Parcul National Muntii Rodnei în pericol
Parcul National Muntii Rodnei ar trebui sa fie un simbol al conservarii biodiversitatii, dar în realitate este un loc al dezastrului. Din cuprinsul acestei arii protejate au fost taiate ilegal mii de hectare de padure, iar aceasta adevarata crima ecologica continua. În vara anului 2007, un maramuresan din Borsa a fost surprins de jandarmii bistriteni, în timp ce încerca sa devieze cursul râului Bistrita Aurie, de pe raza Parcului National Muntii Rodnei, cu scopul de a-si largi proprietatea. De asemenea, tot în aceasta arie protejata prin lege, în apropierea Taului Stiol, la locul numit Borsa Fântâna, functioneaza o cariera de marmura, iar un escavator pe senile demonstreaza ca activitatea ilegala continua fara nicio opreliste. Ca dezastrul sa fie complet, mai multi turisti au semnalat prezenta unor grupuri de persoane echipate în haine mozaicate, cu autoturisme de teren, înarmate cu arme de foc cu glont, branconând capre negre, un simbol al acestui parc si al României.
Toata aceasta pretioasa comoara care este Parcul National Muntii Rodnei, din lipsa de interes a autoritatilor si lipsei de educatie ecologica si nepasarii turistilor, risca sa ajunga la o distrugere irevesibila. Cazul amintit, cu persoana din Borsa, care pentru a avea mai mult pamânt a încercat sa devieze cursulu râului Bistrita Aurie, este unul alarmant. Nicoara T. un maramuresan din Borsa a fost surprins de jandarmii bistriteni, în timp ce executa lucrari de deviere a Bistritei Aurii, de pe raza Parcului National Muntii Rodnei, cu scopul de a-si largi proprietatea. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bistrita-Nasaud, Nicoara T. a executat sapaturi cu un excavator pe o suprafata de circa 400 m, în zona Muntelui "Iapa Alba". Pedeapsa a fost mai mult simbolica, potrivit aceluiasi comunicat al jandarmilor bistriteni, Nicoara T. a fost amendat cu suma de 7.500 lei, pe care a contestat-o si în final nu a platit-o. Nu dorim sa minimalizam rolul jandarmilor montani bistriteni, dar în ultima perioada de timp, o serie de comunicate oficiale ale Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bistrita-Nasaud, emise în toamna lui 2007, au facut referire la faptul ca mai multe grupuri de turisti si-au instalat în incinta Parcului National, tabere de campare, lucru interzis de lege.
Pericol
Vinovatul principal este Administratia Parcului care aproape nu face nimic. În atentia celor cu raspunderi pe linia protectiei Parcului ar trebui sa stea probleme de genul maramuresanului care a încercat sa devieze cursului unui râu, sau modul în care un alt maramuresean, Gavrila Grec, a reusit sa degradeze într-un mod în care-i este pusa în pericol existenta, Taul Stiol. Noroc cu un grup de specialisti care deplasati în zona pentru efectuarea unor studii de specialitate, au constatat degradarea celebrului lac alpin, taierea jnepenilor de pe malul lacului si folosirea lor ca lemn de foc, pajistea alpina degradata etc. Tot în perioada respectiva , reprezentantii autoritatilor de mediu au descoperit un fapt si mai grav, în locul numit Borsa Fântâna, au constatat existenta unei cariere de marmura în functiune. Un excavator de mare capacitate pe senile era în plina actiune. În nici un parc national autoritatile nu emit autorizatii de exploatare pentru orice fel de minereu. Reprezentantii Agentiei de Mediu au spus ca nu stiu nimic despre o asemenea activitate, exploatarea de marmura din Parcul National Muntii Rodnei, iar cei care obligatoriu trebuiau sa stie, Administratia PNMR, au trecut toata afacerea sub tacere. În ultima perioada de timp aceasta arie protejata risca sa fie afectata grav din cauza incursiunilor uneori devastatoare ale turistilor. Multi dintre acestia, fara a respecta cele mai elementare reguli de protectie a naturii, distrug sistematic zona. În multe situatii, adevaratii iubitori ai muntelui i-au alertat pe cei în drept. Nu numai mediul este afectat în parc, exista multe indicii ca si fauna este în pericol. Au fost semnalate grupuri de oameni, cu masini de teren, înarmati cu arme cu glont, prevazute cu dispozitive de ochire optice, care branconau capre negre, o specie foarte rara si protejata de lege. În anul 2004, în urma unei activitati de evaluare a efectivelor de capre negre din Parcul National Muntii Rodnei, au fost numarate 36 de exemplare, în 2005, 43 de exemplare, iar în 2006, 64 de exemplare. În toamna lui 2007, evaluarea a stabilit o scadere fata de 2006, iar directorul Administratiei Parcului National Muntii Rodnei, Doina Jauca a anuntat ca în scopul protectiei, caprele negre vor fi monitorizate cu cipuri aduse din strainatate.
Probleme cu primariile
Extinderea Parcului Retezat cu 6.000 de ha, prevazuta în Planul de management al Administratiei, este refuzata de 20 de primarii din judetele Bistrita-Nasaud si Maramures, care invoca faptul ca li s-a încalcat, timp de patru ani, dreptul de proprietate. Primarii din 17 comune si orase bistritene si trei din Maramures au semnat un memoriu pe care l-au înaintat Directiei Silvice Bistrita, cea care are în administrare parcul. În documentul respectiv se arata ca toate aceste comunitatii locale ar fi avut numai de pierdut de pe urma înfiintarii parcului, întrucât nu li s-a permis sa exploateze lemn si nici sa desfasoare alte activitati în zona, pe motiv ca ar deranja si ar distruge flora si fauna protejate prin lege. Desi aveau dreptul la despagubiri, primariile nu au primit pâna acum nici un ban. Petitionarii mai arata ca detin 93% din Parc si ca sunt decisi sa dea în judecata Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru a obtine pe cale juridica, despagubirile respective, promise de stat înca din 2004.
Comoara din Muntii Rodnei
Parcul National Muntii Rodnei a fost înfiintat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr.1949, reconfirmat de Legea nr.137 din 1995 si Legea nr. 5 din 2.000. Conform acestor acte normative, Parcul National Muntii Rodnei este o arie protejata de interes national si international, fiind încadrat, conform Legii nr. 462 din 2001, în categoria parcurilor nationale. Scopul principal al înfiintarii acestrui parc national este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diverisitatii biologice. De asemenea, prin ultimele reglementari legale, se are în vedere dezvoltarea durabila a zonei, astfel încât exploatarea si utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare, precum si asigurarea de conditii pentru activitati educationale, recreative si de cercetare stiintifica. În anul 1979, aceasta zona, a fost desemnata de catre Comitetul MAB UNESCO, în cadrul celei de-a VI-a sesiuni a Consiliului International de Coordonare a Programului Om-Biosfera de la Paris, Rezervatie a Biosferei. Aceasta adevarata comoara naturala a României este situata în partea de nord a judetului Bistrita-Nasaud si în sud-sud-estul judetului Maramures si sud-vestul judetului Suceava, întinzându-se pe suprafata de administrare a trei directii silvice, Bistrita, Maramures si Suceava. Parcul National Muntii Rodnei are o suprafata totala de 46.399 ha. Culmea principala masoara peste 50 km lungime, cu o latime de 30-40 km, fiind orientata de la est-vest, abrupta spre nord si lina spre sud. Muntii sunt formati din sisturi cristaline, delimitate de falii profunde, Dragos Voda la nord si Rodnei, la sud. În partea de sud a parcului, muntii au origine vulcanica, sub forma unor maguri dispuse în lungul Somesului Mare. Din întregul lant Carpatic, Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari, prezentând numeroase lacuri glaciare, Lala, Negoiescu, Buhaiescu, Izvorul Cailor, Puzdrele, precum si numeroase cheiuri si defilee. Se remarca în mod deosebit Cheile Bistricioarei si defileele Strâmba, Rebra, Cormaia, Pasul Prislop, cascade, cea mai celebra fiind cea numita a Cailor, cu o cadere deosebit de spectaculoasa, peste 80 de metri, fiind cea mai mare din România, treapta pricipala având peste 16 m înaltime. Mai mici, dar la fel de spectaculoase sunt Cascadele Gusetului, Cormaii, Aniesului si Puzdrele, care se afla la o altitudine de 1.520 m. Deosebit de fascinante si de salbatice în acelasi timp sunt pesterile din Parc. Celebre, atât în România, cât si în întrega lume sunt pesterea Izvorul Tausoarelor cu o lungime de peste 15 km, pesterea Maglei, pesterea Jgheabul lui Zalion, pesterea Zânelor cu o lungime de 5.368 m, cu cel mai mare coeficient de ramificatie din România, pestera Izvorul Albastru al Izei, cu o lungime de 2.500 m, pesterea Baila lui Schneider si pestera Cobasel. În cadrul Parcului, se gasesc si doua rezervatii stintifice, Pietrosul Mare, în partea nord-vestica a Muntilor Rodnei, înfiintata în anul 1932, incluzând în arealul ei reliefuri apartinând diferitelor cicluri de modelare, precum si portiuni din principalele etaje de vegetatie ale Muntilor Rodnei si rezervatia naturala, Piatra Rea, cu o suprafata de 50 ha, celebra prin abundenta exemplarelor de floare de colt, simbolul vânatorilor de munte. Din cele circa 46.000 ha ale parcului, cea mai mare parte se afla amplasata în judetul Bistrita-Nasaud, 22.724,6 ha si 17.008,5 ha padure în administrarea Directiei Silvice Bistrita.
Zaharia Cotoc
Toata aceasta pretioasa comoara care este Parcul National Muntii Rodnei, din lipsa de interes a autoritatilor si lipsei de educatie ecologica si nepasarii turistilor, risca sa ajunga la o distrugere irevesibila. Cazul amintit, cu persoana din Borsa, care pentru a avea mai mult pamânt a încercat sa devieze cursulu râului Bistrita Aurie, este unul alarmant. Nicoara T. un maramuresan din Borsa a fost surprins de jandarmii bistriteni, în timp ce executa lucrari de deviere a Bistritei Aurii, de pe raza Parcului National Muntii Rodnei, cu scopul de a-si largi proprietatea. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bistrita-Nasaud, Nicoara T. a executat sapaturi cu un excavator pe o suprafata de circa 400 m, în zona Muntelui "Iapa Alba". Pedeapsa a fost mai mult simbolica, potrivit aceluiasi comunicat al jandarmilor bistriteni, Nicoara T. a fost amendat cu suma de 7.500 lei, pe care a contestat-o si în final nu a platit-o. Nu dorim sa minimalizam rolul jandarmilor montani bistriteni, dar în ultima perioada de timp, o serie de comunicate oficiale ale Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bistrita-Nasaud, emise în toamna lui 2007, au facut referire la faptul ca mai multe grupuri de turisti si-au instalat în incinta Parcului National, tabere de campare, lucru interzis de lege.
Pericol
Vinovatul principal este Administratia Parcului care aproape nu face nimic. În atentia celor cu raspunderi pe linia protectiei Parcului ar trebui sa stea probleme de genul maramuresanului care a încercat sa devieze cursului unui râu, sau modul în care un alt maramuresean, Gavrila Grec, a reusit sa degradeze într-un mod în care-i este pusa în pericol existenta, Taul Stiol. Noroc cu un grup de specialisti care deplasati în zona pentru efectuarea unor studii de specialitate, au constatat degradarea celebrului lac alpin, taierea jnepenilor de pe malul lacului si folosirea lor ca lemn de foc, pajistea alpina degradata etc. Tot în perioada respectiva , reprezentantii autoritatilor de mediu au descoperit un fapt si mai grav, în locul numit Borsa Fântâna, au constatat existenta unei cariere de marmura în functiune. Un excavator de mare capacitate pe senile era în plina actiune. În nici un parc national autoritatile nu emit autorizatii de exploatare pentru orice fel de minereu. Reprezentantii Agentiei de Mediu au spus ca nu stiu nimic despre o asemenea activitate, exploatarea de marmura din Parcul National Muntii Rodnei, iar cei care obligatoriu trebuiau sa stie, Administratia PNMR, au trecut toata afacerea sub tacere. În ultima perioada de timp aceasta arie protejata risca sa fie afectata grav din cauza incursiunilor uneori devastatoare ale turistilor. Multi dintre acestia, fara a respecta cele mai elementare reguli de protectie a naturii, distrug sistematic zona. În multe situatii, adevaratii iubitori ai muntelui i-au alertat pe cei în drept. Nu numai mediul este afectat în parc, exista multe indicii ca si fauna este în pericol. Au fost semnalate grupuri de oameni, cu masini de teren, înarmati cu arme cu glont, prevazute cu dispozitive de ochire optice, care branconau capre negre, o specie foarte rara si protejata de lege. În anul 2004, în urma unei activitati de evaluare a efectivelor de capre negre din Parcul National Muntii Rodnei, au fost numarate 36 de exemplare, în 2005, 43 de exemplare, iar în 2006, 64 de exemplare. În toamna lui 2007, evaluarea a stabilit o scadere fata de 2006, iar directorul Administratiei Parcului National Muntii Rodnei, Doina Jauca a anuntat ca în scopul protectiei, caprele negre vor fi monitorizate cu cipuri aduse din strainatate.
Probleme cu primariile
Extinderea Parcului Retezat cu 6.000 de ha, prevazuta în Planul de management al Administratiei, este refuzata de 20 de primarii din judetele Bistrita-Nasaud si Maramures, care invoca faptul ca li s-a încalcat, timp de patru ani, dreptul de proprietate. Primarii din 17 comune si orase bistritene si trei din Maramures au semnat un memoriu pe care l-au înaintat Directiei Silvice Bistrita, cea care are în administrare parcul. În documentul respectiv se arata ca toate aceste comunitatii locale ar fi avut numai de pierdut de pe urma înfiintarii parcului, întrucât nu li s-a permis sa exploateze lemn si nici sa desfasoare alte activitati în zona, pe motiv ca ar deranja si ar distruge flora si fauna protejate prin lege. Desi aveau dreptul la despagubiri, primariile nu au primit pâna acum nici un ban. Petitionarii mai arata ca detin 93% din Parc si ca sunt decisi sa dea în judecata Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru a obtine pe cale juridica, despagubirile respective, promise de stat înca din 2004.
Comoara din Muntii Rodnei
Parcul National Muntii Rodnei a fost înfiintat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr.1949, reconfirmat de Legea nr.137 din 1995 si Legea nr. 5 din 2.000. Conform acestor acte normative, Parcul National Muntii Rodnei este o arie protejata de interes national si international, fiind încadrat, conform Legii nr. 462 din 2001, în categoria parcurilor nationale. Scopul principal al înfiintarii acestrui parc national este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diverisitatii biologice. De asemenea, prin ultimele reglementari legale, se are în vedere dezvoltarea durabila a zonei, astfel încât exploatarea si utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare, precum si asigurarea de conditii pentru activitati educationale, recreative si de cercetare stiintifica. În anul 1979, aceasta zona, a fost desemnata de catre Comitetul MAB UNESCO, în cadrul celei de-a VI-a sesiuni a Consiliului International de Coordonare a Programului Om-Biosfera de la Paris, Rezervatie a Biosferei. Aceasta adevarata comoara naturala a României este situata în partea de nord a judetului Bistrita-Nasaud si în sud-sud-estul judetului Maramures si sud-vestul judetului Suceava, întinzându-se pe suprafata de administrare a trei directii silvice, Bistrita, Maramures si Suceava. Parcul National Muntii Rodnei are o suprafata totala de 46.399 ha. Culmea principala masoara peste 50 km lungime, cu o latime de 30-40 km, fiind orientata de la est-vest, abrupta spre nord si lina spre sud. Muntii sunt formati din sisturi cristaline, delimitate de falii profunde, Dragos Voda la nord si Rodnei, la sud. În partea de sud a parcului, muntii au origine vulcanica, sub forma unor maguri dispuse în lungul Somesului Mare. Din întregul lant Carpatic, Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari, prezentând numeroase lacuri glaciare, Lala, Negoiescu, Buhaiescu, Izvorul Cailor, Puzdrele, precum si numeroase cheiuri si defilee. Se remarca în mod deosebit Cheile Bistricioarei si defileele Strâmba, Rebra, Cormaia, Pasul Prislop, cascade, cea mai celebra fiind cea numita a Cailor, cu o cadere deosebit de spectaculoasa, peste 80 de metri, fiind cea mai mare din România, treapta pricipala având peste 16 m înaltime. Mai mici, dar la fel de spectaculoase sunt Cascadele Gusetului, Cormaii, Aniesului si Puzdrele, care se afla la o altitudine de 1.520 m. Deosebit de fascinante si de salbatice în acelasi timp sunt pesterile din Parc. Celebre, atât în România, cât si în întrega lume sunt pesterea Izvorul Tausoarelor cu o lungime de peste 15 km, pesterea Maglei, pesterea Jgheabul lui Zalion, pesterea Zânelor cu o lungime de 5.368 m, cu cel mai mare coeficient de ramificatie din România, pestera Izvorul Albastru al Izei, cu o lungime de 2.500 m, pesterea Baila lui Schneider si pestera Cobasel. În cadrul Parcului, se gasesc si doua rezervatii stintifice, Pietrosul Mare, în partea nord-vestica a Muntilor Rodnei, înfiintata în anul 1932, incluzând în arealul ei reliefuri apartinând diferitelor cicluri de modelare, precum si portiuni din principalele etaje de vegetatie ale Muntilor Rodnei si rezervatia naturala, Piatra Rea, cu o suprafata de 50 ha, celebra prin abundenta exemplarelor de floare de colt, simbolul vânatorilor de munte. Din cele circa 46.000 ha ale parcului, cea mai mare parte se afla amplasata în judetul Bistrita-Nasaud, 22.724,6 ha si 17.008,5 ha padure în administrarea Directiei Silvice Bistrita.
Zaharia Cotoc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul sponsorizeaza cadavre publicat în data de 03-10-2008
- Tariceanu, Geoana si Stolojan se vor bate pentru sefia Guvernului publicat în data de 10-10-2008
- Guvernul atenteaza la concediile bugetarilor publicat în data de 12-10-2008
- Ioan Oltean vrea preoti în Parlament, Guvernul nu publicat în data de 12-10-2008
- Guvernul reduce pensiile securistilor publicat în data de 12-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 923 ori
Înapoi
Reportaje video
Realizarile candidatului Vasile Bors
Totul despre candidatul Vaile Bors
Cel mai prost profesor din Bistrita
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Bistriţa
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.