Lumina din lumina,Pastele crestin – Retrezirea la viata
În fiecare an, primavara vine cu aceasta sarbatoare religioasa atât de speciala, Pastele. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au câstigat-o prin crucificarea si Învierea lui Iisus. Asa cum e perpetuata traditia, aceast mare sarbatoare este precedata de o perioada de post, care se adreseaza corpului, sufletului, mintii.
Sarbatoare de Paste este o ocazie pentru toti crestinii de a se întoarce spre sine, spre interior, dupa ce s-au preocupat pregnant de tot ce e în exterior – casa, familie, job, distractie etc.
Pastele si perioada de post care precede aceasta sarbatoare este un prilej pentru fiecare din noi de a face un bilant interior, privind cine suntem, ce am devenit, ce ne dorim de la noi în continuare. Avem astfel, ocazia sa ne regasim, sa ne îmbunatatim perceptia de sine, sa luam contact cu sursa noastra profunda de energie si echilibru, care este sufletul. Pastele ne ofera ocazia de a ne dori sa fim mai buni, cu noi si cu cei din jurul nostru.
Pentru mântuirea noastra
Pentru prima data Pastele a fost sarbatorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos, când evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Evreii din antichitate îsi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt. Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, majoritatea oamenilor nu mai au în vedere semnificatia acestei sarbatori.
În ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reînnoit legamântul facut cu evreii, de data aceasta nu printr-un om, Moise, cu ajutorul caruia au plecat din Egipt, ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamântul cel nou nu mai este un legamânt facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamântul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti. Cu ocazia iesirii din Egipt, când au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele în care locuiau acestia. Sângele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de înteles ca au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu. În Noul Testament sângele Mântuitorului este cel care a curs pe cruce si este sângele rascumparator. La Cina cea de taina, în noaptea când a fost tradat, înainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toti crestinii sa îsi aminteasca de pretul care a fost platit pentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.
Pasti, Paste, în ebraica pesah, latina Pascha, este o sarbatoare religioasa, mozaica si crestina, din timpul primaverii. Pentru evrei, Pastele este sarbatoarea memoriala a eliberarii lor din robia egipteana, serbata în conditii stricte. Se prepara mile si se consuma azimi. Pentru crestini, Pastele este sarbatoarea învierii lui Iisus Hristos. Chiar daca exista diferente esentiale între Pastele iudaic si cel crestin, ambele sarbatori contin ecouri îndepartate din cultul arhaic al primaverii.
Crestinii din toata lumea sarbatoresc cu multa bucurie Pastele. Toti, oriunde ne-am afla vrem sa fim cu aceasta ocazie alaturi de familie, de prieteni.
Copiii, în special, sunt în al noulea cer pentru ca se înnoiesc, pentru ca vor sta cu parintii pâna târziu în biserica, pentru ca imediat dupa Înviere vor ciocni oua rosii si se vor înfrupta din cozonaci. Chiar daca, de-a lungul anului, tinerii sunt mai putin prezenti la slujbele religioase, de sarbatori si, mai ales de Paste, curtea bisericii devine neîncapatoare. Frumosi, îmbracati în haine noi, asteapta emotionati, cu lumânarile în mâna, sa vina lumina din Cer. Sarbatoarea sarbatorilor aduce numai bucurie, numai dragoste.
Masa din prima zi de Paste este un prilej de reunire a familiei. Nu pot lipsi ouale rosii, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brânza si, mai nou, cu ciocolata. Pentru crestini este o sarbatoare care are simboluri si traditii specifice.
Legende, simboluri, traditii
Cea mai cunoscuta este legenda încondeierii oualelor rosiis a ciocnirii lor. Ouale simbolizeaza mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea sa din morti, si sunt vopsite în rosu. Aceasta culoare reprezinta sângele varsat de Iisus Hristos atunci când a fost rastignit pe cruce pentru mântuirea întregii omeniri. Originea colorarii oualor se pierde în negura epocii precrestine, din timpurile când Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. Duminica Învierii este praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor. Crestinii, timp de 40 de zile, pâna la Înaltarea Domnului, se saluta cu “Hristos a înviat!”, raspunsul fiind “Adevarat ca a înviat!”. În unele zone din Transilvania, în noaptea de Înviere tinerii aprind pe dealuri si coline focurile de veghe. Într-un lighean se pun unul sau doua oua rosii si un banut de argint. Se toarna apa proaspata, iar toti ai casei se spala pe rând, dându-si fiecare cu oul rosu peste obraz, zicând: Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. Toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti, sa fiu iubit ca ouale în zilele Pas- tilor. Se ia apoi banutul de argint si, trecându- l peste fata, se zice: Sa fiu mândru si curat ca argintul. Membrii familiei, dupa ce s-au întors de la biserica, se aseaza la masa, gustând mai întâi din ouale si pasca sfintite. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual - persoana mai în vârsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut în mâna de un comesean, în timp ce rosteste cunoscuta formula Hristos a Înviat!. În mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Paste baietii sa stropeasca fetele care, drept multumire, le ofera acestora daruri si de baut. Exista credinta ca fetei care nu este udata nu-i va merge bine în dragoste. Mai demult, udatul fetelor se facea cu apa de fântâna, astazi, acestea sunt stropite cu parfum. Legenda spune ca a doua zi de Pasti, o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagâna. Prima îi vorbi despre legea crestineasca, dar cea de-a doua, neîncrezatoare, îi spuse: Te-oi crede daca s-or înrosi ouale pe care mi le-ai vândut!. Ouale s-au înrosit pe data, iar fetele au lesinat amândoua de spaima. Trecând pe acolo, doi flacai le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fântâna. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua înrosite, iar pagâna s-a încrestinat. Un alt simbol de Paste este reprezentat de lumina pe care ne-o ofera preotul în seara Învierii, aceasta semnificând la rândul ei Învierea lui Hristos. Lumina se poarta aprinsa pâna acasa, pentru a aprinde o candela, astfel binecuvântând caminul nostru. Totodata, se mai spune ca cei care reusesc sa aduca lumina fara ca aceasta sa se stinga nici macar o data vor avea parte de o viata lunga.
Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul, sacrificat de Paste, simbolizeaza în traditia crestina chiar pe Iisus Hristos care s-a jertifit pe cruce pentru rascumpararea pacatelor oamenilor. Crucea este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni si al jertfei lui Iisus Hristos pentru a salva omenirea. Ea dateaza ca simbol al crestinatatii din anul 325 d.H., când a fost declarata astfel de catre împaratul Constantin, în cadrul Consiliului de la Niceea. Iepurasul este un simbol preluat de la germani, el însemnând fertilitatea. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în aceasta perioada a primaverii.
Liana Muresan
Sarbatoare de Paste este o ocazie pentru toti crestinii de a se întoarce spre sine, spre interior, dupa ce s-au preocupat pregnant de tot ce e în exterior – casa, familie, job, distractie etc.
Pastele si perioada de post care precede aceasta sarbatoare este un prilej pentru fiecare din noi de a face un bilant interior, privind cine suntem, ce am devenit, ce ne dorim de la noi în continuare. Avem astfel, ocazia sa ne regasim, sa ne îmbunatatim perceptia de sine, sa luam contact cu sursa noastra profunda de energie si echilibru, care este sufletul. Pastele ne ofera ocazia de a ne dori sa fim mai buni, cu noi si cu cei din jurul nostru.
Pentru mântuirea noastra
Pentru prima data Pastele a fost sarbatorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos, când evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Evreii din antichitate îsi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt. Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, majoritatea oamenilor nu mai au în vedere semnificatia acestei sarbatori.
În ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reînnoit legamântul facut cu evreii, de data aceasta nu printr-un om, Moise, cu ajutorul caruia au plecat din Egipt, ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamântul cel nou nu mai este un legamânt facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamântul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti. Cu ocazia iesirii din Egipt, când au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele în care locuiau acestia. Sângele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de înteles ca au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu. În Noul Testament sângele Mântuitorului este cel care a curs pe cruce si este sângele rascumparator. La Cina cea de taina, în noaptea când a fost tradat, înainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toti crestinii sa îsi aminteasca de pretul care a fost platit pentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului.
Pasti, Paste, în ebraica pesah, latina Pascha, este o sarbatoare religioasa, mozaica si crestina, din timpul primaverii. Pentru evrei, Pastele este sarbatoarea memoriala a eliberarii lor din robia egipteana, serbata în conditii stricte. Se prepara mile si se consuma azimi. Pentru crestini, Pastele este sarbatoarea învierii lui Iisus Hristos. Chiar daca exista diferente esentiale între Pastele iudaic si cel crestin, ambele sarbatori contin ecouri îndepartate din cultul arhaic al primaverii.
Crestinii din toata lumea sarbatoresc cu multa bucurie Pastele. Toti, oriunde ne-am afla vrem sa fim cu aceasta ocazie alaturi de familie, de prieteni.
Copiii, în special, sunt în al noulea cer pentru ca se înnoiesc, pentru ca vor sta cu parintii pâna târziu în biserica, pentru ca imediat dupa Înviere vor ciocni oua rosii si se vor înfrupta din cozonaci. Chiar daca, de-a lungul anului, tinerii sunt mai putin prezenti la slujbele religioase, de sarbatori si, mai ales de Paste, curtea bisericii devine neîncapatoare. Frumosi, îmbracati în haine noi, asteapta emotionati, cu lumânarile în mâna, sa vina lumina din Cer. Sarbatoarea sarbatorilor aduce numai bucurie, numai dragoste.
Masa din prima zi de Paste este un prilej de reunire a familiei. Nu pot lipsi ouale rosii, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brânza si, mai nou, cu ciocolata. Pentru crestini este o sarbatoare care are simboluri si traditii specifice.
Legende, simboluri, traditii
Cea mai cunoscuta este legenda încondeierii oualelor rosiis a ciocnirii lor. Ouale simbolizeaza mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea sa din morti, si sunt vopsite în rosu. Aceasta culoare reprezinta sângele varsat de Iisus Hristos atunci când a fost rastignit pe cruce pentru mântuirea întregii omeniri. Originea colorarii oualor se pierde în negura epocii precrestine, din timpurile când Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. Duminica Învierii este praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor. Crestinii, timp de 40 de zile, pâna la Înaltarea Domnului, se saluta cu “Hristos a înviat!”, raspunsul fiind “Adevarat ca a înviat!”. În unele zone din Transilvania, în noaptea de Înviere tinerii aprind pe dealuri si coline focurile de veghe. Într-un lighean se pun unul sau doua oua rosii si un banut de argint. Se toarna apa proaspata, iar toti ai casei se spala pe rând, dându-si fiecare cu oul rosu peste obraz, zicând: Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. Toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti, sa fiu iubit ca ouale în zilele Pas- tilor. Se ia apoi banutul de argint si, trecându- l peste fata, se zice: Sa fiu mândru si curat ca argintul. Membrii familiei, dupa ce s-au întors de la biserica, se aseaza la masa, gustând mai întâi din ouale si pasca sfintite. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual - persoana mai în vârsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut în mâna de un comesean, în timp ce rosteste cunoscuta formula Hristos a Înviat!. În mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Paste baietii sa stropeasca fetele care, drept multumire, le ofera acestora daruri si de baut. Exista credinta ca fetei care nu este udata nu-i va merge bine în dragoste. Mai demult, udatul fetelor se facea cu apa de fântâna, astazi, acestea sunt stropite cu parfum. Legenda spune ca a doua zi de Pasti, o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagâna. Prima îi vorbi despre legea crestineasca, dar cea de-a doua, neîncrezatoare, îi spuse: Te-oi crede daca s-or înrosi ouale pe care mi le-ai vândut!. Ouale s-au înrosit pe data, iar fetele au lesinat amândoua de spaima. Trecând pe acolo, doi flacai le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fântâna. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua înrosite, iar pagâna s-a încrestinat. Un alt simbol de Paste este reprezentat de lumina pe care ne-o ofera preotul în seara Învierii, aceasta semnificând la rândul ei Învierea lui Hristos. Lumina se poarta aprinsa pâna acasa, pentru a aprinde o candela, astfel binecuvântând caminul nostru. Totodata, se mai spune ca cei care reusesc sa aduca lumina fara ca aceasta sa se stinga nici macar o data vor avea parte de o viata lunga.
Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul, sacrificat de Paste, simbolizeaza în traditia crestina chiar pe Iisus Hristos care s-a jertifit pe cruce pentru rascumpararea pacatelor oamenilor. Crucea este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni si al jertfei lui Iisus Hristos pentru a salva omenirea. Ea dateaza ca simbol al crestinatatii din anul 325 d.H., când a fost declarata astfel de catre împaratul Constantin, în cadrul Consiliului de la Niceea. Iepurasul este un simbol preluat de la germani, el însemnând fertilitatea. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în aceasta perioada a primaverii.
Liana Muresan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 609 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.