Twin Peaks bistritean
Au trecut 16 ani de când la Salcuta a avut loc prima crima dintr-un sir lung de asemenea fapte petrecute pe teritoriul satului. Desi se presupune ca numarul crimelor se ridica la 11, cinci dintre acestea îl au ca principal suspect pe Francisc Trombitas, cioban de prin partea locului, om nestiutor de carte. În cele cinci cazuri, victimele sunt trei femei violate si ucise ulterior si o batrâna si un barbat omorâti pentru ca au avut nenorocul sa fie martori la fapte.
Ciobanul, azi în vârsta de peste 70 de ani, spune acum ca a recunoscut crimele în fata anchetatorilor pentru ca… i s-au promis oi la închisoare.
Salcuta, sau Fiscut, vechea denumire a localitatii, în maghiara Fuzkut, iar în germana, Feisket, apartine administrativ de comuna Sânmihaiu de Câmpie, situata în partea de sud a judetului Bistrita-Nasaud. Prima atestare documentara dateaza din jurul anului 1329. Principala cale de acces este drumul judetean care face legatura între Lechinta si Budesti, Salcuta, fiind dispusa la circa 4 km în nord-vestul centrului de comuna. Este o localitate uitata de lume si de Dumnezeu, locuitorii acesteia sunt oamenii în vârsta, majoritatea trecuti de 70 de ani.
Proces fara sfârsit
Începând cu anii 90, în aceasta mica localitate a judetului, s-au produs mai multe crime, una mai misterioasa si mai ciudata ca alta, totul amintind de celebrul serial american "Twin Peaks".
Dupa unii localnici, numarul crimelor misterioase petrecute în Salcuta ar fi de 11, dar au fost elucidate patru, plus crima de la Vermes, iar autorul a fost identificat în persoana numitului Francisc Trombitas. Initial, acesta a recunoscut comiterea celor patru crime din Salcuta si a celei din Vermes, dar ulterior a revenit asupra declaratiilor date.
Din punct de vedere juridic, cazul "Trombitas" a devenit o adevarata sârba cu sarituri si strigaturi - instanta de fond îl achita, iar Curtea de Apel Cluj, îl trimite la închisoare pe viata. Tribunalul Bistrita-Nasaud, în sentinta data în 2004, desfiinteaza metodic toate problele pe care se baza acuzarea Parchetului, prin care Francisc Trombitas a fost trimis în judecata. Judecatorii Tribunalului Bistrita-Nasaud, dau o hotarâre stupefianta, prin care desfiinteaza atât recunoasterea criminalului, ca ar fi comis cele cinci crime, cât si reconstituirea realizata. Dupa aproape un an de zile, Curtea de Apel Cluj îl condamna pe Francisc Trombitas la închisoare pe viata si interzicerea unor drepturi pe o durata de 10 ani, desi condamnatul avea peste limita legala de vârsta la care o astfel de sentinta putea fi data. În 2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul lui Francisc Trombitas, a casat decizia atacata si a trimis dosarul la Curtea de Apel Cluj pentru rejudecarea apelului declarat de catre Parchetul de pe lânga Tribunalul Bistrita-Nasaud, cu motivarea ca Francisc Trombitas nu a fost citat legal la cabinetul avocatului sau, asa cum a solicitat în cursul procesului. Procesul se pare ca mai este întârziat si de analiza ADN a unui fir de par pubian, gasit pe cadavrul ultimei victime a lui Francisc Trombitas, Viorica Trombitas, cumnata acestuia, omorâta în anul 1999, în localitatea Vermes.
La sfârsitul acestei luni, la Curtea de Apel Cluj va avea loc o noua înfatisare a acestui proces fara sfârsit. "Gazeta de Bistrita" va încerca sa aduca la cunostinta opiniei publice, ca într-un adevarat film horror, istoria disparitiilor, a mortilor suspecte de la Salcuta, a unor violuri fara violatori, a groazei si suspiciunii care au cuprins la un moment dat întrega suflare a satului si care mai dainuie si astazi, crima de la Vermes, de la care practic s-a plecat în elucidarea a patru morti suspecte petrecute de-a lungul anilor în Salcuta si istoria sarabandei în justitie, a cazului numit generic, "Crimele de la Salcuta".
Viata bate filmul
Seria de crime ciudate petrecute la Salcuta, de întâmplari misterioase, atacul asupra unor persoane în vârsta si singure, amintesc de celebrul serial american Twin Peaks. Totul se petrece într-un mister greu de patruns, amplificat de povestile si legendele ulterioare, care fac sa ti se ridice parul maciuca în cap. Aceasta micuta localitate de pe câmpie, locuita la vremurile respective de circa 200 de persoane în vârsta, cu casute vechi construite pe la începutul secolului XX, parea bântuita de duhuri necurate. Totul a început prin anul 1992, odata cu disparitia a doua femei în vârsta din Salcuta. Cazul la vremea respectiva a produs o adevarata psihoza, nu numai în comuna Sânmihaiu de Câmpie, dar si în întreg judetul Bistrita-Nasaud. Imaginatia oamenilor a fost atât de bulversata, încât anumite voci sustineau aparitia unor OZN-uri, care ar fi rapit pe cele doua femei disparute din Salcuta. Groaza si frica a ajuns atât de mare în rândul satenilor din Salcuta, încât oamenii au devenit atât de suspiciosi unii cu altii, încât chiar si ziua în amiaza mare stateau cu portile de la curti si cu usile de la case baricadate. Mai mult, fiecare barbat sau femeie din Salcuta aveau la îndemâna un cutit sau o secure, iar noaptea dormeau cu ele sub cap. Au fost de asemenea momente în care oamenii au constituit adevarate "garzi civile" pentru a-si pazi viata. Toti strainii care ajungeau cu diferite treburi în Salcuta erau întâmpinati cu raceala, cu un aer misterios, cu suspiciune, portile se închideau, iar satul ramânea pustiu. Atmosfera chiar era de cosmar, multe case vechi darâmate sau pe cale de a se darâma, lipsa, parca, a oricarei fiinte omenesti, privirile banuitoare, care te priveau din spatele unor perdele de culoare închisa, îti produceau fiori de groaza. Daca fostul CAP din sat a mai adus ceva civilizatie, niste drumuri destul de acceptabile, trotuare betonate, cei câtiva ani de capitalism salbatic au adus ulitele satului, atunci când ploua, la stadiul de adevarate gropi desfundate, în care te afundai în noroi pâna în gât.
Numarul victimelor a crescut an de an
Primele victime de la Salcuta au fost Anica Rus, nascuta în 13.11.1936, în Buza, judetul Cluj, domiciliata, prin casatorie, în Salcuta, la numarul 62 si a Elenei Cont, nascuta în 25.03.1925, domiciliata în Salcuta, la numarul 142. Singurul om cu discernamânt a fost eminentul profesor de istorie din Zoreni si primar al comunei Sânmihaiu de Câmpie, Simion Adam. Acesta a reusit la un moment dat sa-i linisteasca pe oamenii din Salcuta, extrem de tulburati de aceste disparitii misterioase, de psihoza care cuprinsese tot satul, dar si pe ziaristii care, mirosind senzationalul, au început sa ia cu asalt localitatea Salcuta, atrasi de aceste disparitii misterioase, de aparitia unor “OZN-uri”, care le-ar fi rapit pe cele doua femei. Profesorul si primarul din comuna Sânimihaiu de Câmpie, Simion Adam, a fost singurul care a spus ca, disparitia celor doua femei nu are nimic senzational, ca totul are legatura cu lumea noastra pamânteasca. Sigur, omul nu era Mafalda, sa stie ce s-a întâmplat în cazul celor doua disparitii misterioase, dar era sigur ca la mijloc nu poate fi decât mâna omeneasca. Atmosfera de mister si de groza, a trezit imaginatia localnicilor, la un moment dat a început sa se vorbeasca de alte morti, oarecum suspecte, ridicând numarul acestora la opt. Imaginatia debordanta a oamenilor din aceasta mica localitate a dus la afirmatii care mai de care mai nastrusnice: trupurile Anicai Rus si Elenei Cont, dar si celelalte opt presupuse disparute, ar fi dus la îngroparea acestora într-un asa-numit "Salas Negru", posibil o reminiscenta ancestrala ramasa în mintea celor în vârsta din Salcuta. Dar toate aceste exagerari aveau un sâmbure de adevar. La orele amiezei, în data de 11 decembrie 1990, o batrâna din Salcuta, Susana Cont, în vârsta de 71 de ani, a avut invitati niste oaspeti mai speciali la masa, nepotii, Marian Rus, scolar în clasa 8-a si pe Simion Uta, în vârsta de 20 de ani. Dupa un obicei ardelenesc, nepotii au fost servitii de catre matusa lor, Susana Cont, cu câte un paharel de tuica. Gurile rele povestesc ca cei doi nepoti, într-un moment când Susana Cont era iesita din bucatarie, i-ar fi turnat în paharelul de tuica un amestec de puroi extras din cosurile de pe spatele vacilor. Un pahar de tuica preparat astfel a fost consumat, dar nu a avut nici un efect asupra Susanei Cont. Cei doi nepoti ar fi obligat-o sa mai bea un pahar, dar nici dupa cel de-al doilea pahar, bautura nu a avut nici un efect. În acel moment, acestia au stangulat-o, dar i-au aplicat si câteva lovituri. În urma acestor violente, Susana Cont ar fi decedat. Vecinii si apropiatii spun ca atunci când a fost gasit, cadavrul Susanei Cont prezenta urme clare de violenta, dar ulterior, cu toate suspiciunile existente, cadavrul nu a fost investigat si în cele din urma, femeia a fost înmormântata, în baza certificatului de deces semnat de medicul din comuna, care nu a constatat nimic deosebit. Nu dupa mult timp, unul dintre nepoti, Marian Rus, dupa spusele satenilor, nu mai putea dormi noaptea, din cauza unor cosmaruri repetate. Într-o comunitate de marimea Salcutei, asemenea vesti circula repede. La presiunea parintilor si a unor apropiati, Marian Rus ar fi recunoscut fapta comisa, iar la o întrebare pusa în cancelaria scolii din localitate, în legatura cu ce i s-a întâmplat matusii lui, acesta ar fi dat urmatorul raspuns, "lui Uta îi era mai matusa decât mie". Cei doi verisorii au fost cercetati de organele de politie, dar autoritatile în drept, care au purces la deshumarea Susanei Cont, au conchis ca aceasta a decedat ca urmare a unui stop cardiac. În urma acestui verdict, cei doi au fost absolviti de orice vina, dar Simion Uta nu s-a bucurat prea mult de acest lucru, deoarce a fost retinut din nou de catre organele de politie, pentru furtul unor butoaie de plastic. Fata de anumite persoane, cei doi si-au recunoscut fapta, dar autoritatile considera ca marturia lor nu este relevanta si nu poate fi luata în considerare, ca proba în justitie. O alta întâmplare a pus pe jar întreaga comunitate din Salcuta, în data de 21 august 1992. Lânga fântâna din propria ograda, a fost gasita fara suflare Ilisca Pop, în etate de 71 de ani, mânjita de sânge. Aceasta era mama preotului din localitate. Cercetarile efectuate de catre autoritati au dus la urmatoarea concluzie - "atac de cord". Si de aceasta data, concluzia anchetatorilor este în contradictie flagranta cu ceea ce spun oamenii din Salcuta si ceea ce ar fi vazut ei. Cei care au descoperit-o pe Ilisca Pop si au îmbaiat-o pentru înmormântare spun ca avea urme de lovituri pe fata si pe gât, iar intestinul gros îi atârna iesit din anus. Banuiala oamenilor din sat s-a îndreptat spre un anume Marton Blaj, un tânar în vârsta de 20 de ani, cu care Ilisca Pop ar fi avut niste probleme.
Un alt eveniment a bulversat apoi pe localnici - Iuliana Moldovan, din centrul de comuna, din Sânmihai, locuia singura. Satenii spun ca era o femeie linistita, nu avea dusmani, nu supara pe nimeni. Într-o buna dimineata, aceasta a fost gasita fara viata de niste vecine. Atentia acestora a fost atrasa de usa fortata a locuintei. În patul aflat într-o dezordine evidenta se afla Iuliana Moldovan, cu o perna sub fund si cu rochia ridicata pâna la brâu. Pe fata si pe gât prezenta vânatai, datorate unor violente fizice. Din nou, echipa care a efectuat cercetarile a dat verdictul: Iuliana Moldovan a decedat ca urmare a unui stop cardiac. Oamenii care au gasit-o spun altceva, femeia ar fi fost violata, iar ancheta a continuat, dar facuta de data aceasta de catre localnici si sub presiunea imaginatiei acestora. Astfel, s-a aflat ca în noaptea în care a murit Iuliana Moldovan, Marton Blaj a fost vazut prin preajma, la discoteca din Sânmihai. Prezenta acestui tânar trezea fiori printre sateni. Dar toate aceste evenimente de groaza, doar prevesteau ceea ce urma sa se întâmple, iar atmosfera de sat bântuit, de sat în care se întâmpla lucruri care depasesc orice putere de întelegere omeneasca, sporea.
Felinarul e de vina
Domnita Macarie si Ioan Fratean erau doi oameni singuri, în vârsta. Cei doi se ajutau reciproc la treburile zilnice, iar pentru anumite lucrari mai grele în gospodarie, Domnita Macarie îi facea lui Ioan Fratean de mâncare. Cei doi batrâni erau cunoscuti ca oameni linistiti, nu aveau neîntelegeri cu nici unul dintre consateni. În data de 25 martie 1992, într-o dimineata, în jurul orei 5.00, un alt vecin a auzit galagie în curtea Domnitei Macarie. Omul nu a avut nici o banuiala, a crezut sa este un zgomot specific scos de vreun animal. Asa ca nu a mai dat atentie zgomotelor ciudate care veneau din curtea vecinei sale si a intrat la caldura în casa. Trei ore mai târziu, soferul de la fostul CAP din Salcuta a trecut pe ulita, prin dreptul casei Domnitei Macarie. Deja se zarea destul de bine si nu mica i-a fost surpriza sa-l vada pe Ioan Fratean lungit în curtea acesteia. Speriat, s-a apropiat de gard sa vada mai bine. Ioan Fratean tragea sa moara, iar la câtiva pasi mai departe a observat trupul Domnitei Macarie. Ioan Fratean a mai trait circa doua ore, pâna a ajuns salvarea la locul nenorocirii, asa cum se întâmpla de fiecare data în România. La strigatele de spaima a celui care i-a descoperit pe cei doi, oamenii au început sa iasa din case si sa se adune la gardul proprietatii Domnitei Macarie. Discutiile au început sa sa închege si nu a mai fost decât un pas pâna la a trece în revista toate mortile suspecte petrecute pâna la accea data în localitatea lor. O imagine le-a ramas întiparita pe retina tuturor celor de fata - Domnita Macarie, moarta, strângea în pumnul drept, un smoc de par galben. Mirarea a crescut la paroxism când, uitându-se unii la altii, au realizat ca Ioan Fratean era chel, nu avea un fir de par pe cap, iar Domnita Macarie era carunta. Corpul femeii era plin de vânatai la nivelul fetei si al gâtului. Un alt fapt deosebit de important ce le-a atras atentia satenilor, a fosr securea plina de sânge aflata în imediata apropiere a lui Ioan Fratean. Multe lucruri legate de cercetarea efectuata de autoritati dau peste cap ceea ce au vazut martorii. Concluzia la finalizarea cercetarilor a fost una stupefianta - Domnita Macarie si Ioan Fratean, s-ar fi omorât reciproc. Ca într-o lupta de gladiatori, în care ambii luptatori mor. Scenariul luptei dintre cei doi, conform concluziei anchetatorilor ar fi decurs în felul urmator: în timp ce Ioan Fratean o strangula pe Domnita Macarie, aceasta, viteaza nevoie mare, l-ar fi lovit pe agresor cu un lampas, în cap, provocându-i numeroase rani vizibile pe fata si scotându-i si câtiva dinti. Dar, atentie, buclucasul felinar a fost gasit intact.
Din cauza acestui simulacru de cercetari, satenii si-au pierdut încrederea în capacitatea autoritatilor de a face lumina în aceste morti misterioase din Salcuta si au refuzat sa mai coopereze cu autoritatile. Si-au creat propriile lor explicatii, vis-a-vis de cele întâmplate. Multe informatii deosebit de interesante detinute de sateni nu au mai fost aduse la cunostinta anchetatorilor, iar acestea, circulând din gura în gura, au amplificat anumite întâmplari. Si acum, martorii prezenti la aceste evenimente si care sunt înca în viata, se întreaba: de ce securea gasita între cei doi era plina de sânge, cine a lovit cu ea, de ce felinarul, cu care se presupunea ca a fost lovit Ioan Fratean în cap, avea sticla intacta, cum o persoana muribunda, cazul Domnitei Macarie, putea provoca presupusului ucigas, Ioan Fratean, atâtea rani? Oamenii din sat si-au mai pus si alte întrebari, pentru ca sigur nu dadeau cu parul, cum se spune. A doua zi dupa consumarea cumplitului eveniment, toti oamenii din Salcuta, au observat cum un consatean a lor, Viorel Salvan, pe care toti îl stiau blond din nastere, a devenit, peste noapte, brunet. Vocea oamenilor nu a putut fi astupata, asa cum suna un vechi proverb latinesc, "vox populi, vox Dei", adica vocea poporului, vocea lui Dumnezeu. Oamenii s-au mai întrebat, de ce Salvan, proaspatul brunet, nu a fost luat la întrebari, deoarece în sat se stia foarte bine ca acesta o amenintase pe femeie cu moartea. Amenintarea respectiva fusese provocata de faptul ca Domnita Macarie i-ar fi spus mamei lui Viorel Salvan ca l-a surprins pe acesta întretinând relatii sexuale zoofile, mai precis cu o vaca.
Amintirea colectiva a oamenilor a început sa dezgroape alte evenimente, carora, la momentul producerii lor, nu le-au dat prea mare însemnatate. Astfel, în data de 6 octombrie, o femeie din Salcuta, în vârsta de 56 de ani, Virginia Rus, se întoarcea acasa din Zoreni. Autobuzul o lasase undeva pe drumul judetean, în apropierea satului si rea încacata de bagaje. Înainte de a ajunge în localitate, se spuna ca ar fi fost ajunsa din urma de acelasi Marton Blaj, despre care localnicii au mai amintit. Cei doi, în prima faza s-au salutat, apoi si-au continuat fiecare drumul. Virginia Rus mai avea putin pâna sa ajunga acasa, aproape 300 de metri, când a fost atacata din spate. Persoana respectiva, i-a astupat gura cu o mâna, iar cu cealalta a trântit-o la pamânt. Femeia a fost violata în mod salbatic. Dupa câtiva ani, unor jurnalisti care investigau pe cont propriu seria evenimentelor negre de la Salcuta, cuprinsa de groaza si frica, Virginia Rus le-a marturist ca este o femeie singura si ca, dupa tot ce i s-a întâmplat, a hotarât sa nu-l denunte autoritatilor pe aggressor. Aflând însa ca acesta ar fi închis, femeia a divulgat numele acestuia. Virginia Rus a spus simplu: "a fost Marton". Si aceasta tragica întâmplare a fost îngropata, iar peste ea s-a asternut tacerea, dar speculatiile despre presupusul autor nu au încetat sa circule printre oameni. Faptul ca niciunul dintre evenimentele misterioase nu au fost rezolvate de autoritati într-un sens care sa multumeasa opinia publica, a dus la aparitia unor povesti, care au amplificat tensiunea din zona. Probabil aceasta a fost si cauza care a facut ca sirul întâmplarilor ciudate, disparitii si morti suspecte sa continue. Dar despre alte întâmplari cidate petrecute în Salcuta, vom reveni în numarul viitor.
