Bistrita-Nasaud, judetul gunoaielor
Sticle goale de suc si ulei, binecunoscutele PET-uri, cutii de conserve, încaltaminte rupta, fier vechi, resturi de tot felul, carton si hârtie, jucarii stricate, ambalaje de plastic, rumegus... Se astern strat dupa strat, în munti de gunoaie din ce în ce mai înalti. Aceste gunoaie se afla peste tot: lânga locuinta nostra, aproape de fântânile din care folosim apa potabila, pe marginea lacurilor în care ne scaldam vara.
Solutionarea problemei deseurilor menajere cere multa energie si bani.
Din 19 februarie si pâna la sfârsitul acestei luni, echipe mixte ale Administratiei Nationale „Apele Române”, Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Garzii Nationale de Mediu, Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta se desfasoara, sub coordonarea prefectilor judetelor, ample actiuni de control pentru verificarea starii de salubritate a apelor. Actiunea consta în verificarea depozitelor de deseuri si de material lemnos existente pe malurile si în albiile cursurilor de apa, în sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor, precum si a celor existente pe formatiunile torentiale. Autoritatile locale sunt îndemnate sa întreprinda imediat masurile impuse de Legea Apelor, pentru a asigura si mentine curatenia pe cursurile de apa, a baltilor si lacurilor, prin îndepartarea depozitelor de deseuri necontrolate si de material lemnos din albia minora a cursurilor de apa, care ar putea obtura sectiunea de scurgere a apelor. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25.000 lei pâna la 80.000 lei. Anul trecut, Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13,3 milioane lei, din care 2,09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate.
Riscul de îmbolnavire este major
Noi producem prea mult gunoi, iar acesta ameninta sa ne sufoce nu numai pe noi ci si locul în care traim si pe care pretindem ca îl iubim. Înrautatirea starii mediului înconjurator poate aduce numeroase prejudicii societatii, inclusiv cresterea îmbolnavirii populatiei si cazurilor de deces prematur. Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi în magazine au provocat si o crestere îngrijoratoare a cantitatii de deseuri. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.
Toate acestea duc la poluarea excesiva a aerului, apei, solului si subsolului, resurselor naturale, provocând cresterea morbiditatii populatiei (hepatite, boli de rinichi, maladii ale aparatului respirator). Una din sursele principale de poluare a aerului este arderea deseurilor, în special a peliculei, pungilor de celofan, ramasitelor de mase plastice. Alta sursa de poluare excesiva a aerului este transportul si cazangeriile, pe care, în ciuda faptului ca au ceva vechime, bistriteanul le tine bine ascunse ca nu cumva sa le gaseasca fiscul.
Cea mai buna lada de gunoi
O problema acuta care necesita rezolvarea urgenta este aceea a diminuarii sau stoparii poluarii surselor de apa potabila. În judetul nostrui ti se face dor sa vezi un râu curat. Aceasta situatie e provocata din stocarile de deseuri menajere si animaliere provenite de la septelul casnic si de la ferma de vite mari cornute si deversarile apelor uzate din sectorul casnic, acestea fiind evacuate neepurate în cursurile de apa naturale. Adica mai popular spus, toate gunoaiele dau posibilitatea ca murdaria sa se scurga si sa se infiltreze în cursurile de apa. Aceasta este ca urmare a salubrizarii neconforme a teritoriului localitatilor, a emisiilor de gaze de esapament cu continut de plumb, a gradului crescut de poluare biologica si chimica a solului.
În majoritatea localitatilor din judet nu se poate vorbi despre depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. Drept urmare, cetateanul de rând apeleaza la metode din cele mai neortodoxe pentru a scapa de gunoaiele adunate periodic pe lânga casa. Si, normal, considera ca locul cel mai potrivit este malul apei. Din acest punct de vedere, conjudetenii nostri se pot „lauda” cu „performante” în domeniu.
Valea Somesului e cea mai mizerabila
Apele curgatoare din judetul Bistrita-Nasaud au fost lasate în paragina, fapt ce a dus la transformarea lor în adevarate gropi de gunoi. Daca alta data acestea erau întretinute, fiind niste oaze de verdeata si puncte de atractie pentru bistriteni, acum sunt pline de stufaris, pline de mizerii si cadavre de animale în descompunere, care raspândesc un miros foarte respingator. Unul dintre cursurile de apa importante ale judetului, vizitat de echipa Gazeta de Bistrita, este râul Somesul Mare. Daca acu mai bine de doua decenii bistritenii faceau plaja si gaseau un loc de recreere pe malurile acestui râu, acum am gasit mormane de mizerie. Începând de la molozul adunat de prin curtile oamenilor, sute de PET-uri pâna la diferite deseuri industriale provenite, cel mai probabil, de la fabricile aflate pe raza orasului Nasaud. Exact în momentul în care am ajuns pe malul râului, de undeva din apropiere a aparut unul mai tuciuriu cu o roaba de moloz. Întrebat de unde aduce molozul si de ce îl arunca acolo, acesta ne-a raspuns sec: “Asa mi-a spus patronul”. Undeva mai încolo, erau doi pescari care ne-au spus ca, în trecut Somesul era un loc foarte frumos. „Acum arata ca vai de el. Plin de mizerii, nimeni nu se ocupa de el. Noi pescarii mai venim aici sa pescuim, dar nu prea avem ce prinde în afara de bibani care reusesc sa se adapteze. Însa la câte mortaciuni sunt în acest loc, nici nu duc pestii acasa si-i arunc înapoi, de frica sa nu-mi îmbolnavesc familia”, ne-a spus unul dintre pescari. Celalalt ne-a spus ca acum masi poate prinde, eventual, broaste, ca pesti nu sunt”.
Râul Bistrita nu face nici el exceptie de la regula. Si pe malurile acestuia avem parte de aceeasi panorama de cosmar, unde gunoaiele troneaza ca la ele acasa. Nu o data bistritenii au avut parte de a „admira” mizeriile care pluteau pe apa, iar mirosul groaznic se resimte puternic. Unul dintre locuitorii din Sarata ne-a spus ca acum nici nu miroase prea urât. “Va rog sa veniti la vara, când e cald, sa vedeti atunci cum se poate trai aici. Asta fara sa mai spunem de tântari. Si vreau sa-i transmit domnului primar ca si aici traiesc oameni, si aici se platesc impozite si am avea pretentia ca si aici sa se poata trai în conditii civilizate, nu cu mirosuri insuportabile si printre cadavre de animale”, ne-a mai declarat acesta.
Indicatorii de calitate a apei din râurile din Bistrita-Nasaud arata ca poluarea creste în fiecare an, din cauza faptului ca sursele de poluare se înmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone, care în trecut erau nepoluate. Supravegherea calitatii apei de catre institutiile abilitate este insuficienta. Aspectul mai grav este ca, în disconcordanta cu agravarea problemelor, autoritatile nu fac fata. În acest fel, monitorizarea nu creste, ci se reduce. Motivele sunt clare, si anume, exploatarea irationala a padurilor, lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere, lipsa unui sistem de tratare a deseurilor. Dar, în mare parte, problema este de ordin moral. Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor, a satului, pe malul apei. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei. Sub aspectul poluarii apelor, la capitolul depozitarea deseurilor, culmea ironiei este ca municipiul Bistrita nu este catalogat o zona critica, conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.
Comisarul sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud, Gratian Morariu, a declarat ca cea mai mizerabila zona din judetul Bistrita-Nasaud este Valea Somesului.
În U.E. cu gunoiul înainte!
În ultimul an se presupunea ca vom începe sa curatam tara, ca parte a angajamentelor noastre europene. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. Ca acest lucru sa se întâmple, însa, societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere, ce sa mai vorbim de educat locuitorii, cu atât mai mult cu cât nu exista nicio presiune asupra autoritatilor. Vor fi bani europeni multi pentru mediu, deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor. Colectarea deseurilor cronice, ca acelea din cartiere în principiu, pot gasi finantare daca exista initiativa locala. Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala si noi sa ne ocupam de calitatea apei si a aerului nostru, care nu sunt la nivelul Europei, ai carei membri suntem.
Aurelia Moldovan
Solutionarea problemei deseurilor menajere cere multa energie si bani.
Din 19 februarie si pâna la sfârsitul acestei luni, echipe mixte ale Administratiei Nationale „Apele Române”, Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Garzii Nationale de Mediu, Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta se desfasoara, sub coordonarea prefectilor judetelor, ample actiuni de control pentru verificarea starii de salubritate a apelor. Actiunea consta în verificarea depozitelor de deseuri si de material lemnos existente pe malurile si în albiile cursurilor de apa, în sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor, precum si a celor existente pe formatiunile torentiale. Autoritatile locale sunt îndemnate sa întreprinda imediat masurile impuse de Legea Apelor, pentru a asigura si mentine curatenia pe cursurile de apa, a baltilor si lacurilor, prin îndepartarea depozitelor de deseuri necontrolate si de material lemnos din albia minora a cursurilor de apa, care ar putea obtura sectiunea de scurgere a apelor. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25.000 lei pâna la 80.000 lei. Anul trecut, Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13,3 milioane lei, din care 2,09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate.
Riscul de îmbolnavire este major
Noi producem prea mult gunoi, iar acesta ameninta sa ne sufoce nu numai pe noi ci si locul în care traim si pe care pretindem ca îl iubim. Înrautatirea starii mediului înconjurator poate aduce numeroase prejudicii societatii, inclusiv cresterea îmbolnavirii populatiei si cazurilor de deces prematur. Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi în magazine au provocat si o crestere îngrijoratoare a cantitatii de deseuri. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.
Toate acestea duc la poluarea excesiva a aerului, apei, solului si subsolului, resurselor naturale, provocând cresterea morbiditatii populatiei (hepatite, boli de rinichi, maladii ale aparatului respirator). Una din sursele principale de poluare a aerului este arderea deseurilor, în special a peliculei, pungilor de celofan, ramasitelor de mase plastice. Alta sursa de poluare excesiva a aerului este transportul si cazangeriile, pe care, în ciuda faptului ca au ceva vechime, bistriteanul le tine bine ascunse ca nu cumva sa le gaseasca fiscul.
Cea mai buna lada de gunoi
O problema acuta care necesita rezolvarea urgenta este aceea a diminuarii sau stoparii poluarii surselor de apa potabila. În judetul nostrui ti se face dor sa vezi un râu curat. Aceasta situatie e provocata din stocarile de deseuri menajere si animaliere provenite de la septelul casnic si de la ferma de vite mari cornute si deversarile apelor uzate din sectorul casnic, acestea fiind evacuate neepurate în cursurile de apa naturale. Adica mai popular spus, toate gunoaiele dau posibilitatea ca murdaria sa se scurga si sa se infiltreze în cursurile de apa. Aceasta este ca urmare a salubrizarii neconforme a teritoriului localitatilor, a emisiilor de gaze de esapament cu continut de plumb, a gradului crescut de poluare biologica si chimica a solului.
În majoritatea localitatilor din judet nu se poate vorbi despre depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. Drept urmare, cetateanul de rând apeleaza la metode din cele mai neortodoxe pentru a scapa de gunoaiele adunate periodic pe lânga casa. Si, normal, considera ca locul cel mai potrivit este malul apei. Din acest punct de vedere, conjudetenii nostri se pot „lauda” cu „performante” în domeniu.
Valea Somesului e cea mai mizerabila
Apele curgatoare din judetul Bistrita-Nasaud au fost lasate în paragina, fapt ce a dus la transformarea lor în adevarate gropi de gunoi. Daca alta data acestea erau întretinute, fiind niste oaze de verdeata si puncte de atractie pentru bistriteni, acum sunt pline de stufaris, pline de mizerii si cadavre de animale în descompunere, care raspândesc un miros foarte respingator. Unul dintre cursurile de apa importante ale judetului, vizitat de echipa Gazeta de Bistrita, este râul Somesul Mare. Daca acu mai bine de doua decenii bistritenii faceau plaja si gaseau un loc de recreere pe malurile acestui râu, acum am gasit mormane de mizerie. Începând de la molozul adunat de prin curtile oamenilor, sute de PET-uri pâna la diferite deseuri industriale provenite, cel mai probabil, de la fabricile aflate pe raza orasului Nasaud. Exact în momentul în care am ajuns pe malul râului, de undeva din apropiere a aparut unul mai tuciuriu cu o roaba de moloz. Întrebat de unde aduce molozul si de ce îl arunca acolo, acesta ne-a raspuns sec: “Asa mi-a spus patronul”. Undeva mai încolo, erau doi pescari care ne-au spus ca, în trecut Somesul era un loc foarte frumos. „Acum arata ca vai de el. Plin de mizerii, nimeni nu se ocupa de el. Noi pescarii mai venim aici sa pescuim, dar nu prea avem ce prinde în afara de bibani care reusesc sa se adapteze. Însa la câte mortaciuni sunt în acest loc, nici nu duc pestii acasa si-i arunc înapoi, de frica sa nu-mi îmbolnavesc familia”, ne-a spus unul dintre pescari. Celalalt ne-a spus ca acum masi poate prinde, eventual, broaste, ca pesti nu sunt”.
Râul Bistrita nu face nici el exceptie de la regula. Si pe malurile acestuia avem parte de aceeasi panorama de cosmar, unde gunoaiele troneaza ca la ele acasa. Nu o data bistritenii au avut parte de a „admira” mizeriile care pluteau pe apa, iar mirosul groaznic se resimte puternic. Unul dintre locuitorii din Sarata ne-a spus ca acum nici nu miroase prea urât. “Va rog sa veniti la vara, când e cald, sa vedeti atunci cum se poate trai aici. Asta fara sa mai spunem de tântari. Si vreau sa-i transmit domnului primar ca si aici traiesc oameni, si aici se platesc impozite si am avea pretentia ca si aici sa se poata trai în conditii civilizate, nu cu mirosuri insuportabile si printre cadavre de animale”, ne-a mai declarat acesta.
Indicatorii de calitate a apei din râurile din Bistrita-Nasaud arata ca poluarea creste în fiecare an, din cauza faptului ca sursele de poluare se înmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone, care în trecut erau nepoluate. Supravegherea calitatii apei de catre institutiile abilitate este insuficienta. Aspectul mai grav este ca, în disconcordanta cu agravarea problemelor, autoritatile nu fac fata. În acest fel, monitorizarea nu creste, ci se reduce. Motivele sunt clare, si anume, exploatarea irationala a padurilor, lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere, lipsa unui sistem de tratare a deseurilor. Dar, în mare parte, problema este de ordin moral. Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor, a satului, pe malul apei. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei. Sub aspectul poluarii apelor, la capitolul depozitarea deseurilor, culmea ironiei este ca municipiul Bistrita nu este catalogat o zona critica, conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.
Comisarul sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud, Gratian Morariu, a declarat ca cea mai mizerabila zona din judetul Bistrita-Nasaud este Valea Somesului.
În U.E. cu gunoiul înainte!
În ultimul an se presupunea ca vom începe sa curatam tara, ca parte a angajamentelor noastre europene. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. Ca acest lucru sa se întâmple, însa, societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere, ce sa mai vorbim de educat locuitorii, cu atât mai mult cu cât nu exista nicio presiune asupra autoritatilor. Vor fi bani europeni multi pentru mediu, deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor. Colectarea deseurilor cronice, ca acelea din cartiere în principiu, pot gasi finantare daca exista initiativa locala. Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala si noi sa ne ocupam de calitatea apei si a aerului nostru, care nu sunt la nivelul Europei, ai carei membri suntem.
Aurelia Moldovan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Bistrita-Nasaud are cea mai mica suprafata construita din tara publicat în data de 29-09-2011
- Prefectii, datori la banci! Cristian Florian, printre imprumutati publicat în data de 06-10-2011
- In BN, numarul infractiunilor s-a triplat in ultimii 20 de ani publicat în data de 06-10-2011
- Trei bistriteni in Top 500 miliardari din Romania publicat în data de 20-10-2011
- Primariile bistritene au primit fonduri de la Guvern! publicat în data de 21-10-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 714 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.