Primarul Balajan, sperietoarea lui Marinescu
Despre realizarea unui depozit ecologic pentru resturi menajere pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud se vorbeste de mai bine de opt ani. Pâna la aceasta data, în afara unui proiect, mare lucru nu s-a realizat. Motivele tergiversarii începerii lucrarilor de investitii pentru realizarea unui asemenea obiectiv important au fost si sunt, în marea lor majoritate, de natura politica. Orgoliile de acest gen îsi spun cuvântul din plin, ajungându-se la recent chiar la amenintari. Protagonistii acestui scandal sunt primarul comunei Dumitra, Gheorghe Balajan si presedintele Consiliului Judetean Bistrita –Nasaud (CJ BN), Gheorghe Marinescu.
Din cauza acestor disensiuni, judetul Bistrita-Nasaud este la un pas de a pierde peste 20 de milioane de euro, necesari investitiei, si sa ramâna fara depozit ecologic.
Scandalul a început în ziua în care consilierii judeteni ar fi trebuit sa se întruneasca în prima sedinta ordinara din acest an si sa aprobe repartizarea bugetului pentru acest an. Sedinta însa nu a mai avut loc din cauza ca nu a fost întrunit cvorumul necesar. Pe lânga acest aspect generat de interese de ordin politic, primarul comunei Dumitra, Gheorghe Balajan (PD-L), si-a anuntat în mod oficial nemultumirea cu privire la fondurile alocate unitatii sale administrative. Totodata, consilierii si presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Gheorghe Marinescu, erau anuntati ca, în cazul nerezolvarii favorabile a situatiei date, autoritatile locale din comuna Dumitra vor fi nevoite sa scoata la vânzare terenul de circa 20 ha, oferit gratuit pentru realizarea unui important obiectiv al judetului – depozitul ecologic de deseuri menajere.
„Gigi duru’ ” Balajan
Desi, initial, presedintele Marinescu a declarat ca nu va ceda presiunilor, ulterior s-a mai înmuiat. Bugetul va fi reanalizat si, pe ici pe colo, sumele vor fi modificate. Marinescu este, însa, extrem de nelamurit vizavi de sursele lui Balajan, caruia nu i s-au comunicat oficial sumele alocate. Vizibil deranjat de amenintarile lansate de primarul comunei Dumitra, presedintele CJ BN a declarat: „Înca exista riscul de a pierde finantarea pentru acest proiect si asta din cauza lui Balajan. I-am transmis sa nu faca prostia asta, pentru ca atunci cineva va trebui sa plateasca, iar Ministerul Mediului nu îl va ierta”.
De cealalta parte a baricadei, primarul comunei Dumitra se plânge ca are multe proiecte în derulare si fonduri insuficiente. Nu a pregetat sa aduca aminte de sala de sport în constructie, pentru care ar avea nevoie de circa un miliard de lei vechi pentru asigurarea utilitatilor, de blocul ANL, de cele opt scoli din dotarea comunei, si lista poate continua. Potrivit spuselor lui Balajan, anul trecut bugetul comunei a fost de aproximativ opt miliarde lei vechi. Anul acesta, din venituri proprii, bugetul sau se cifreaza la patru miliarde lei vechi. În concluzie, Balajan se astepta la o repartitie mult mai consistenta din partea autoritatilor judetene. Desi constient de ceea ce ar putea urma în cazul în care ar transpune în realitate vânzarea terenului oferit pentru depozitul ecologic, nu a renuntat la amenintari. „Stiu ca este riscanta o asemenea posibilitate, deoarece am putea pierde finantarea, dar am si eu nevoie de bani la buget. Curând voi trimite o adresa Consiliului Judetean, prin care îi voi informa pe c
onsilieri si pe presedintele Marinescu despre problemele comunitatii din Dumitra”, a spus primarul Balajan.
Zece milioane de euro în plus
Primii pasi în realizarea unui depozit ecologic au fost facuti de municipalitate, când la cererea acesteia, si pe deplin constienta ca haldele de reziduuri menajere de pe raza orasului vor fi închise la un moment dat, a fost realizat un prim studiu de fezabilitate de catre ISPA Bucuresti. Deoarece Ministerul Mediului a impus anumite conditii, care prevedeau cheltuieli destul de mari, iar legislatia în domeniu a suferit, în timp, modificari majore în vederea corelarii cu cea a Uniunii Europene, autoritatile locale au ajuns în situatia de a amâna demararea unui asemenea proiect.
La începutul anului 2005, frâiele sunt preluate de Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, care trimisese Ministerului Mediului si Gospodarire a Apelor o propunere în acest sens. Astfel, au început tratativele între autoritatile locale si cele judetene în vederea identificarii unei locatii potrivite pentru realizarea obiectivului. Primaria Bistrita a venit la acel moment cu propunerea ca depozitul ecologic sa fie realizat pe Valea Boilor, care se afla pe raza cartierului bistritean Sigmir. Un an mai târziu, dupa ce majoritatea primariilor din judet au devenit asociate în proiect, consilierii municipali au ajuns la concluzia ca zona nu este tocmai cea mai potrivita locatie, cu atât mai mult cu cât acolo începusera sa rasara câteva vile, dând o alta valoare terenului din zona. Astfel, în iunie 2006 se discuta deja despre o alta locatie – Tarpiu, sat apartinator comunei Dumitra. Motivele oficiale enuntate, la acea data de reprezentantii Primariei Bistrita erau însa altele, legate de suprafata destul de mica sau de economiile care s-ar face pentru racordarea la utilitati. În plus, autoritatile bistritene abia atunci s-au trezit ca de fapt depozitul ecologic s-ar afla si în preajma zonei sudice de agrement a municpiului. Desi refuzul municipalitatii de a pune la dispozitie terenul de la marginea cartierului Sigmir a stârnit o adevarata furtuna, autoritatile judetene s-au vazut puse în imposibilitatea alegerii unei alte locatii si au acceptat Tarpiul.
Acest fapt însa a dus la o amânare de peste 10 luni si la modificarea proiectului. În mod normal, pâna în 15 septembrie 2007, întreaga documentatie ar fi trebuit sa ajunga la Bruxelles, pentru a primi unda verde în vederea accesarii fondurilor. În acest moment documentele sunt înca la Ministerul Mediului, dar, potrivit spuselor si sperantelor presedintelui Gheorghe Marinescu, licitatia va avea loc pâna la începutul lunii martie, iar spre toamna vor fi demarate si lucrarile.
Daca pâna acum termenul de finalizare era prevazut a fi 31 decembrie 2009, din cauza diverselor probleme întâmpinate de români, Uniunea Europeana a amânat aceasta pâna la finele lui 2011. Modificarea locatiei si refacerea proiectului pentru depozitul ecologic a dus însa si la majorarea costurilor, care ar putea ajunge de la 20 de milioane de euro la circa 30 de milioane de euro. Aceasta duce implicit si la cresterea contributiei care revine autoritatilor bistritene pentru cofinantare, în proportie de circa 30%.
Liana Muresan
Din cauza acestor disensiuni, judetul Bistrita-Nasaud este la un pas de a pierde peste 20 de milioane de euro, necesari investitiei, si sa ramâna fara depozit ecologic.
Scandalul a început în ziua în care consilierii judeteni ar fi trebuit sa se întruneasca în prima sedinta ordinara din acest an si sa aprobe repartizarea bugetului pentru acest an. Sedinta însa nu a mai avut loc din cauza ca nu a fost întrunit cvorumul necesar. Pe lânga acest aspect generat de interese de ordin politic, primarul comunei Dumitra, Gheorghe Balajan (PD-L), si-a anuntat în mod oficial nemultumirea cu privire la fondurile alocate unitatii sale administrative. Totodata, consilierii si presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Gheorghe Marinescu, erau anuntati ca, în cazul nerezolvarii favorabile a situatiei date, autoritatile locale din comuna Dumitra vor fi nevoite sa scoata la vânzare terenul de circa 20 ha, oferit gratuit pentru realizarea unui important obiectiv al judetului – depozitul ecologic de deseuri menajere.
„Gigi duru’ ” Balajan
Desi, initial, presedintele Marinescu a declarat ca nu va ceda presiunilor, ulterior s-a mai înmuiat. Bugetul va fi reanalizat si, pe ici pe colo, sumele vor fi modificate. Marinescu este, însa, extrem de nelamurit vizavi de sursele lui Balajan, caruia nu i s-au comunicat oficial sumele alocate. Vizibil deranjat de amenintarile lansate de primarul comunei Dumitra, presedintele CJ BN a declarat: „Înca exista riscul de a pierde finantarea pentru acest proiect si asta din cauza lui Balajan. I-am transmis sa nu faca prostia asta, pentru ca atunci cineva va trebui sa plateasca, iar Ministerul Mediului nu îl va ierta”.
De cealalta parte a baricadei, primarul comunei Dumitra se plânge ca are multe proiecte în derulare si fonduri insuficiente. Nu a pregetat sa aduca aminte de sala de sport în constructie, pentru care ar avea nevoie de circa un miliard de lei vechi pentru asigurarea utilitatilor, de blocul ANL, de cele opt scoli din dotarea comunei, si lista poate continua. Potrivit spuselor lui Balajan, anul trecut bugetul comunei a fost de aproximativ opt miliarde lei vechi. Anul acesta, din venituri proprii, bugetul sau se cifreaza la patru miliarde lei vechi. În concluzie, Balajan se astepta la o repartitie mult mai consistenta din partea autoritatilor judetene. Desi constient de ceea ce ar putea urma în cazul în care ar transpune în realitate vânzarea terenului oferit pentru depozitul ecologic, nu a renuntat la amenintari. „Stiu ca este riscanta o asemenea posibilitate, deoarece am putea pierde finantarea, dar am si eu nevoie de bani la buget. Curând voi trimite o adresa Consiliului Judetean, prin care îi voi informa pe c
onsilieri si pe presedintele Marinescu despre problemele comunitatii din Dumitra”, a spus primarul Balajan.
Zece milioane de euro în plus
Primii pasi în realizarea unui depozit ecologic au fost facuti de municipalitate, când la cererea acesteia, si pe deplin constienta ca haldele de reziduuri menajere de pe raza orasului vor fi închise la un moment dat, a fost realizat un prim studiu de fezabilitate de catre ISPA Bucuresti. Deoarece Ministerul Mediului a impus anumite conditii, care prevedeau cheltuieli destul de mari, iar legislatia în domeniu a suferit, în timp, modificari majore în vederea corelarii cu cea a Uniunii Europene, autoritatile locale au ajuns în situatia de a amâna demararea unui asemenea proiect.
La începutul anului 2005, frâiele sunt preluate de Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, care trimisese Ministerului Mediului si Gospodarire a Apelor o propunere în acest sens. Astfel, au început tratativele între autoritatile locale si cele judetene în vederea identificarii unei locatii potrivite pentru realizarea obiectivului. Primaria Bistrita a venit la acel moment cu propunerea ca depozitul ecologic sa fie realizat pe Valea Boilor, care se afla pe raza cartierului bistritean Sigmir. Un an mai târziu, dupa ce majoritatea primariilor din judet au devenit asociate în proiect, consilierii municipali au ajuns la concluzia ca zona nu este tocmai cea mai potrivita locatie, cu atât mai mult cu cât acolo începusera sa rasara câteva vile, dând o alta valoare terenului din zona. Astfel, în iunie 2006 se discuta deja despre o alta locatie – Tarpiu, sat apartinator comunei Dumitra. Motivele oficiale enuntate, la acea data de reprezentantii Primariei Bistrita erau însa altele, legate de suprafata destul de mica sau de economiile care s-ar face pentru racordarea la utilitati. În plus, autoritatile bistritene abia atunci s-au trezit ca de fapt depozitul ecologic s-ar afla si în preajma zonei sudice de agrement a municpiului. Desi refuzul municipalitatii de a pune la dispozitie terenul de la marginea cartierului Sigmir a stârnit o adevarata furtuna, autoritatile judetene s-au vazut puse în imposibilitatea alegerii unei alte locatii si au acceptat Tarpiul.
Acest fapt însa a dus la o amânare de peste 10 luni si la modificarea proiectului. În mod normal, pâna în 15 septembrie 2007, întreaga documentatie ar fi trebuit sa ajunga la Bruxelles, pentru a primi unda verde în vederea accesarii fondurilor. În acest moment documentele sunt înca la Ministerul Mediului, dar, potrivit spuselor si sperantelor presedintelui Gheorghe Marinescu, licitatia va avea loc pâna la începutul lunii martie, iar spre toamna vor fi demarate si lucrarile.
Daca pâna acum termenul de finalizare era prevazut a fi 31 decembrie 2009, din cauza diverselor probleme întâmpinate de români, Uniunea Europeana a amânat aceasta pâna la finele lui 2011. Modificarea locatiei si refacerea proiectului pentru depozitul ecologic a dus însa si la majorarea costurilor, care ar putea ajunge de la 20 de milioane de euro la circa 30 de milioane de euro. Aceasta duce implicit si la cresterea contributiei care revine autoritatilor bistritene pentru cofinantare, în proportie de circa 30%.
Liana Muresan
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Ramane cum am stabilit... S-a rezolvat: nu se poate! publicat în data de 21-02-2010
- Un militar roman a murit in Afganistan, iar un altul a fost ranit publicat în data de 23-02-2010
- Planul scutului antiracheta nu este un motiv de ingrijorare pentru rusi publicat în data de 09-03-2010
- CSM - LPS Bistrita se justifica publicat în data de 03-03-2010
- Ladislau Boloni pasibil de inchisoare publicat în data de 02-03-2010
Tag-uri
Articol vizualizat de 1056 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.