 400.000 au cancer, între 1,5 şi 2 milioane au hepatita B sau C şi un milion sunt înregistraţi cu diabet. Principalele cauze ale acestei situaţii sunt stresul, alimentaţia defectuoasă şi lipsa accesului la informaţii.
Printre cei mai bolnavi europeni
În topul bolilor care îi afectează pe români, cancerul este urmat de hepatită. Dintre cele şase forme de hepatită, tipurile B şi C ocupă un loc fruntaş în rândul bolilor cronice din ţara noastră. Datele arată că, la ora actuală, între 1,5 şi 2 milioane de români suferă de una dintre cele două forme ale bolii cronice. Potrivit medicilor, aceste boli se transmit mai ales datorită faptului că românii nu se protejează şi nu acordă suficientă atenţie igienei.
Cancerului şi hepatitei li se adaugă în top şi diabetul, care afectează un milion de români. Acesta este cauzat în special de alimentaţia necorespunzătoare, obezitate, stres şi sedentarism. Boala are mai multe faze şi poate fi prevenită prin alimentaţie sănătoasă şi cu mişcare, dar şi prin tratament, în stadiu incipient.
Şi la boli infecţioase suntem campioni. România, Spania şi Franţa sunt în top, în privinţa îmbolnăvirilor cu rujeolă şi rubeolă, informează Agerpres. Potrivit statisticilor, în România, în acest an, numărul bolnavilor de rujeola a crescut de peste 15 ori, de la 193 de cazuri anul trecut, la peste 3.500, iar cel al bolnavilor de rubeolă de trei ori, de la circa 300 la 1.000.
Un număr mai mare de cazuri s-a înregistrat în judeţele din nord-vest, Bihor, Satu Mare, Cluj, dar şi în sud (Olt). Rujeola este de exemplu o boală care se răspândeşte rapid.
„În cazul rujeolei, spre exemplu, o persoană infectată poate contamina până la 20 de persoane neprotejate”, conform experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Însă principala cauză a mortalităţii rămân bolile cardiovasculare. România se află pe al treilea loc în lume în privinţa numărului de decese cauzate de boli cardiovasculare, unul din trei români murind din această cauză, potrivit studiilor.
Potrivit Fundaţiei Române a Inimii, 62 la sută din decesele din România au drept cauză boli cardiovasculare, fumatul, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul, stresul, dar şi ereditatea numărându-se printre factorii de risc, relatează Mediafax.
La aceste cauze ale problemelor de sănătate s-a adăugat în ultimii ani consumul de droguri legale. Interesul populaţiei pentru etnobotanice ne-a adus ţara pe locul patru într-un clasament al statelor din UE în care se consumă astfel de droguri. Centrul International Antidrog şi pentru Drepturile Omului critică autorităţile din ţara noastră deoarece au transformat Agenţia Naţională Antidrog într-un simplu serviciu al Ministerului de Interne, care a rămas şi fără personalitate juridică.
De asemenea, se atrage atenţia ca şi bugetul pentru programele de prevenire a consumului de droguri este cel mai mic din Europa, de 4,5 milioane de euro. Totodată, autorităţile sunt acuzate şi pentru faptul că nu există programe de combatere a consumului de narcotice care să aibă rezultate concrete, iar banii sunt folosiţi mai mult pentru plata salariilor şi utilităţilor.
Nici România nu e mai sănătoasă
România ocupă locul doi în topul celor mai corupte ţări din Europa, unul din cinci români declarând, într-un studiu Gallup, că a dat mită în ultimele 12 luni, clasându-se după Albania, ţară în care 66 la sută dintre cetăţeni susţin că au dat mită în ultimul an.
România, unde 20 la sută din cetăţeni declară că au dat cel puţin o dată mită în 2006, este mai coruptă decât provincia Kosovo (unde 12 la sută din locuitori susţin că au dat mită în acest an), decât Turcia (doi la sută), Bulgaria (opt la sută), Macedonia (nouă procente) sau Serbia (13 la sută). La polul opus în Europa, doar unu la sută dintre cetăţenii finlandezi, elveţieni şi suedezi au susţinut că au dat mită în ultimul an şi numai doi la sută din populaţia Austriei, Danemarcei, Franţei, Germaniei, Islandei, Olandei, Norvegiei, Portugaliei, Spaniei şi Marii Britanii.
În opinia celor 1.024 de respondenţi români aleşi pe criterii sociologice clare, cele mai corupte medii din România sunt cel politic (care a primit 4,1 puncte, din maximum cinci care reprezintă “domeniu extrem de corupt”), urmat de Parlament, care a primit o medie de patru puncte pe scară de la unu la cinci şi de sistemul judiciar, notat de români cu 3,9 puncte. Evoluţia percepţiei asupra corupţiei a înregistrat, totuşi, în ultimii doi ani, un trend descendent din 2004 şi până la finalul acestui an. Procentul celor care afirmă că au dat mită în România a scăzut, în ultimii doi ani, cu patru procente.
În plus, România se află pe locul al treilea ca număr de plângeri înregistrate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după Federaţia Rusă şi Turcia. Valoarea despăgubirilor achitate de stat ajunge la patru milioane de euro. Pe rolul instanţei europene pentru drepturile omului sunt înregistrate peste 8.000 de cereri împotriva României, ceea ce plasează ţara noastră pe poziţia a treia ca număr de cereri, conform unui raport al CEDO. Însă nu toate aceste cereri ajung să se judece, pentru că peste 95% dintre plângeri sunt respinse de CEDO ca inadmisibile, încă din etapa preliminară de examinare, precizează acelaşi document al Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, se justifică o altă concluzie a raportului, că Romania nu este între primele state ca număr de condamnări la Strasbourg, a declarat ieri agentul guvernamental Beatrice Rămăşcanu. Suma totală pe care statul român a trebuit să o plătească până acum ca despăgubiri este de aproape patru milioane de euro, majoritatea către cei care au câştigat procesele şi mai puţin în cazurile de împăcare amiabilă.
Diana Gabor
Criza a fost contagioasă
România este pe locul 10 într-un top al celor mai riscante 50 de ţări din lume pentru investiţii realizat de Credit Suisse, în care primele poziţii sunt ocupate de statele europene cu datorii mari, relatează Business Insider. Clasamentul este condus de Grecia, urmată de Portugalia, Islanda, Irlanda, Ungaria, Spania şi Italia, Letonia, Egipt şi România. Următoarele state considerate mai puţin riscante decât România sunt, în ordine, Polonia, Ucraina şi Lituania.
De asemenea, România se află pe locul 11, dintre 36 de ţări emergente la nivel mondial, evaluate de Fitch Ratings în funcţie de riscurile implicate de expunerea la criza datoriilor din zona euro. Ţara noastră este cel mai bine plasată între ţările europene aflate în treimea cea mai vulnerabilă a topului, potrivit Mediafax.
Fitch nu anticipează o criză a pieţelor de capital asemănătoare cu cea din anii 2008-2009, însă consideră că actuala criză din zona euro poate amplifica temerile investitorilor şi reticenţa la risc, precizează un raport bianual al agenţiei de evaluare financiară referitor la perspectivele economiei mondiale. Riscurile României sunt reduse în privinţa dependenţei de materii prime, ponderii datoriilor guvernamentale în PIB şi a unui indice privind situaţia din sistemul financiar, care include raportul dintre împrumuturi şi depozite, creşterea reală a creditării şi raportul dintre credite şi PIB.
Imagini:
Articol vizualizat de 155 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii