Biserica reformata vrea terenurile înapoi
Constantin Pamfiloiu, vicepresedintele Partidului România Mare, filiala Bistrita Nasaud si tot odata vicepresedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, cere verificarea unor suprafete de teren cerute de Biserica reformata din Nimigea. Acesta spune ca biserica din aceasta localitate solicita 43 de hectare de pamânt, teren care a fost dat la reforma agrara din 1921, celor care au luptat în primul razboi mondial.
Potrivit lui Pamfiloiu, în acea perioada bisericile, indiferent daca au fost reformate sau ortodoxe au fost despagubite. Detinând informatii ca în acest caz ar exista presiuni, vicepresintele Consiliului Judetean va solicita ca Arhivele Statului de la Cluj sa elibereze actele care dovedesc ca Biserica reformata a fost despagubita. Constantin Pamfiloiu mai spune ca Agentia Domeniile Statului ar fi pe cale de a pune în posesia bisericii cele 43 de hectare, desi aceasta a fost despagubita.
Biserica din Piatra administrata de preotul din Nimigea
Se pare ca vicepresedintele Partidului România Mare, filiala Bistrita-Nasaud stie ceva, dar confunda localitatile. Primarul comunei Nimigea, Grigore Turcu spune ca de fapt este vorba de Biserica reformata din localitatea Piatra, comuna Chiuza. La ora actuala, parohia nu mai este locuita, si este administrata si apartine juridic de Parohia Nimigea. Respectiva parohie din Piatra a avut cândva o suprafata de teren care a fost preluata cu legi speciale si împroprietarite alte persoane. Acum, însa, trebuie solutionata într-un fel aceasta problema, desi le-a fost oferit teren în alta parte la nivelul judetului, pentru ca în comuna nu mai sunt terenuri libere spre a fi retrocedate sau pentru despagubiri. Terenul este folosit acum de zeci de persoane care tin cu dintii de pamântul lor. Acestea au preluat terenul prin anii 1953 - 1955 de la parohii sau de la persoane care au fost împroprietarite prin decretul 308 din anul 1945.
Primarul comunei Nimigea declara ca ceea ce sustine vicepresedintele PRM nu are nicio samânta de adevar: ”Nu este adevarat, este vorba de Parohia din Piatra. Parohia din Nimigea are si ea teren luat, dar problema este ca si rezolvata, adica teoretic, dar e vorba de fosta Parohie reformata din Piatra care are înca biserica acolo, au avut proprietati, dar tot preotul reformat din Nimigea se ocupa de Parohia Piatra”.
Dosarul de retrocedare acoperit cu praf
Conform Legii nr. 247/2005, Parohia reformata din Nimigea a depus dosarul cu documentatia aferenta la Primaria comunei Chiuza de mai bine de doi ani de zile. Edilul acestei comune, Grigore Bradea, spune ca terenul a fost împartit în anul 1921 dupa prima reforma, cetatenilor din localitatea Piatra, dar Legea nr. 247/2005 da dreptul si bisericii sa ceara fondul de proprietate pentru cei care au fost expropriati. Acum, legea privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, permit atât noilor, cât si vechilor proprietari sa poata solicita acest drept. „Cele 43 de hectare de teren din localitatea Piatra sunt cerute de Biserica reformata, prin preotul reformat din Nimigea, deoarece biserica este o institutie reprezentata prin preotul Szabo Attila. Un caz similar este cel al Bisericii greco-catolice, spre exemplu. În baza Legii nr.247, reprezentantii acestei biserici au cerut teren ce apartine acum Bisericii ortodoxe, însa greco-catolicii au demonstrat ca este pamântul lor si au cerut despagubire; deci practic acel teren este retrocedat de doua ori. Fiecare cult este asa”, a declarat primarul comunei Chiuza.
Biserica reformata din Piatra nu a fost despagubita
Dupa cum reiese din dosarul depus de Biserica reformata, aceasta nu a primit despagubiri, dupa cum sustine vicepresedintele Consiliului Judetean, Constantin Pamfiloiu, ci dosarul este depus acum pentru a primi despagubire. Cel putin asta sustin reprezentantii primariei Chiuza. Terenul respectiv a fost pus, în baza Legii nr. 18 din 19 februarie 1991 – legea fondului funciar, în proprietatea cetatenilor din Piatra, care l-au primit la reforma agrara si mai apoi colectivizat, fiind teren de hotar. Biserica reformata, de fapt, are mai multe terenuri de recuperat, nu numai cel din Piatra. Din câte se pare, mai are suprafete de teren si în Floresti, precum si în Nimigea. Cele 43 de hectare, pe care le solicita acum, se afla pe harta cadastrala din Chiuza. Aceasta rezulta din actele Bisericii reformate pe care le detine preotul Szabo Attila
Cum au ajuns terenurile în disputa?
O radiografie clara a evenimentelor petrecute prin anii 1900 este greu de obtinut, acestea fiind întunecate de fabricile de zvonuri. Pamântul, efectivele de animale si echipamentul proprietarilor care posedasera terenuri pâna la maximum 50 de hectare, în temeiul Legii agrare din 1945, au fost expropriate fara compensare. Cei mai multi tarani, mergând de la cei lipsiti de pamânt, pâna la cei care îsi lucrau pamântul folosindu-se doar de bratele de munca ale familiei, au fost organizati în gospodarii de stat sau în gospodarii colective. Acest proces s-a facut prin masuri de coercitie pe scara larga. Ca urmare, 60 la suta din totalul suprafetelor de teren agricol au revenit gospodariilor colective, 30 la suta gospodariilor de stat, abia 9 la suta ramânând în proprietate personala. Aceste din urma terenuri se aflau în diferite zone, iar în mare parte inaccesibilitatea facând colectivizarea lor nepractica.
Biserica si modelul sovietic
Biserica a fost ultimul obstacol major în calea impunerii modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comunist Român nu a urmat ad litteram solutia sovietica. Atât Biserica Ortodoxa Româna, cât si majoritatea Bisericilor din Transilvania avusesera un rol esential în prezervarea sentimentului coeziunii si identitatii nationale de-a lungul secolelor XVIII si XIX, ambele beneficiind de fidelitatea a milioane de români. Daca aceste biserici ar fi putut fi manipulate pentru a servi telurile regimului, nu avea rost sa fie distruse.
Astfel s-a întâmplat si la Piatra, proprietatile si fondurile Bisericii au fost nationalizate, preluate de catre stat sau închise. Dupa primul razboi mondial, pamântul a fost, cu mici exceptii, proprietate privata, iar dupa al doilea razboi mondial a devenit proprietatea statului, situatie care a durat pâna în anul 1989. Actualmente pamântul din Piatra este proprietate privata, primaria având o rezerva de teren si administrând pasunile comunale.
Se asteapta un raspuns
Se retrocedeaza în tara castele, sute de hectare de paduri sau terenuri agricole, iar biserica reformata la 18 ani de la revolutie si, dupa cum se misca lucrurile, de când s-a facut cerere la primarie - nu stim daca mai avem atâtea zile cât sa vedem daca se înapoiaza hectarele de pamânt. Biserica înca nu a primit nici un fel de raspuns, batrânii înca asteapta hotarârile, cam acestea sunt durerile cele mai mari ale oamenilor din Chiuza si Nimigea, care au apucat sa vada caderea sistemului care le-a confiscat pamânturile si care spera sa mai apuce si ziua repunerii în posesie a unor terenuri pe care acestia spun ca ar fi al lor.
Agitatia legislativa
Evolutia reformei în domeniul proprietatii i-a naucit pe multi, în special pe cei de buna-credinta, convinsi ca punerile în posesie si emiterea unor titluri de proprietate nu se poate face, într-un stat democratic, alandala, pe baza a doua-trei hârtii si cu girul, în unele cazuri, chiar al instantelor. Succesiunea voit ametitoare de legi si modificari ulterioare a fost si este înca greu digerabila si pentru autoritati.
Prin Legea nr. 247/2005 au fost aduse schimbari si completari în materia regimului juridic al dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate abuziv de stat, reglementat prin Legea nr. 10/2001, O.U.G. nr. 94/2002 aprobata prin Legea nr. 501/2002 si O.U.G. nr. 83/1999 aprobata prin Legea nr. 66/2004, reglementari care initial au fost introduse prin Legea nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 169/1997, precum si prin Legea nr. 1/2000 referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere. Pentru unii dintre administrabilii bistriteni, agitatia legislativa a fost o adevarata mana cereasca menita sa le permita platirea politelor si/sau umplerea buzunarelor, în conditiile în care controlul asupra comisiilor locale de retrocedare a ramas ani în sir la nivel de scripte.
Punerea în posesie bataie de cap
La mai bine de doi ani de la intrarea în vigoare a Legii 247/2005, mai-marii judetului au în continuare batai de cap cu aplicarea actului normativ, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor luptându-se cu munti de contestatii si dosare incomplete plasate de unele comisii locale fara nici cea mai mica mustrare de constiinta sau de tresarire de orgoliu. Deocamdata, reprezentantii Primariei Chiuza asteapta ca organele abilitate sa îsi faca într-adevar datoria.
Aurelia Moldovan
Potrivit lui Pamfiloiu, în acea perioada bisericile, indiferent daca au fost reformate sau ortodoxe au fost despagubite. Detinând informatii ca în acest caz ar exista presiuni, vicepresintele Consiliului Judetean va solicita ca Arhivele Statului de la Cluj sa elibereze actele care dovedesc ca Biserica reformata a fost despagubita. Constantin Pamfiloiu mai spune ca Agentia Domeniile Statului ar fi pe cale de a pune în posesia bisericii cele 43 de hectare, desi aceasta a fost despagubita.
Biserica din Piatra administrata de preotul din Nimigea
Se pare ca vicepresedintele Partidului România Mare, filiala Bistrita-Nasaud stie ceva, dar confunda localitatile. Primarul comunei Nimigea, Grigore Turcu spune ca de fapt este vorba de Biserica reformata din localitatea Piatra, comuna Chiuza. La ora actuala, parohia nu mai este locuita, si este administrata si apartine juridic de Parohia Nimigea. Respectiva parohie din Piatra a avut cândva o suprafata de teren care a fost preluata cu legi speciale si împroprietarite alte persoane. Acum, însa, trebuie solutionata într-un fel aceasta problema, desi le-a fost oferit teren în alta parte la nivelul judetului, pentru ca în comuna nu mai sunt terenuri libere spre a fi retrocedate sau pentru despagubiri. Terenul este folosit acum de zeci de persoane care tin cu dintii de pamântul lor. Acestea au preluat terenul prin anii 1953 - 1955 de la parohii sau de la persoane care au fost împroprietarite prin decretul 308 din anul 1945.
Primarul comunei Nimigea declara ca ceea ce sustine vicepresedintele PRM nu are nicio samânta de adevar: ”Nu este adevarat, este vorba de Parohia din Piatra. Parohia din Nimigea are si ea teren luat, dar problema este ca si rezolvata, adica teoretic, dar e vorba de fosta Parohie reformata din Piatra care are înca biserica acolo, au avut proprietati, dar tot preotul reformat din Nimigea se ocupa de Parohia Piatra”.
Dosarul de retrocedare acoperit cu praf
Conform Legii nr. 247/2005, Parohia reformata din Nimigea a depus dosarul cu documentatia aferenta la Primaria comunei Chiuza de mai bine de doi ani de zile. Edilul acestei comune, Grigore Bradea, spune ca terenul a fost împartit în anul 1921 dupa prima reforma, cetatenilor din localitatea Piatra, dar Legea nr. 247/2005 da dreptul si bisericii sa ceara fondul de proprietate pentru cei care au fost expropriati. Acum, legea privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, permit atât noilor, cât si vechilor proprietari sa poata solicita acest drept. „Cele 43 de hectare de teren din localitatea Piatra sunt cerute de Biserica reformata, prin preotul reformat din Nimigea, deoarece biserica este o institutie reprezentata prin preotul Szabo Attila. Un caz similar este cel al Bisericii greco-catolice, spre exemplu. În baza Legii nr.247, reprezentantii acestei biserici au cerut teren ce apartine acum Bisericii ortodoxe, însa greco-catolicii au demonstrat ca este pamântul lor si au cerut despagubire; deci practic acel teren este retrocedat de doua ori. Fiecare cult este asa”, a declarat primarul comunei Chiuza.
Biserica reformata din Piatra nu a fost despagubita
Dupa cum reiese din dosarul depus de Biserica reformata, aceasta nu a primit despagubiri, dupa cum sustine vicepresedintele Consiliului Judetean, Constantin Pamfiloiu, ci dosarul este depus acum pentru a primi despagubire. Cel putin asta sustin reprezentantii primariei Chiuza. Terenul respectiv a fost pus, în baza Legii nr. 18 din 19 februarie 1991 – legea fondului funciar, în proprietatea cetatenilor din Piatra, care l-au primit la reforma agrara si mai apoi colectivizat, fiind teren de hotar. Biserica reformata, de fapt, are mai multe terenuri de recuperat, nu numai cel din Piatra. Din câte se pare, mai are suprafete de teren si în Floresti, precum si în Nimigea. Cele 43 de hectare, pe care le solicita acum, se afla pe harta cadastrala din Chiuza. Aceasta rezulta din actele Bisericii reformate pe care le detine preotul Szabo Attila
Cum au ajuns terenurile în disputa?
O radiografie clara a evenimentelor petrecute prin anii 1900 este greu de obtinut, acestea fiind întunecate de fabricile de zvonuri. Pamântul, efectivele de animale si echipamentul proprietarilor care posedasera terenuri pâna la maximum 50 de hectare, în temeiul Legii agrare din 1945, au fost expropriate fara compensare. Cei mai multi tarani, mergând de la cei lipsiti de pamânt, pâna la cei care îsi lucrau pamântul folosindu-se doar de bratele de munca ale familiei, au fost organizati în gospodarii de stat sau în gospodarii colective. Acest proces s-a facut prin masuri de coercitie pe scara larga. Ca urmare, 60 la suta din totalul suprafetelor de teren agricol au revenit gospodariilor colective, 30 la suta gospodariilor de stat, abia 9 la suta ramânând în proprietate personala. Aceste din urma terenuri se aflau în diferite zone, iar în mare parte inaccesibilitatea facând colectivizarea lor nepractica.
Biserica si modelul sovietic
Biserica a fost ultimul obstacol major în calea impunerii modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comunist Român nu a urmat ad litteram solutia sovietica. Atât Biserica Ortodoxa Româna, cât si majoritatea Bisericilor din Transilvania avusesera un rol esential în prezervarea sentimentului coeziunii si identitatii nationale de-a lungul secolelor XVIII si XIX, ambele beneficiind de fidelitatea a milioane de români. Daca aceste biserici ar fi putut fi manipulate pentru a servi telurile regimului, nu avea rost sa fie distruse.
Astfel s-a întâmplat si la Piatra, proprietatile si fondurile Bisericii au fost nationalizate, preluate de catre stat sau închise. Dupa primul razboi mondial, pamântul a fost, cu mici exceptii, proprietate privata, iar dupa al doilea razboi mondial a devenit proprietatea statului, situatie care a durat pâna în anul 1989. Actualmente pamântul din Piatra este proprietate privata, primaria având o rezerva de teren si administrând pasunile comunale.
Se asteapta un raspuns
Se retrocedeaza în tara castele, sute de hectare de paduri sau terenuri agricole, iar biserica reformata la 18 ani de la revolutie si, dupa cum se misca lucrurile, de când s-a facut cerere la primarie - nu stim daca mai avem atâtea zile cât sa vedem daca se înapoiaza hectarele de pamânt. Biserica înca nu a primit nici un fel de raspuns, batrânii înca asteapta hotarârile, cam acestea sunt durerile cele mai mari ale oamenilor din Chiuza si Nimigea, care au apucat sa vada caderea sistemului care le-a confiscat pamânturile si care spera sa mai apuce si ziua repunerii în posesie a unor terenuri pe care acestia spun ca ar fi al lor.
Agitatia legislativa
Evolutia reformei în domeniul proprietatii i-a naucit pe multi, în special pe cei de buna-credinta, convinsi ca punerile în posesie si emiterea unor titluri de proprietate nu se poate face, într-un stat democratic, alandala, pe baza a doua-trei hârtii si cu girul, în unele cazuri, chiar al instantelor. Succesiunea voit ametitoare de legi si modificari ulterioare a fost si este înca greu digerabila si pentru autoritati.
Prin Legea nr. 247/2005 au fost aduse schimbari si completari în materia regimului juridic al dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate abuziv de stat, reglementat prin Legea nr. 10/2001, O.U.G. nr. 94/2002 aprobata prin Legea nr. 501/2002 si O.U.G. nr. 83/1999 aprobata prin Legea nr. 66/2004, reglementari care initial au fost introduse prin Legea nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 169/1997, precum si prin Legea nr. 1/2000 referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere. Pentru unii dintre administrabilii bistriteni, agitatia legislativa a fost o adevarata mana cereasca menita sa le permita platirea politelor si/sau umplerea buzunarelor, în conditiile în care controlul asupra comisiilor locale de retrocedare a ramas ani în sir la nivel de scripte.
Punerea în posesie bataie de cap
La mai bine de doi ani de la intrarea în vigoare a Legii 247/2005, mai-marii judetului au în continuare batai de cap cu aplicarea actului normativ, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor luptându-se cu munti de contestatii si dosare incomplete plasate de unele comisii locale fara nici cea mai mica mustrare de constiinta sau de tresarire de orgoliu. Deocamdata, reprezentantii Primariei Chiuza asteapta ca organele abilitate sa îsi faca într-adevar datoria.
Aurelia Moldovan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 1148 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii