Tunelurile CFR, obiective strategice fara paza
Pericolul unor atentate a existat si exista. Într-un asemenea context, la data de 15.07.2002, orele 23.00, printr-o decizie iresponsabila, a fost ridicata paza cu efective de jandarmi de la "Complexul de Lucrari de Arta" Larion, care asigura paza si securitatea acestui sector de pe linia CFR, Ilva-Mica – Vatra-Dornei. Considerat de multi specialisti drept "pericolul numarul unu" al lumii contemporane, terorismul a devenit un fenomen care nu mai poate fi ignorat.
România prin asezarea geografica, trecut istoric, conditii social-politice, apartenenta la NATO si la Coalitia Internationala pentru lupta împotriva terorismului nu poate fi ocolita de pericolul terorist. De circa sapte ani, alaturi de americani, România lupta cu terorismul. În aceasta perioada, mii de persoane au cazut victime terorismului, printre acestea fiind si câteva zeci de români. Gruparile teroriste nu au ocolit tara noastra, multe persoane care au legatura cu organizatia Al-Qaida si-au gasit adapost pe teritoriul României. Specialistii în domeniu sunt unanim de acord ca, pe termen mediu si lung, românii trebuie sa se obisnuiasca cu ideea producerii unui eveniment terorist pe teritoriul tarii noastre.
Cândva, paza a fost asigurata
Complexul de poduri si tunele dintre Ilva-Mica si Vatra-Dornei, situat între localitatile Silhoasa din judetul Bistrita-Nasaud si Gradinita, din judetul Suceava, pe o distanta de circa 15 km, este compus din sapte poduri si opt tuneluri. Majoritatea acestora sunt situate în zona muntoasa a judetului Bistrita-Nasaud si asigura infrastructura singurei cai de acces feroviar între Moldova si Ardeal. Complexul de lucrari de arta a fost construit în perioada 1881-1918 de catre "St.E.G", Societatea de Cai Ferate Ungare de Est, MAV si Societatea pe actiuni a Cailor Ferate din Transilvania. Lucrarile au continuat între 1918-1944, prin Directia Generala a Constructiilor, toate tunelele din complexul Larion, fiind prevazute cu gabarit de electrificare. În toamna anului 1944 odata cu retragerea trupelor germane au fost distruse toate lucrarile de arta dintre Ilva-Mica si Vatra-Dornei. Imediat dupa razboi printr-un efort extraordinar, pâna la finele anului 1947, toate lucrarile au fost refacute. Înca de la darea în circulatie a acestei cai ferate, indiferent de cei care au administrat-o, Complexul de Lucrari de Arta Larion a fost considerat un obiectiv de interes strategic, de importanta nationala si a fost pazit si aparat de structuri militare. Mai mult, a fost permanent în atentia serviciilor de siguranta si a celor politienesti, în scopul prevenirii oricaror evenimente nedorite care sa puna în pericol siguranta circulatiei feroviare, sabotaje si atentate teroriste. În "Darea de seama asupra situatiei politienesti de la lucrarea CFR Ilva-Mica – Vatra-Dornei", întocmita în anul 1938, se aratau amplasamentul, pozitionarea lucrarilor, numarul si comportamentul muncitorilor, conditiile de munca si cazare. În final, se propunea "punerea în aplicare a tuturor punctelor aratate la capitolul "Masuri luate", iar posturile de jandarmi Ilva Mica si Magura Ilvei au primit ordin "pentru supravegherea îndeaproape a situatiei muncitorilor de la lucrarea CFR Ilva-Mica – Vatra-Dornei si a raporta Legiunii de Jandarmi Cluj, orice constatare".
Inaugurarea liniei, în decembrie 1938, a dus la luarea unor masuri speciale de siguranta. Acestea au constat în concentrarea la fata locului a 24 de jandarmi, reangajati si în termen, care, cu concursul personalului de încrederea dat de Inspectia II CFR Lunca Ilvei, au luat masuri pentru mentinerea ordinei si linistii, precum si pentru paza tuturor lucrarilor de arta din aceasta Legiune. De asemenea, a fost stabilit contactul cu Legiunea de jandarmi Somes si cu Legiunea de jandarmi Câmpulung, pe teritoriul careia, de asemenea a fost organizata o paza permanenta atât a liniei ferate, cât si a lucrarilor de arta.
Dupa razboi, paza si apararea Complexului de Lucrari de Arta Larion a fost preluata de catre Ministerul Apararii Nationale, printr-o structura specilizata, care se ocupa de toate obiectivele asemanatoare de pe teritoriul national, aflata în subordinea Marelui Stat Major. Sectorul de cale ferata Silhoasa – Larion – Gradinita, dintre Ilva Mica si Vatra-Dornei, este amplasat pe un teren extrem de accidentat ce tranverseaza vai adânci si prapastii, iar la ora actuala nu dispune si de o varianta rutiera. Ea reprezinta singura cale de comunicatie între Moldova si Ardeal. O data cu înfiintarea Brigazii 1 Vânatori de Munte, "General Grigore Balan", din Bistrita, în anul 1977, paza si apararea Complexului de Lucrari de Arta Larion a fost preluat de aceasta mare unitate operativa si de elita a Armatei Române, printr-o subunitate specializata. În 1995, pe fondul unor masuri de reforma si de restructurare a M.Ap.N, Bg. 1 VM "Gn.Grigore Balan" Bistrita a fost desfiintata, iar printr-un ordin al Ministerului de Interne s-a înfiintat Batalionul de Jandarmi Bistrita. Acesta era subordonat Brigazii de Jandarmi Târgu-Mures, care avea în compunere Compania a 6-a, Paza Lucrari de Arta din Larion, cu misiunea de a asigura paza si securitatea lucrarilor de arta de pe linia CFR, Ilva Mica – Vatra-Dornei. Legea de organizare si functionare a Jandarmeriei Române, nr.116 din 1998, stipula expres ca "Jandarmeria este institutia militara specializata a statului, componenta a Ministerului de Interne, care exercita, potrivit legii, atributiile ce-i revin cu privire la asigurarea pazei si apararii UNOR OBIECTIVE DE IMPORTANTA DEOSEBITA, (…) de prevenire si neutralizare a actelor teroriste si de diversiune pe teritoriul României". Sistemul de paza si securitate a complexului de la Larion a fost organizat în conformitate cu regulamentele militare în vigoare, subunitatea de paza având un efectiv de circa 160 de militari, organizati în sase corpuri de garda. Paza efectiva se executa în trei schimburi, un schimb în post, unul la veghe si unul la odihna, cu o durata de trei ore fiecare. Toate corpurile de garda erau dotate cu mijloace de legatura si comunicatie, paza umana era dublata de mijloace electronice, diferite sisteme de avertizare mecanice si electrice. Toate aceste forte si mijloace asigurau o siguranta aproape perfecta pentru circulatia trenurilor, atât de calatori cât si de marfa pe segmentul respectiv de cale ferata. Mai mult, patrularile care se faceau între posturile de santinela si între corpurile de garda, de pe întregul traseu, asigurau depistarea unor defectiuni la calea de rulare, existenta unor ostacole naturale sau artificiale care puteau provoca grave accidente. Indiscutabil, paza si apararea acestui obiectiv strategic, de importanta nationala costa mult. Un urias efort uman, tehnic si financiar era pus în slujba asigurarii sigurantei acestei caii de comunicatie feroviara.
Premeditare si interese personale
Dar, cum traim în capitalism, unde totul se vinde si totul se cumpara, adica totul devine afacere, în anul 1996 a fost încheiat si semnat un contract între Jadarmeria Româna si Societatea Nationala a Cailor Ferate Române, respectiv Regionala de Cai Ferate Iasi. Potrivit acestuia, serviciile efectuate trebuiau platite. Lucrurile au functionat normal pâna în anul 1998, Regionala Cai Ferate Iasi onorându-si obligatiile financiare. Din 1999, lucrurile au început sa intre în impas, iar pâna în 2002 datoriile au ajuns la un total de 33 miliarde lei. Exista informatii ca situatia a ajunspremeditat în acest impas, pentru ca Jandarmeria Româna sa renunte la efectuarea pazei, iar locul ei sa fie luat de o firma privata de paza si securitate, controlata de Mihai Nicolaiciuc, pe atunci seful Regionalei Cai Ferate Iasi.
În iulie 2002, din ordinul comandantului Jandarmeriei Române, generalul de divizie dr.Tudor Cearapin, paza cu efective de jandarmi de la "Complexul de Lucrari de Arta" Larion a fost ridicata. Circulatia între Ilva-Mica si Vatra-Dornei pe calea ferata a intrat într-o zona gri, cu risc deosebit de siguranta. La scurt timp, paza complexului a fost preluata de catre o firma de paza si protectie din Iasi, aflata în zona de interes si controlata de Nicolaiciuc, "GOTY GUARD". Lucrurile au functionat oarecum normal cât timp s-au pompat bani la firma respectiva. Dar, când banii au încetat sa mai curga, în decembrie 2003, "GOTY GUARD" si-a luat catrafusele si a plecat, iar Complexul Lucrari de Arta Larion a ramas fara paza.
Rapoarte fara ecou
Primii care au constatat ca sunt probleme în legatura cu siguranta acestui sector de cale ferata au fost politistii de la Biroul TF Bistrita si cei de la serviciul similar din Cluj-Napoca. Au fost întocmite numeroase rapoarte si sesizari la Ministerul Transporturilor, dar fara niciun ecou.
În 2006, o echipa a Directiei Politiei TF din cadrul IGP a sosit la Larion. A fost constatata situatia reala din teren, s-a întocmit un alt raport, care, ca si precedentele, nu a avut nicio urmare. Situatia a intrat si în atentia serviciilor de informatii, care, pe canalele proprii, au informat despre riscul de securitate existent între Silhoasa si Gradinita. Lucrurile în teren au ramas în acelasi stadiu, nu s-a luat nicio masura de paza si siguranta fizica a acestui sector de cale ferata. Serviciile de informtii au în atentie situatia de la Larion, dar protectia oferita este doar în plan informativ.
Subcomisarul Ioan Muresan, seful Biroului TF Bistrita, cel care are în competenta sectorul de cale ferata Ilva-Mica – Vatra-Dornei, arata ca el si subordonatii lui au atributiuni pur politienesti - pastrarea ordinei si linistii publice, prevenirea comiterii unor infractiuni pe trenurile de calatori si de marfa. Fizic, ei nu pot sa asigure paza si siguranta sectorului critic, deoarece nu au atributiuni în acest sens. În prezent, paza si siguranta este asigurata, asa cum reiese dintr-un raport al Biroului TF Bistrita, în mod "precar", de catre angajati ai Sectiei de Întretinere Linii Vatra-Dornei, care nu sunt autorizati si nu dispun de dotarea necesara efectuarii pazei.
Singura solutie pentru asigurarea pazei si securitatii segmentului de cale ferata Ilva Mica - Vatra Dornei ar fi, arata subcomisarul Muresan, instalarea unui sistem de supraveghere video performant. Investitia nu este chiar de ici de colo, dar santinelele elctronice nu cer salarii, caldura si zile libere, iar riscul de securitate ar fi diminuat.
Zaharia Cotoc
România prin asezarea geografica, trecut istoric, conditii social-politice, apartenenta la NATO si la Coalitia Internationala pentru lupta împotriva terorismului nu poate fi ocolita de pericolul terorist. De circa sapte ani, alaturi de americani, România lupta cu terorismul. În aceasta perioada, mii de persoane au cazut victime terorismului, printre acestea fiind si câteva zeci de români. Gruparile teroriste nu au ocolit tara noastra, multe persoane care au legatura cu organizatia Al-Qaida si-au gasit adapost pe teritoriul României. Specialistii în domeniu sunt unanim de acord ca, pe termen mediu si lung, românii trebuie sa se obisnuiasca cu ideea producerii unui eveniment terorist pe teritoriul tarii noastre.
Cândva, paza a fost asigurata
Complexul de poduri si tunele dintre Ilva-Mica si Vatra-Dornei, situat între localitatile Silhoasa din judetul Bistrita-Nasaud si Gradinita, din judetul Suceava, pe o distanta de circa 15 km, este compus din sapte poduri si opt tuneluri. Majoritatea acestora sunt situate în zona muntoasa a judetului Bistrita-Nasaud si asigura infrastructura singurei cai de acces feroviar între Moldova si Ardeal. Complexul de lucrari de arta a fost construit în perioada 1881-1918 de catre "St.E.G", Societatea de Cai Ferate Ungare de Est, MAV si Societatea pe actiuni a Cailor Ferate din Transilvania. Lucrarile au continuat între 1918-1944, prin Directia Generala a Constructiilor, toate tunelele din complexul Larion, fiind prevazute cu gabarit de electrificare. În toamna anului 1944 odata cu retragerea trupelor germane au fost distruse toate lucrarile de arta dintre Ilva-Mica si Vatra-Dornei. Imediat dupa razboi printr-un efort extraordinar, pâna la finele anului 1947, toate lucrarile au fost refacute. Înca de la darea în circulatie a acestei cai ferate, indiferent de cei care au administrat-o, Complexul de Lucrari de Arta Larion a fost considerat un obiectiv de interes strategic, de importanta nationala si a fost pazit si aparat de structuri militare. Mai mult, a fost permanent în atentia serviciilor de siguranta si a celor politienesti, în scopul prevenirii oricaror evenimente nedorite care sa puna în pericol siguranta circulatiei feroviare, sabotaje si atentate teroriste. În "Darea de seama asupra situatiei politienesti de la lucrarea CFR Ilva-Mica – Vatra-Dornei", întocmita în anul 1938, se aratau amplasamentul, pozitionarea lucrarilor, numarul si comportamentul muncitorilor, conditiile de munca si cazare. În final, se propunea "punerea în aplicare a tuturor punctelor aratate la capitolul "Masuri luate", iar posturile de jandarmi Ilva Mica si Magura Ilvei au primit ordin "pentru supravegherea îndeaproape a situatiei muncitorilor de la lucrarea CFR Ilva-Mica – Vatra-Dornei si a raporta Legiunii de Jandarmi Cluj, orice constatare".
Inaugurarea liniei, în decembrie 1938, a dus la luarea unor masuri speciale de siguranta. Acestea au constat în concentrarea la fata locului a 24 de jandarmi, reangajati si în termen, care, cu concursul personalului de încrederea dat de Inspectia II CFR Lunca Ilvei, au luat masuri pentru mentinerea ordinei si linistii, precum si pentru paza tuturor lucrarilor de arta din aceasta Legiune. De asemenea, a fost stabilit contactul cu Legiunea de jandarmi Somes si cu Legiunea de jandarmi Câmpulung, pe teritoriul careia, de asemenea a fost organizata o paza permanenta atât a liniei ferate, cât si a lucrarilor de arta.
Dupa razboi, paza si apararea Complexului de Lucrari de Arta Larion a fost preluata de catre Ministerul Apararii Nationale, printr-o structura specilizata, care se ocupa de toate obiectivele asemanatoare de pe teritoriul national, aflata în subordinea Marelui Stat Major. Sectorul de cale ferata Silhoasa – Larion – Gradinita, dintre Ilva Mica si Vatra-Dornei, este amplasat pe un teren extrem de accidentat ce tranverseaza vai adânci si prapastii, iar la ora actuala nu dispune si de o varianta rutiera. Ea reprezinta singura cale de comunicatie între Moldova si Ardeal. O data cu înfiintarea Brigazii 1 Vânatori de Munte, "General Grigore Balan", din Bistrita, în anul 1977, paza si apararea Complexului de Lucrari de Arta Larion a fost preluat de aceasta mare unitate operativa si de elita a Armatei Române, printr-o subunitate specializata. În 1995, pe fondul unor masuri de reforma si de restructurare a M.Ap.N, Bg. 1 VM "Gn.Grigore Balan" Bistrita a fost desfiintata, iar printr-un ordin al Ministerului de Interne s-a înfiintat Batalionul de Jandarmi Bistrita. Acesta era subordonat Brigazii de Jandarmi Târgu-Mures, care avea în compunere Compania a 6-a, Paza Lucrari de Arta din Larion, cu misiunea de a asigura paza si securitatea lucrarilor de arta de pe linia CFR, Ilva Mica – Vatra-Dornei. Legea de organizare si functionare a Jandarmeriei Române, nr.116 din 1998, stipula expres ca "Jandarmeria este institutia militara specializata a statului, componenta a Ministerului de Interne, care exercita, potrivit legii, atributiile ce-i revin cu privire la asigurarea pazei si apararii UNOR OBIECTIVE DE IMPORTANTA DEOSEBITA, (…) de prevenire si neutralizare a actelor teroriste si de diversiune pe teritoriul României". Sistemul de paza si securitate a complexului de la Larion a fost organizat în conformitate cu regulamentele militare în vigoare, subunitatea de paza având un efectiv de circa 160 de militari, organizati în sase corpuri de garda. Paza efectiva se executa în trei schimburi, un schimb în post, unul la veghe si unul la odihna, cu o durata de trei ore fiecare. Toate corpurile de garda erau dotate cu mijloace de legatura si comunicatie, paza umana era dublata de mijloace electronice, diferite sisteme de avertizare mecanice si electrice. Toate aceste forte si mijloace asigurau o siguranta aproape perfecta pentru circulatia trenurilor, atât de calatori cât si de marfa pe segmentul respectiv de cale ferata. Mai mult, patrularile care se faceau între posturile de santinela si între corpurile de garda, de pe întregul traseu, asigurau depistarea unor defectiuni la calea de rulare, existenta unor ostacole naturale sau artificiale care puteau provoca grave accidente. Indiscutabil, paza si apararea acestui obiectiv strategic, de importanta nationala costa mult. Un urias efort uman, tehnic si financiar era pus în slujba asigurarii sigurantei acestei caii de comunicatie feroviara.
Premeditare si interese personale
Dar, cum traim în capitalism, unde totul se vinde si totul se cumpara, adica totul devine afacere, în anul 1996 a fost încheiat si semnat un contract între Jadarmeria Româna si Societatea Nationala a Cailor Ferate Române, respectiv Regionala de Cai Ferate Iasi. Potrivit acestuia, serviciile efectuate trebuiau platite. Lucrurile au functionat normal pâna în anul 1998, Regionala Cai Ferate Iasi onorându-si obligatiile financiare. Din 1999, lucrurile au început sa intre în impas, iar pâna în 2002 datoriile au ajuns la un total de 33 miliarde lei. Exista informatii ca situatia a ajunspremeditat în acest impas, pentru ca Jandarmeria Româna sa renunte la efectuarea pazei, iar locul ei sa fie luat de o firma privata de paza si securitate, controlata de Mihai Nicolaiciuc, pe atunci seful Regionalei Cai Ferate Iasi.
În iulie 2002, din ordinul comandantului Jandarmeriei Române, generalul de divizie dr.Tudor Cearapin, paza cu efective de jandarmi de la "Complexul de Lucrari de Arta" Larion a fost ridicata. Circulatia între Ilva-Mica si Vatra-Dornei pe calea ferata a intrat într-o zona gri, cu risc deosebit de siguranta. La scurt timp, paza complexului a fost preluata de catre o firma de paza si protectie din Iasi, aflata în zona de interes si controlata de Nicolaiciuc, "GOTY GUARD". Lucrurile au functionat oarecum normal cât timp s-au pompat bani la firma respectiva. Dar, când banii au încetat sa mai curga, în decembrie 2003, "GOTY GUARD" si-a luat catrafusele si a plecat, iar Complexul Lucrari de Arta Larion a ramas fara paza.
Rapoarte fara ecou
Primii care au constatat ca sunt probleme în legatura cu siguranta acestui sector de cale ferata au fost politistii de la Biroul TF Bistrita si cei de la serviciul similar din Cluj-Napoca. Au fost întocmite numeroase rapoarte si sesizari la Ministerul Transporturilor, dar fara niciun ecou.
În 2006, o echipa a Directiei Politiei TF din cadrul IGP a sosit la Larion. A fost constatata situatia reala din teren, s-a întocmit un alt raport, care, ca si precedentele, nu a avut nicio urmare. Situatia a intrat si în atentia serviciilor de informatii, care, pe canalele proprii, au informat despre riscul de securitate existent între Silhoasa si Gradinita. Lucrurile în teren au ramas în acelasi stadiu, nu s-a luat nicio masura de paza si siguranta fizica a acestui sector de cale ferata. Serviciile de informtii au în atentie situatia de la Larion, dar protectia oferita este doar în plan informativ.
Subcomisarul Ioan Muresan, seful Biroului TF Bistrita, cel care are în competenta sectorul de cale ferata Ilva-Mica – Vatra-Dornei, arata ca el si subordonatii lui au atributiuni pur politienesti - pastrarea ordinei si linistii publice, prevenirea comiterii unor infractiuni pe trenurile de calatori si de marfa. Fizic, ei nu pot sa asigure paza si siguranta sectorului critic, deoarece nu au atributiuni în acest sens. În prezent, paza si siguranta este asigurata, asa cum reiese dintr-un raport al Biroului TF Bistrita, în mod "precar", de catre angajati ai Sectiei de Întretinere Linii Vatra-Dornei, care nu sunt autorizati si nu dispun de dotarea necesara efectuarii pazei.
Singura solutie pentru asigurarea pazei si securitatii segmentului de cale ferata Ilva Mica - Vatra Dornei ar fi, arata subcomisarul Muresan, instalarea unui sistem de supraveghere video performant. Investitia nu este chiar de ici de colo, dar santinelele elctronice nu cer salarii, caldura si zile libere, iar riscul de securitate ar fi diminuat.
Zaharia Cotoc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 1023 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.