Zaharia Cotoc
Ciobanul, azi în vârsta de peste 70 de ani, spune acum ca a recunoscut crimele în fata anchetatorilor pentru ca… i s-au promis oi la închisoare.
Salcuta, sau Fiscut, vechea denumire a localitatii, în maghiara Fuzkut, iar în germana, Feisket, apartine administrativ de comuna Sânmihaiu de Câmpie, situata în partea de sud a judetului Bistrita-Nasaud. Prima atestare documentara dateaza din jurul anului 1329. Principala cale de acces este drumul judetean care face legatura între Lechinta si Budesti, Salcuta, fiind dispusa la circa 4 km în nord-vestul centrului de comuna. Este o localitate uitata de lume si de Dumnezeu, locuitorii acesteia sunt oamenii în vârsta, majoritatea trecuti de 70 de ani.
Proces fara sfârsit
Începând cu anii 90, în aceasta mica localitate a judetului, s-au produs mai multe crime, una mai misterioasa si mai ciudata ca alta, totul amintind de celebrul serial american "Twin Peaks".
Dupa unii localnici, numarul crimelor misterioase petrecute în Salcuta ar fi de 11, dar au fost elucidate patru, plus crima de la Vermes, iar autorul a fost identificat în persoana numitului Francisc Trombitas. Initial, acesta a recunoscut comiterea celor patru crime din Salcuta si a celei din Vermes, dar ulterior a revenit asupra declaratiilor date.
Din punct de vedere juridic, cazul "Trombitas" a devenit o adevarata sârba cu sarituri si strigaturi - instanta de fond îl achita, iar Curtea de Apel Cluj, îl trimite la închisoare pe viata. Tribunalul Bistrita-Nasaud, în sentinta data în 2004, desfiinteaza metodic toate problele pe care se baza acuzarea Parchetului, prin care Francisc Trombitas a fost trimis în judecata. Judecatorii Tribunalului Bistrita-Nasaud, dau o hotarâre stupefianta, prin care desfiinteaza atât recunoasterea criminalului, ca ar fi comis cele cinci crime, cât si reconstituirea realizata. Dupa aproape un an de zile, Curtea de Apel Cluj îl condamna pe Francisc Trombitas la închisoare pe viata si interzicerea unor drepturi pe o durata de 10 ani, desi condamnatul avea peste limita legala de vârsta la care o astfel de sentinta putea fi data. În 2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul lui Francisc Trombitas, a casat decizia atacata si a trimis dosarul la Curtea de Apel Cluj pentru rejudecarea apelului declarat de catre Parchetul de pe lânga Tribunalul Bistrita-Nasaud, cu motivarea ca Francisc Trombitas nu a fost citat legal la cabinetul avocatului sau, asa cum a solicitat în cursul procesului. Procesul se pare ca mai este întârziat si de analiza ADN a unui fir de par pubian, gasit pe cadavrul ultimei victime a lui Francisc Trombitas, Viorica Trombitas, cumnata acestuia, omorâta în anul 1999, în localitatea Vermes.
La sfârsitul acestei luni, la Curtea de Apel Cluj va avea loc o noua înfatisare a acestui proces fara sfârsit. "Gazeta de Bistrita" va încerca sa aduca la cunostinta opiniei publice, ca într-un adevarat film horror, istoria disparitiilor, a mortilor suspecte de la Salcuta, a unor violuri fara violatori, a groazei si suspiciunii care au cuprins la un moment dat întrega suflare a satului si care mai dainuie si astazi, crima de la Vermes, de la care practic s-a plecat în elucidarea a patru morti suspecte petrecute de-a lungul anilor în Salcuta si istoria sarabandei în justitie, a cazului numit generic, "Crimele de la Salcuta".
Viata bate filmul
Seria de crime ciudate petrecute la Salcuta, de întâmplari misterioase, atacul asupra unor persoane în vârsta si singure, amintesc de celebrul serial american Twin Peaks. Totul se petrece într-un mister greu de patruns, amplificat de povestile si legendele ulterioare, care fac sa ti se ridice parul maciuca în cap. Aceasta micuta localitate de pe câmpie, locuita la vremurile respective de circa 200 de persoane în vârsta, cu casute vechi construite pe la începutul secolului XX, parea bântuita de duhuri necurate. Totul a început prin anul 1992, odata cu disparitia a doua femei în vârsta din Salcuta. Cazul la vremea respectiva a produs o adevarata psihoza, nu numai în comuna Sânmihaiu de Câmpie, dar si în întreg judetul Bistrita-Nasaud. Imaginatia oamenilor a fost atât de bulversata, încât anumite voci sustineau aparitia unor OZN-uri, care ar fi rapit pe cele doua femei disparute din Salcuta. Groaza si frica a ajuns atât de mare în rândul satenilor din Salcuta, încât oamenii au devenit atât de suspiciosi unii cu altii, încât chiar si ziua în amiaza mare stateau cu portile de la curti si cu usile de la case baricadate. Mai mult, fiecare barbat sau femeie din Salcuta aveau la îndemâna un cutit sau o secure, iar noaptea dormeau cu ele sub cap. Au fost de asemenea momente în care oamenii au constituit adevarate "garzi civile" pentru a-si pazi viata. Toti strainii care ajungeau cu diferite treburi în Salcuta erau întâmpinati cu raceala, cu un aer misterios, cu suspiciune, portile se închideau, iar satul ramânea pustiu. Atmosfera chiar era de cosmar, multe case vechi darâmate sau pe cale de a se darâma, lipsa, parca, a oricarei fiinte omenesti, privirile banuitoare, care te priveau din spatele unor perdele de culoare închisa, îti produceau fiori de groaza. Daca fostul CAP din sat a mai adus ceva civilizatie, niste drumuri destul de acceptabile, trotuare betonate, cei câtiva ani de capitalism salbatic au adus ulitele satului, atunci când ploua, la stadiul de adevarate gropi desfundate, în care te afundai în noroi pâna în gât.
Numarul victimelor a crescut an de an
Primele victime de la Salcuta au fost Anica Rus, nascuta în 13.11.1936, în Buza, judetul Cluj, domiciliata, prin casatorie, în Salcuta, la numarul 62 si a Elenei Cont, nascuta în 25.03.1925, domiciliata în Salcuta, la numarul 142. Singurul om cu discernamânt a fost eminentul profesor de istorie din Zoreni si primar al comunei Sânmihaiu de Câmpie, Simion Adam. Acesta a reusit la un moment dat sa-i linisteasca pe oamenii din Salcuta, extrem de tulburati de aceste disparitii misterioase, de psihoza care cuprinsese tot satul, dar si pe ziaristii care, mirosind senzationalul, au început sa ia cu asalt localitatea Salcuta, atrasi de aceste disparitii misterioase, de aparitia unor “OZN-uri”, care le-ar fi rapit pe cele doua femei. Profesorul si primarul din comuna Sânimihaiu de Câmpie, Simion Adam, a fost singurul care a spus ca, disparitia celor doua femei nu are nimic senzational, ca totul are legatura cu lumea noastra pamânteasca. Sigur, omul nu era Mafalda, sa stie ce s-a întâmplat în cazul celor doua disparitii misterioase, dar era sigur ca la mijloc nu poate fi decât mâna omeneasca. Atmosfera de mister si de groza, a trezit imaginatia localnicilor, la un moment dat a început sa se vorbeasca de alte morti, oarecum suspecte, ridicând numarul acestora la opt. Imaginatia debordanta a oamenilor din aceasta mica localitate a dus la afirmatii care mai de care mai nastrusnice: trupurile Anicai Rus si Elenei Cont, dar si celelalte opt presupuse disparute, ar fi dus la îngroparea acestora într-un asa-numit "Salas Negru", posibil o reminiscenta ancestrala ramasa în mintea celor în vârsta din Salcuta. Dar toate aceste exagerari aveau un sâmbure de adevar. La orele amiezei, în data de 11 decembrie 1990, o batrâna din Salcuta, Susana Cont, în vârsta de 71 de ani, a avut invitati niste oaspeti mai speciali la masa, nepotii, Marian Rus, scolar în clasa 8-a si pe Simion Uta, în vârsta de 20 de ani. Dupa un obicei ardelenesc, nepotii au fost servitii de catre matusa lor, Susana Cont, cu câte un paharel de tuica. Gurile rele povestesc ca cei doi nepoti, într-un moment când Susana Cont era iesita din bucatarie, i-ar fi turnat în paharelul de tuica un amestec de puroi extras din cosurile de pe spatele vacilor. Un pahar de tuica preparat astfel a fost consumat, dar nu a avut nici un efect asupra Susanei Cont. Cei doi nepoti ar fi obligat-o sa mai bea un pahar, dar nici dupa cel de-al doilea pahar, bautura nu a avut nici un efect. În acel moment, acestia au stangulat-o, dar i-au aplicat si câteva lovituri. În urma acestor violente, Susana Cont ar fi decedat. Vecinii si apropiatii spun ca atunci când a fost gasit, cadavrul Susanei Cont prezenta urme clare de violenta, dar ulterior, cu toate suspiciunile existente, cadavrul nu a fost investigat si în cele din urma, femeia a fost înmormântata, în baza certificatului de deces semnat de medicul din comuna, care nu a constatat nimic deosebit. Nu dupa mult timp, unul dintre nepoti, Marian Rus, dupa spusele satenilor, nu mai putea dormi noaptea, din cauza unor cosmaruri repetate. Într-o comunitate de marimea Salcutei, asemenea vesti circula repede. La presiunea parintilor si a unor apropiati, Marian Rus ar fi recunoscut fapta comisa, iar la o întrebare pusa în cancelaria scolii din localitate, în legatura cu ce i s-a întâmplat matusii lui, acesta ar fi dat urmatorul raspuns, "lui Uta îi era mai matusa decât mie". Cei doi verisorii au fost cercetati de organele de politie, dar autoritatile în drept, care au purces la deshumarea Susanei Cont, au conchis ca aceasta a decedat ca urmare a unui stop cardiac. În urma acestui verdict, cei doi au fost absolviti de orice vina, dar Simion Uta nu s-a bucurat prea mult de acest lucru, deoarce a fost retinut din nou de catre organele de politie, pentru furtul unor butoaie de plastic. Fata de anumite persoane, cei doi si-au recunoscut fapta, dar autoritatile considera ca marturia lor nu este relevanta si nu poate fi luata în considerare, ca proba în justitie. O alta întâmplare a pus pe jar întreaga comunitate din Salcuta, în data de 21 august 1992. Lânga fântâna din propria ograda, a fost gasita fara suflare Ilisca Pop, în etate de 71 de ani, mânjita de sânge. Aceasta era mama preotului din localitate. Cercetarile efectuate de catre autoritati au dus la urmatoarea concluzie - "atac de cord". Si de aceasta data, concluzia anchetatorilor este în contradictie flagranta cu ceea ce spun oamenii din Salcuta si ceea ce ar fi vazut ei. Cei care au descoperit-o pe Ilisca Pop si au îmbaiat-o pentru înmormântare spun ca avea urme de lovituri pe fata si pe gât, iar intestinul gros îi atârna iesit din anus. Banuiala oamenilor din sat s-a îndreptat spre un anume Marton Blaj, un tânar în vârsta de 20 de ani, cu care Ilisca Pop ar fi avut niste probleme.
Un alt eveniment a bulversat apoi pe localnici - Iuliana Moldovan, din centrul de comuna, din Sânmihai, locuia singura. Satenii spun ca era o femeie linistita, nu avea dusmani, nu supara pe nimeni. Într-o buna dimineata, aceasta a fost gasita fara viata de niste vecine. Atentia acestora a fost atrasa de usa fortata a locuintei. În patul aflat într-o dezordine evidenta se afla Iuliana Moldovan, cu o perna sub fund si cu rochia ridicata pâna la brâu. Pe fata si pe gât prezenta vânatai, datorate unor violente fizice. Din nou, echipa care a efectuat cercetarile a dat verdictul: Iuliana Moldovan a decedat ca urmare a unui stop cardiac. Oamenii care au gasit-o spun altceva, femeia ar fi fost violata, iar ancheta a continuat, dar facuta de data aceasta de catre localnici si sub presiunea imaginatiei acestora. Astfel, s-a aflat ca în noaptea în care a murit Iuliana Moldovan, Marton Blaj a fost vazut prin preajma, la discoteca din Sânmihai. Prezenta acestui tânar trezea fiori printre sateni. Dar toate aceste evenimente de groaza, doar prevesteau ceea ce urma sa se întâmple, iar atmosfera de sat bântuit, de sat în care se întâmpla lucruri care depasesc orice putere de întelegere omeneasca, sporea.
Felinarul e de vina
Domnita Macarie si Ioan Fratean erau doi oameni singuri, în vârsta. Cei doi se ajutau reciproc la treburile zilnice, iar pentru anumite lucrari mai grele în gospodarie, Domnita Macarie îi facea lui Ioan Fratean de mâncare. Cei doi batrâni erau cunoscuti ca oameni linistiti, nu aveau neîntelegeri cu nici unul dintre consateni. În data de 25 martie 1992, într-o dimineata, în jurul orei 5.00, un alt vecin a auzit galagie în curtea Domnitei Macarie. Omul nu a avut nici o banuiala, a crezut sa este un zgomot specific scos de vreun animal. Asa ca nu a mai dat atentie zgomotelor ciudate care veneau din curtea vecinei sale si a intrat la caldura în casa. Trei ore mai târziu, soferul de la fostul CAP din Salcuta a trecut pe ulita, prin dreptul casei Domnitei Macarie. Deja se zarea destul de bine si nu mica i-a fost surpriza sa-l vada pe Ioan Fratean lungit în curtea acesteia. Speriat, s-a apropiat de gard sa vada mai bine. Ioan Fratean tragea sa moara, iar la câtiva pasi mai departe a observat trupul Domnitei Macarie. Ioan Fratean a mai trait circa doua ore, pâna a ajuns salvarea la locul nenorocirii, asa cum se întâmpla de fiecare data în România. La strigatele de spaima a celui care i-a descoperit pe cei doi, oamenii au început sa iasa din case si sa se adune la gardul proprietatii Domnitei Macarie. Discutiile au început sa sa închege si nu a mai fost decât un pas pâna la a trece în revista toate mortile suspecte petrecute pâna la accea data în localitatea lor. O imagine le-a ramas întiparita pe retina tuturor celor de fata - Domnita Macarie, moarta, strângea în pumnul drept, un smoc de par galben. Mirarea a crescut la paroxism când, uitându-se unii la altii, au realizat ca Ioan Fratean era chel, nu avea un fir de par pe cap, iar Domnita Macarie era carunta. Corpul femeii era plin de vânatai la nivelul fetei si al gâtului. Un alt fapt deosebit de important ce le-a atras atentia satenilor, a fosr securea plina de sânge aflata în imediata apropiere a lui Ioan Fratean. Multe lucruri legate de cercetarea efectuata de autoritati dau peste cap ceea ce au vazut martorii. Concluzia la finalizarea cercetarilor a fost una stupefianta - Domnita Macarie si Ioan Fratean, s-ar fi omorât reciproc. Ca într-o lupta de gladiatori, în care ambii luptatori mor. Scenariul luptei dintre cei doi, conform concluziei anchetatorilor ar fi decurs în felul urmator: în timp ce Ioan Fratean o strangula pe Domnita Macarie, aceasta, viteaza nevoie mare, l-ar fi lovit pe agresor cu un lampas, în cap, provocându-i numeroase rani vizibile pe fata si scotându-i si câtiva dinti. Dar, atentie, buclucasul felinar a fost gasit intact.
Din cauza acestui simulacru de cercetari, satenii si-au pierdut încrederea în capacitatea autoritatilor de a face lumina în aceste morti misterioase din Salcuta si au refuzat sa mai coopereze cu autoritatile. Si-au creat propriile lor explicatii, vis-a-vis de cele întâmplate. Multe informatii deosebit de interesante detinute de sateni nu au mai fost aduse la cunostinta anchetatorilor, iar acestea, circulând din gura în gura, au amplificat anumite întâmplari. Si acum, martorii prezenti la aceste evenimente si care sunt înca în viata, se întreaba: de ce securea gasita între cei doi era plina de sânge, cine a lovit cu ea, de ce felinarul, cu care se presupunea ca a fost lovit Ioan Fratean în cap, avea sticla intacta, cum o persoana muribunda, cazul Domnitei Macarie, putea provoca presupusului ucigas, Ioan Fratean, atâtea rani? Oamenii din sat si-au mai pus si alte întrebari, pentru ca sigur nu dadeau cu parul, cum se spune. A doua zi dupa consumarea cumplitului eveniment, toti oamenii din Salcuta, au observat cum un consatean a lor, Viorel Salvan, pe care toti îl stiau blond din nastere, a devenit, peste noapte, brunet. Vocea oamenilor nu a putut fi astupata, asa cum suna un vechi proverb latinesc, "vox populi, vox Dei", adica vocea poporului, vocea lui Dumnezeu. Oamenii s-au mai întrebat, de ce Salvan, proaspatul brunet, nu a fost luat la întrebari, deoarece în sat se stia foarte bine ca acesta o amenintase pe femeie cu moartea. Amenintarea respectiva fusese provocata de faptul ca Domnita Macarie i-ar fi spus mamei lui Viorel Salvan ca l-a surprins pe acesta întretinând relatii sexuale zoofile, mai precis cu o vaca.
Amintirea colectiva a oamenilor a început sa dezgroape alte evenimente, carora, la momentul producerii lor, nu le-au dat prea mare însemnatate. Astfel, în data de 6 octombrie, o femeie din Salcuta, în vârsta de 56 de ani, Virginia Rus, se întoarcea acasa din Zoreni. Autobuzul o lasase undeva pe drumul judetean, în apropierea satului si rea încacata de bagaje. Înainte de a ajunge în localitate, se spuna ca ar fi fost ajunsa din urma de acelasi Marton Blaj, despre care localnicii au mai amintit. Cei doi, în prima faza s-au salutat, apoi si-au continuat fiecare drumul. Virginia Rus mai avea putin pâna sa ajunga acasa, aproape 300 de metri, când a fost atacata din spate. Persoana respectiva, i-a astupat gura cu o mâna, iar cu cealalta a trântit-o la pamânt. Femeia a fost violata în mod salbatic. Dupa câtiva ani, unor jurnalisti care investigau pe cont propriu seria evenimentelor negre de la Salcuta, cuprinsa de groaza si frica, Virginia Rus le-a marturist ca este o femeie singura si ca, dupa tot ce i s-a întâmplat, a hotarât sa nu-l denunte autoritatilor pe aggressor. Aflând însa ca acesta ar fi închis, femeia a divulgat numele acestuia. Virginia Rus a spus simplu: "a fost Marton". Si aceasta tragica întâmplare a fost îngropata, iar peste ea s-a asternut tacerea, dar speculatiile despre presupusul autor nu au încetat sa circule printre oameni. Faptul ca niciunul dintre evenimentele misterioase nu au fost rezolvate de autoritati într-un sens care sa multumeasa opinia publica, a dus la aparitia unor povesti, care au amplificat tensiunea din zona. Probabil aceasta a fost si cauza care a facut ca sirul întâmplarilor ciudate, disparitii si morti suspecte sa continue. Dar despre alte întâmplari cidate petrecute în Salcuta, vom reveni în numarul viitor.
Zaharia Cotoc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita-Nasaud are cea mai mica suprafata construita din tara publicat în data de 29-09-2011
- Prefectii, datori la banci! Cristian Florian, printre imprumutati publicat în data de 06-10-2011
- In BN, numarul infractiunilor s-a triplat in ultimii 20 de ani publicat în data de 06-10-2011
- Trei bistriteni in Top 500 miliardari din Romania publicat în data de 20-10-2011
- Primariile bistritene au primit fonduri de la Guvern! publicat în data de 21-10-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 628 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.