SIDA cailor în Bistrita-Nasaud
La doi ani de la cererea Uniunii Europene de a a elimina toate focarele de anemie infectioasa din tara noastra, judetul Bistrita Nasaud înca se confrunta cu un numar foarte mare de cabaline suferinde de aceasta boala. La ora actuala judetul nostru înca se afla pe primele locuri din tara la numarul mare de cai infestati.
Daca în urma cu doi ani proprietarii cabalinelor refuzau sa-si predea animele abatoarelor, deoarece sumele platite erau prea mici, acum situatia s-a schimbat. În ciuda faptului ca detinatorii de cabaline infectate sunt de acord sa le sacrifice, autoritatile nu rezolva problema, ci se spala pe mâini dând vina unii pe altii.
Judet contaminat
Alaturi de Salaj, Satu Mare, Maramures, Bihor, Arad, Mures si Sibiu, în judetul Bistrita-Nasaud riscul epidemiologic este în continuare foarte mare. Scandalul de acum doi ani în ceea ce priveste caii cu anemie infectioasa înca se continua. Atunci proprietarii de cabaline bolnave s-au revoltat, deoarece, dupa ce au fost obligati sa-si predea animalele contaminate, nu au fost despagubiti. La ora actuala în judet sunt 1.271 de cai bolnavi de anemie infectioasa, cu 91 mai multi decât în urma cu doi ani. Numarul lor este în continua crestere, asta desi legislatia prevede ca animalele trebuie eutanasiate în termen de zece zile de la identificare. În anul 2006 doar 250 de cai au fost abatorizati din cei peste 1.000, în ciuda faptului ca lunar apar cel putin sase cazuri cu semne clinice. Conform directorului executiv al Directiei Sanitar Veterinare pentru Siguranta Alimentelor a judetului Bistrita-Nasaud (DSVSA BN), Ioan Bogolin, problema este ca “abatoarele nu mai vor sa ia caii, pentru ca nu pot valorifica carnea. Acum 90% din detinatorii de cai bolnavi vor sa-i dea spre abatorizare. O alta problema este ca Autoritatea Veterinara are doar obligatia de a asigura sanatatea animalelor si a omului, însa obligatia de a plati despagubirile pentru animalele sacrificate revine Directiei Agricole. Ei dau banii individual pentru fiecare dosar depus”. La ora actuala sunt doar sapte abatoare autorizate în tara care sa preia carnea de cal, însa acestea refuza, pe motiv ca nu o mai pot valorifica. Bogolin sustine de asemenea ca majoritatea focarelor depistate în 2006 au fost eradicate: “Valea Somesului este aproape libera, mai avem doar trei cai bolnavi. La Sângeorz-Bai si Magura Ilvei nu mai avem nici un cal bolnav. La ora actuala cele mai multe cazuri de anemie infectioasa sunt în localitatile Dumitra, Parva, Livezile si Runcu Salvei. Focarele exista deoarece nu putem garanta ca banii vor ajunge la oameni. Acest lucru depinde doar de Directia Agricola”.
Despagubiri pe rol
În anul 2006 beneficiarii de cabaline au fost pe cât se poate de revoltati, deoarece despagubirile nu au venit în perioada de timp promisa de autoritati. Oamenii au ramas si fara animale si fara bani, plata facându-se cu o întârziere de o jumatate de an. Chiar si acum despagubirile banesti vin la câteva luni de la sacrificarea animalului. Directorul executiv DSVSA BN, Ioan Bogolin, sustine ca lipsa fondurilor fac ca abatoarele sa nu preia caii “odata ce exista fonduri se vor gasi si abatoare. Noi suntem dispusi sa facem orice pentru a rezolva problema focarelor de infectie”. Conform Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bistrita-Nasaud (DADR BN) în anul 2006, din cei peste o mie de cai cu anemie infectioasa au fost sacrificati doar 237, iar despagubirile s-au ridicat la suma de 422.290 de lei. În ceea ce priveste anul 2007, numarul cabalinelor pentru care s-au primit despagubiri este îngrijorator de mic, doar 56, suma ridicându-se la 110.300 de lei. În primele cinci luni ale acestui an, din cele peste 1.200 de animale infestate, doar 52 au fost sacrificate si despagubite. Reprezentantii DADR BN sustin ca toate dosarele depuse la dânsii au fost solutionate, iar proprietarii au fost despagubiti: “Suntem cu plata la zi. În functie de cererile pe care le avem, noi solicitam de la minister diferite sume de bani, pentru a putea despagubii oamenii. Banii vin, nu sunt probleme”. Suma cu care se acorda drept despagubire pentru o cabalina cu anemie infectioasa este stabilita de o comisie judeteana în urma evaluarii animalului, sumele variind între 1.500 si 4.500 de lei.
Plata despagubirilor a fost confirmata si de primarul comunei Feldru, Stefan Sângeorzan: “într-adevar oamenii au fost depagubiti. Au fost probleme cu plata în 2006, când dupa sase luni si doar dupa multe presiuni, caii au fost platiti. Acum toti caii predati au fost platiti. Este adevarat ca peste 90% dintre proprietarii de cai bolnavi vor sa-i dea si înteleg situatia, însa la ora actuala mai avem în jur de 15-20 de cabaline cu anemie infectioasa.”
Ping-pong cu anemie
Adevarul pare a fi undeva la mijloc, undeva între Directia Agricola si Autoritatea Sanitar-Veterinara. Cert este ca numarul animalelor bolnave este în continuare foarte mare, iar riscul de contaminare persista. Oamenii îsi tin caii bolnavi în ograda, riscul raspândirii infectiei fiind evident. În ciuda faptului ca oamenii par a întelege riscurile la care sunt expuse animalele sanatoase si sunt de acord sa predea caii infestati, DSVSA întocmeste dosare si Directia Agricola despagubeste propritarii, totusi numarul cabalinelor cu anemie infectioasa creste pe zi ce trece. Directia Sanitar-Veterinara acuza într-un fel Directia Agricola ca nu despagubeste, iar acestia sustin ca platesc despagubiri pentru toate dosarele depuse de cei de la DSVSA. Proprietari binevoitori exista, bani sunt, doar vinovatii care pozitioneaza judetul nostru pe primele locuri din tara la cabaline cu anemie infectioasa lipsesc cu desavârsire.
Iulia Balazs
Virusul AIE
Virusului anemiei infectioase ecvine (AIE), cunoscut ca si “SIDA cailor” este transmis mecanic.Aceasta se face prin sânge, ce contine virusul si care trebuie a fi transmis de la un animal infectat la unul susceptibil. Sângele este transmis de un vector asa cum ar fi o insecta, seringi infectate, ace sau echipament chirurgical nesterilizat. În majoritatea cazurilor virusul este transmis de la un cal la altul prin muste ce se hranesc cu sânge. Din pacate dificultatea majora în fabricarea unui vaccin pentru AIE, este data de capacitatea virusului de a varia antigenic, facând dificila dezvoltarea anticorpilor. De aceea un vaccin eficient trebuie sa protejeze calul de toate variantele la care va fi expus. O data ce un cal prezinta semnele clinice ale bolii, localitate în care se afla este declarata contaminata si se interzice circulatia patrupedelor pozitive, indiferent de scop, din judete contaminate în judete indemne cât si montarea acestora.
Daca în urma cu doi ani proprietarii cabalinelor refuzau sa-si predea animele abatoarelor, deoarece sumele platite erau prea mici, acum situatia s-a schimbat. În ciuda faptului ca detinatorii de cabaline infectate sunt de acord sa le sacrifice, autoritatile nu rezolva problema, ci se spala pe mâini dând vina unii pe altii.
Judet contaminat
Alaturi de Salaj, Satu Mare, Maramures, Bihor, Arad, Mures si Sibiu, în judetul Bistrita-Nasaud riscul epidemiologic este în continuare foarte mare. Scandalul de acum doi ani în ceea ce priveste caii cu anemie infectioasa înca se continua. Atunci proprietarii de cabaline bolnave s-au revoltat, deoarece, dupa ce au fost obligati sa-si predea animalele contaminate, nu au fost despagubiti. La ora actuala în judet sunt 1.271 de cai bolnavi de anemie infectioasa, cu 91 mai multi decât în urma cu doi ani. Numarul lor este în continua crestere, asta desi legislatia prevede ca animalele trebuie eutanasiate în termen de zece zile de la identificare. În anul 2006 doar 250 de cai au fost abatorizati din cei peste 1.000, în ciuda faptului ca lunar apar cel putin sase cazuri cu semne clinice. Conform directorului executiv al Directiei Sanitar Veterinare pentru Siguranta Alimentelor a judetului Bistrita-Nasaud (DSVSA BN), Ioan Bogolin, problema este ca “abatoarele nu mai vor sa ia caii, pentru ca nu pot valorifica carnea. Acum 90% din detinatorii de cai bolnavi vor sa-i dea spre abatorizare. O alta problema este ca Autoritatea Veterinara are doar obligatia de a asigura sanatatea animalelor si a omului, însa obligatia de a plati despagubirile pentru animalele sacrificate revine Directiei Agricole. Ei dau banii individual pentru fiecare dosar depus”. La ora actuala sunt doar sapte abatoare autorizate în tara care sa preia carnea de cal, însa acestea refuza, pe motiv ca nu o mai pot valorifica. Bogolin sustine de asemenea ca majoritatea focarelor depistate în 2006 au fost eradicate: “Valea Somesului este aproape libera, mai avem doar trei cai bolnavi. La Sângeorz-Bai si Magura Ilvei nu mai avem nici un cal bolnav. La ora actuala cele mai multe cazuri de anemie infectioasa sunt în localitatile Dumitra, Parva, Livezile si Runcu Salvei. Focarele exista deoarece nu putem garanta ca banii vor ajunge la oameni. Acest lucru depinde doar de Directia Agricola”.
Despagubiri pe rol
În anul 2006 beneficiarii de cabaline au fost pe cât se poate de revoltati, deoarece despagubirile nu au venit în perioada de timp promisa de autoritati. Oamenii au ramas si fara animale si fara bani, plata facându-se cu o întârziere de o jumatate de an. Chiar si acum despagubirile banesti vin la câteva luni de la sacrificarea animalului. Directorul executiv DSVSA BN, Ioan Bogolin, sustine ca lipsa fondurilor fac ca abatoarele sa nu preia caii “odata ce exista fonduri se vor gasi si abatoare. Noi suntem dispusi sa facem orice pentru a rezolva problema focarelor de infectie”. Conform Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bistrita-Nasaud (DADR BN) în anul 2006, din cei peste o mie de cai cu anemie infectioasa au fost sacrificati doar 237, iar despagubirile s-au ridicat la suma de 422.290 de lei. În ceea ce priveste anul 2007, numarul cabalinelor pentru care s-au primit despagubiri este îngrijorator de mic, doar 56, suma ridicându-se la 110.300 de lei. În primele cinci luni ale acestui an, din cele peste 1.200 de animale infestate, doar 52 au fost sacrificate si despagubite. Reprezentantii DADR BN sustin ca toate dosarele depuse la dânsii au fost solutionate, iar proprietarii au fost despagubiti: “Suntem cu plata la zi. În functie de cererile pe care le avem, noi solicitam de la minister diferite sume de bani, pentru a putea despagubii oamenii. Banii vin, nu sunt probleme”. Suma cu care se acorda drept despagubire pentru o cabalina cu anemie infectioasa este stabilita de o comisie judeteana în urma evaluarii animalului, sumele variind între 1.500 si 4.500 de lei.
Plata despagubirilor a fost confirmata si de primarul comunei Feldru, Stefan Sângeorzan: “într-adevar oamenii au fost depagubiti. Au fost probleme cu plata în 2006, când dupa sase luni si doar dupa multe presiuni, caii au fost platiti. Acum toti caii predati au fost platiti. Este adevarat ca peste 90% dintre proprietarii de cai bolnavi vor sa-i dea si înteleg situatia, însa la ora actuala mai avem în jur de 15-20 de cabaline cu anemie infectioasa.”
Ping-pong cu anemie
Adevarul pare a fi undeva la mijloc, undeva între Directia Agricola si Autoritatea Sanitar-Veterinara. Cert este ca numarul animalelor bolnave este în continuare foarte mare, iar riscul de contaminare persista. Oamenii îsi tin caii bolnavi în ograda, riscul raspândirii infectiei fiind evident. În ciuda faptului ca oamenii par a întelege riscurile la care sunt expuse animalele sanatoase si sunt de acord sa predea caii infestati, DSVSA întocmeste dosare si Directia Agricola despagubeste propritarii, totusi numarul cabalinelor cu anemie infectioasa creste pe zi ce trece. Directia Sanitar-Veterinara acuza într-un fel Directia Agricola ca nu despagubeste, iar acestia sustin ca platesc despagubiri pentru toate dosarele depuse de cei de la DSVSA. Proprietari binevoitori exista, bani sunt, doar vinovatii care pozitioneaza judetul nostru pe primele locuri din tara la cabaline cu anemie infectioasa lipsesc cu desavârsire.
Iulia Balazs
Virusul AIE
Virusului anemiei infectioase ecvine (AIE), cunoscut ca si “SIDA cailor” este transmis mecanic.Aceasta se face prin sânge, ce contine virusul si care trebuie a fi transmis de la un animal infectat la unul susceptibil. Sângele este transmis de un vector asa cum ar fi o insecta, seringi infectate, ace sau echipament chirurgical nesterilizat. În majoritatea cazurilor virusul este transmis de la un cal la altul prin muste ce se hranesc cu sânge. Din pacate dificultatea majora în fabricarea unui vaccin pentru AIE, este data de capacitatea virusului de a varia antigenic, facând dificila dezvoltarea anticorpilor. De aceea un vaccin eficient trebuie sa protejeze calul de toate variantele la care va fi expus. O data ce un cal prezinta semnele clinice ale bolii, localitate în care se afla este declarata contaminata si se interzice circulatia patrupedelor pozitive, indiferent de scop, din judete contaminate în judete indemne cât si montarea acestora.
Imagini:
Articol vizualizat de 288 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.