Gazeta de Bistrita

54 de jandarmi au fost decorati pentru misiunile din Kosovo

gazetadebistrita.ro — Thu, 11 Mar 2010 12:47:43 +0200

Miercuri, 10 martie, la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a avut loc ceremonia de decorare cu însemne de război, a 54 de jandarmi care au acţionat în cadrul misiunii de menţinere a păcii din Kosovo, sub egida Uniunii Europene (EULEX). Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa lui Iulian Fota, consilier prezidenţial şi a chestorului şef, Dan Valentin Fătuloiu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din M.A.I. Prin Decret Prezidenţial, în semn de recunoştinţă şi apreciere pentru profesionalismul dovedit pe timpul executării misiunilor, şapte ofiţeri din cadrul Jandarmeriei Române au primit Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn de război, iar 47 de subofiţeri jandarmi au primit Medalia Bărbăţie şi Credinţă, clasa a-III-a, cu însemn de război.

Începând cu 10 decembrie 2008, Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în Kosovo, execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo, după realizarea transferului de responsabilitate între ONU şi UE, iar cei 54 de jandarmi medaliaţi au făcut parte din cel de-al IX-lea contingent care a participat la misiunea de menţinere a păcii în Kosovo. Faţă de precedentele mandate (sub egida ONU), care se derulau pe o perioadă de un an, mandatul EULEX are o durată de şase luni.

Misiunea internaţională continuă sub egida UE, în baza solicitării oficiale adresate României de către Consiliul Uniunii Europene, pentru punerea Detaşamentului de Jandarmi Români dislocat în provincia Kosovo sub mandat ONU, la dispoziţia Misiunii EULEX Kosovo, precum şi în baza solicitării Hotărârii C.S.A.T. Nr. 172 din 18 decembrie 2007, privind aprobarea participării României cu 115 jandarmi şi 60 de poliţişti la misiunea UE din Kosovo, până la încheierea mandatului acesteia.
Această misiune se înscrie în responsabilităţile ce revin României ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, respectiv contribuţia română la efortul general de asigurare a păcii şi siguranţei în Europa.

Jandarmeria Română, ca forţă de poliţie cu statut militar este aptă să îşi aducă aportul la intenţia UE de dezvoltare a unei capacităţi militare flexibile şi interoperabile, capabilă să conducă simultan o serie de misiuni civile şi militare în scopuri diverse, corespunzătoare celor mai probabile situaţii.
Un avantaj al Jandarmeriei Române îl reprezintă în special experienţa dobândită în operaţiunile internaţionale (participă din anul 2002 la misiunea de menţinere a păcii în provincia Kosovo, sub egida ONU).

Principalele misiuni desfăşurate în Kosovo sunt:
controlul mulţimilor – participarea la asigurarea măsurilor de ordine publică pe timpul desfăşurării unor adunări publice, mitinguri şi marşuri, precum şi a unor conflicte inter-etnice; escortare şi protecţie parlamentari şi V.I.P – escortarea unor delegaţii oficiale, a parlamentarilor, precum şi a altor personalităţi oficiale; paza şi apărarea unor obiective – paza şi apărarea unor instanţe de judecată pe timpul desfăşurării proceselor unor criminali de război, securizarea perimetrului exterior al închisorii Dubrava, alte obiective; escortarea unor deţinuţi –paza pe timpul transportului de la locul de detenţie la sediul instanţelor de judecată;
operaţiuni speciale –arestarea unor suspecţi de crime de război, căutarea de armament, muniţie şi droguri, paza unor transporturi de materiale explozive şi de valori; asigurarea sau restabilirea ordinii publice şi acţiuni în cooperare cu poliţia.

Iulia STUPINEAN

Ziua Mondiala a Consumatorilor, celebrata si la Bistrita

gazetadebistrita.ro — Wed, 10 Mar 2010 17:14:00 +0200

Luni, 15 martie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Consumatorilor. Cu acest prilej, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bistriţa - Năsăud (CJPC B-N) organizează o serie amplă de manifestări.

Potrivit directorului coordonator al CJPC B-N, Lorica Şut, Ziua Mondială a Consumatorilor va fi celebrată în zilele de 12 şi 15 martie. Astfel, vineri, 12 martie, de la ora 12.00, va avea loc ediţia a VIII-a a Concursului Naţional "Alege! Este dreptul tău!". Concursul este organizat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud (ISJ B-N) şi va avea loc în sala de şedinte a ISJ.

Luni, 15 martie, de la ora 10.00, va avea loc o conferinţa de presă care se va desfăşura în sala de consiliu a Prefecturii Bistriţa - Năsăud. Tot luni, de la ora 13.00, se organizează o dezbaterea publică, intitulată sugestiv "Banii noştri, drepturile noastre!". Evenimentul va avea loc în sala festivă a Primăriei Oraşului Năsăud, unde sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor locale, operatori economici, consumatori, reprezentanţi mass - media şi toţi cei interesaţi.

Iulia STUPINEAN

Geoana: "Prezenta mea la sefia Senatului nu impiedica actul guvernarii"

gazetadebistrita.ro — Wed, 10 Mar 2010 12:41:45 +0200

Şedinţa de plen de astăzi a Senatului este blocată, deoarece senatorii nu au votat ordinea de zi.

PDL cere introducerea solicitării de revocare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului. PSD şi PNL refuză acest lucru motivând că cererea este neregulamentară.

Senatorii PDL au cerut dimineaţă introducerea pe ordinea de zi a solicitării de revocare din funcţie a social-democratului. După mai multe schimburi de replici pe teme de procedură, Mircea Geoană, care prezidează şedinţa, a refuzat introducerea subiectului revocării sale în dezbaterile senatorilor de astăzi. Cu 69 de voturi împotrivă, ordinea de zi nu a fost aprobată. Liberalii şi-au reiterat susţinerea pentru Geoană. "Nu este obligatoriu ca cel care are preşedinţia ţării, primul-ministru, preşedintele Camerei Deputaţilor, să deţină şi Senatul. Solicitarea PDL nu este nici constituţională, nici regulamentară şi, în numele grupului PNL, vă solicit, domnule preşedinte, să nu o supuneţi la vot", a intervenit liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti.

A venit şi replica democrat-liberalilor, prin vocea senatorului Alexandru Pereş, care a spus că articolul din Regulamentul Senatului care se referă la revocarea preşedintelui are doar două alineate neconstituţionale. "Alineatele 3 şi 4 sunt constituţionale. Astfel, propunerea de revocare prevăzută la alin.(1) sau (2) se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune. Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor de la alin.(1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen", a spus vicepreşedintele Senatului. Introducerea pe ordinea de zi a plenului cererea de revocare a lui Mircea Geoană este singura condiţie pentru ca PDL şi UDMR să-şi ducă demersul până la capăt. Dacă vor reuşi să impună acest lucru, atunci votul i-ar fi nefavorabil actualului preşedinte al Senatului. PDL, UDMR şi independenţii au 71 de senatori,iar pentru ca solicitarea de revocare să treacă de plen sunt necesare 69 de voturi.

Raimond PETRUŢ

Avertizare de cod galben de ninsori şi viscol în 20 de judeţe

gazetadebistrita.ro — Wed, 10 Mar 2010 12:23:01 +0200

Meteorologii au emis o avertizare cod galben de ninsori şi viscol pentru Bucureşti şi 20 de judeţe din jumătatea de sud a ţării, valabilă de miercuri, ora 22.00, până joi, la ora 20.00.

Noua avertizare a fost emisă pentru Bucureşti şi 20 de judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Constanţa, Tulcea, Galaţi şi Vrancea, unde vor fi intensificări ale vântului şi ninsori viscolite.

Potrivit atenţionării emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, de miercuri, ora 22.00 şi până joi, ora 20.00, în sudul Banatului, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Carpaţilor de Curbură va ninge. În Dobrogea, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă sau ploaie şi vor fi condiţii de polei. În sud-vestul şi sudul ţării vor fi intensificări ale vântului începând de miercuri după-amiază, cu viteze ce vor depăşi, la rafală, 60-65 de kilometri pe oră.

Raimond PETRUŢ

Antonie Solomon, primarul Craiovei, suspendat din funcţie

gazetadebistrita.ro — Wed, 10 Mar 2010 11:10:35 +0200

Primarul Craiovei, Antonie Solomon (PDL), arestat preventiv pentru luare de mită în formă continuată, uz de fals şi fals intelectual, a fost suspendat din funcţie, miercuri, după ce prefectul judeţului Dolj, Eugen Georgescu, a semnat ordinul în acest sens.

Prefectul judeţului Dolj, Eugen Georgescu, a emis, miercuri dimineaţă, ordinul prin care îl suspendă din funcţia de primar al municipiului Craiova pe Antonie Solomon, care a fost arestat preventiv, săptămâna trecută, pentru luare de mită în formă continuată, uz de fals şi fals intelectual.

"Instituţia Prefectului a primit decizia Tribunalului Argeş din 3 martie 2010, prin care Antonie Solomon a primit mandat de arestare preventivă, confirmată printr-o altă decizie a Curţii de Apel Piteşti. Astfel, acesta este suspendat de drept din funcţie, eu semnând şi ordin de prefect pe care urmează să îl transmit la IPJ Argeş şi la Consiliul Local Municipal Craiova", a declarat prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, citat de Realitatea TV.

Potrivit ordinului prefectului, Antonie Solomon este suspendat din funcţie până pe 31 martie 2010, dată la care expiră mandatul de arestare preventivă.

Magistraţii Curţii de Apel Piteşti au respins ca nefondat recursul formulat de apărătorii primarului Antonie Solomon, decizia, pronunţată luni, fiind definitivă.

Tribunalul Argeş a transmis Instituţiei Prefectului Dolj, marţi după-amiază, înştiinţarea privind rămânerea definitivă a mandatului de arestare emis pentru 29 de zile pe numele lui Antonie Solomon , primarul Craiovei, acuzat de luare de mită în formă continuată, uz de fals şi fals intelectual.

Potrivit Legii 215 a administraţiei publice, mandatul primarului se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.

Antonie Solomon a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, el fiind acuzat că ar fi primit mită 50.000 de euro de la un acţionar principal al firmei PIC din Piteşti pentru a-şi îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu legate de exercitarea funcţiei de primar al municipiului Craiova şi de preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului Craiova.

Reuters cere falimentul Realitatea TV

gazetadebistrita.ro — Wed, 10 Mar 2010 08:59:17 +0200

Agenţia britanică de presă Reuters a solicitat recent la Tribunalul Bucureşti deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva postului românesc de televiziune Realitatea TV şi a agenţiei de presă NewsIn, ambele aparţinând Grupului Realitatea-Caţavencu, controlat de Sorin Ovidiu Vântu, informează România Liberă.
Avocaţii agenţiei de presă britanice au introdus cererile în instanţă pe data de 5 martie, iar judecătorii Tribunalului Bucureşti au fixat primul termen pe 3 iunie. Insolvenţa reprezintă şi primul pas spre deschiderea procedurilor de intrare în faliment a societăţilor vizate, în acest caz Realitatea TV şi agenţia de presă NewsIn, explică România Liberă.

Potrivit legislaţiei în vigoare, o societate este îndreptăţită să se adreseze instanţei pentru a solicita intrarea altei firme în insolvenţă numai dacă volumul datoriilor pe care le are de recuperat depăşeşte suma de 30.000 lei noi. În cazul celor două instituţii de presă din Grupul Realitatea-Caţavencu, debitele către Reuters sunt de 60.000 lei.

Anterior, trei companii au cerut în instanţă falimentul Realitatea TV. Între acestea se numără şi agenţia română de presă Mediafax. Potrivit România Liberă, agenţia de presă Mediafax încearcă să recupereze de la Realitatea TV o datorie de 50.000 de euro (aproximativ 200.000 lei).

De asemenea, pe rolul instanţei se află şi cererea de insolvenţă formulată împotriva Realitatea TV de către compania System Design & Integration (SDI), pe care magistraţii Tribunalului Bucureşti o vor lua în discuţie în cursul acestei luni.

Guvernul a aprobat declasificarea ultimelor file din dosarul Revolutiei

gazetadebistrita.ro — Wed, 10 Mar 2010 08:17:36 +0200

Guvernul a decis declasificarea ultimelor documente din Dosarul Revoluţiei din 1989 care includeau informaţii clasificate secrete de stat, nivel strict secret şi secret, a anunţtat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei Executivului. În acest sens, Cabinetul a adoptat, marţi, o Hotărâre de Guvern. Documentele vor putea fi accesate după publicarea în Monitorul Oficial.

"Din acest moment, datorită faptului că asemenea informaţii, dezvăluite, nu mai pot prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică sau interesele persoanelor de drept public sau privat, după publicarea în Monitorul Oficial pot fi accesate de persoanele interesate", a declarat premeirul Emil Boc la finalul şedinţei de marţi a Executivului.

Boc a apreciat că, prin decizia Guvernului, dosarul Revoluţiei din 1989 va avea "cât mai multă transparenţă cu putinţă", iar adevărul despre Revoluţie va fi validat în baza documentelor declasificate.
Premierul a susţinut că, pe această cale, Guvernul mai face încă un demers extrem de important pentru a asigura toate informaţiile necesare "astfel încât Dosarul Revoluţiei din 1989 să aibă cât mai multă transparenţă cu putinţă, din perspectiva rolului autorităţilor statului,iar adevărul să fie acela care să poată fi validat pe baza documentelor care astăzi nu mai au caracter de secret de stat". El a ţinut să-i mulţumească ministrului Apărării, Gabriel Oprea, pentru "operativitatea" cu care a răspuns unei asemenea solicitări şi pentru că a prezentat în Guvern a proiectului de act normativ prin care se vor declasifica ultimele documente pentru ca ele să "poată servi interesului public şi aflării adevărului".

Emil Boc a mai declarat că declasificarea documentelor legate de Revoluţia din decembrie 1989 nu are vreo legătură cu fostul preşedinte Ion Iliescu, ci urmăreşte clarificarea lucrurilor, el arătând totodată că la început a fost convins că Revoluţia a fost una reală, dar acum are "unele semne de întrebare".

La începutul lunii februarie, Executivul a decis, la solicitarea Ministerului Apărării Naţionale, să declasifice mai multe documente privind Revoluţia din decembrie 1989. Ministerul a precizat atunci că au fost declasificate 7617 file din documente cu nivel de clasificare "secret de stat" emise de Ministerul Apărării Naţionale, potrivit Mediafax. Gabriel Oprea anunţat, de altfel, la începutul lunii martie, că Guvernul va declasifica şi ultimele documente solicitate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Asociaţia 21 Decembrie 1989.

Liana Mureşan

Lucian Bolcas, exclus din PRM

gazetadebistrita.ro — Wed, 10 Mar 2010 07:33:40 +0200

Lucian Bolcaş a fost exclus marţi din PRM.

Corneliu Vadim Tudor a declarat la Realitatea TV că Bolcaş a trădat partidul după ce a avut o întrevedere cu Vasile Blaga care i-ar fi promis un post de consilier la Cotroceni.

"Biroul Permanent a hotărît, prin vot, excluderea din partid a lui Lucian Bolcaş pentru trădarea intereselor PRM, prin pactizarea sa cu Mafia lui Traian Băsescu şi pentru declaraţiile publice pe care le-a făcut, în ultima vreme, în totală contradicţie cu deciziile şi punctele de vedere ale partidului", se arată într-un comunicat al PRM, emis după şedinţa Biroului Permanent al partidului, condusă de către Corneliu Vadim Tudor.

Bolcaş este acuzat şi că nu a apărat corect interesele PRM în disputa pentru sediul central al partidului.

În aceeaşi şedinţă s-a mai decis excluderea lui Corneliu Bichineţ, preşedintele filialei judeţene Vaslui, Dumitru Codreanu, preşedintele filialei judeţene Botoşani, şi a lui Marian Fulga, preşedintele filialei judeţene Argeş, pentru abateri repetate de la disciplina de partid.

Lucian Bolcaş a declarat că este decizia colegilor de partid şi că nu ştie altceva. De asemenea, el a mai precizat că nu se pune problema ca el să devină consilier la Cotroceni pentru că Traian Băsescu nu are atât de mult simţ al umorului încât să îl angajeze pe cel care a redactat cererea de demitere a preşedintelui în 2007. Lucian Bolcaş a adăugat că se bucură totuşi că nu a fost acuzat că a pactizat cu Marko Bela.

Liana Mureşan

Mircea Lucescu: "Ăştia sunt oamenii de fotbal din România! Sunt scârbit!"

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 15:51:54 +0200

Tehnicianul lui Şahtior Doneţk, Mircea Lucescu, s-a arătat „scârbit" de modul în care a fost tratat fiul său, Răzvan Lucescu, selecţionerul naţionalei, după înfrângerea din meciul amical cu Israel. Acesta a mai declarat că nu înţelege nici atitudinea oamenilor din fotbalul autohton.

"Nu vreau să mai fac nici un comentariu, pentru că, orice aş spune, totul se interpretează şi se întoarce împotriva lui Răzvan. Văd că scandalul e la el acasă în fotbalul românesc. Sunt interese pentru ca fiul meu să fie atacat, dar nu vreau să spun mai multe. Eu nu vreau să mai vorbesc despre toate astea, la echipa naţională scandalurile nu se vor termina niciodată. M-am săturat! Timpul le va rezolva pe toate şi Răzvan le va da peste nas celor care nu au încredere în el. I-am spus să fie tare şi să nu ţină seama de toate problemele astea şi să-şi vadă de drumul său. Ăştia sunt oamenii de fotbal din România! Sunt scârbit!", a spus Mircea Lucescu.

Raimond PETRUŢ

Un primar din Gorj s-a dat singur in judecata

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 15:15:25 +0200

Primarul din comuna gorjeană Săuleşti s-a dat singur în judecată ca să încaseze un spor salarial de 75 la sută, pentru scrierea unui proiect pe fonduri europene.

Constantin Drăghici a câştigat procesul cu el însuşi, după care şi-a mărit venitul pentru că aşa a decis instanţa.

În calitate de îndrumător de proiecte în primărie, Constantin Drăghici, primarul comunei Săuleşti, s-a dat singur în judecată şi şi-a cerut spor de 75 de procente la salariu.

Pentru a nu da de bănuit la tribunal, edilul având practic dublă calitate în proces - atât ca reclamant, alături de alţi funcţionari publici din primărie, cât şi ca pârât, în calitate de primar al localităţii - el nu şi-a declarat numele complet când a început procesul. Astfel, Constantin Drăghici l-a dat în judecată pe Constantin Rucsanda Drăghici.

Alături de primar, alţi cinci funcţionari din institutie au câstigat şi ei sporul respectiv în instanţă, acordat pentru scrierea unui proiect pe fonduri europene.

Câştigarea sporului în instanţă a fost posibilă dat fiind faptul că secretarul primăriei din Săuleşti nu a mai făcut recurs în termen de 15 zile de la dat comunicării sentinţei, mai ales că aceasta nu era irevocabilă. Astfel, procesul nu a mai ajuns la Curtea de Apel Craiova, aşa cum era normal, iar cei şase, inclusiv primarul, şi-au majorat salariile cu 75% pentru o perioadă de 14 luni.
"Din 18 milioane, 75%, cât implică, înseamnă încă 12 milioane de lei vechi. (...) Nu ştiu dacă-i moral, dar un astfel de proiect nu se poate implementa stând aici în birou. Se implementează cu eforturi mari, cu sute de drumuri", a susţinut primarul Constantin Drăghici, citat de NewsIn.

"Prin aplicarea procentului de 75% la salariul de bază, efectiv în mână raman cu 5,5 milioane", a susţinut un funcţionar din primărie, Iustin Andriţă.

Cornelia Pavel, contabila in Primăria Săuleşti, a afirmat ca hotărârea judecătorească este definitivă şi executorie.

Vrem bani la buget? Solutia: impozitul pe prostie!

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 13:45:09 +0200

Săptămâna trecută premierul Emil Boc afirma că :”dacă nu eliminăm sporul de zâmbet şi de ochi frumoşi, nu vom avea bani la ce trebuie.” Cred că, în actuala situaţie, cei care conduc destinele locuitorilor de pe mioriticele plaiuri ar putea suplimenta veniturile la bugetul de stat prin impunerea unui impozit pe incultură, ignoranţă, incompetenţă şi, de ce nu?, sporul pe burţile prea pline. Astfel, am elimina permanenta nevoie de a face împrumuturi de la mai marii Europei Occidentale, împrumuturi generate şi de sporurile inventate. Fiindcă suntem un popor inventiv, nu m-ar surprinde dacă o să apară „sporul pe caschetă“ - la poliţişti, „sporul de naş” - la ceferişti, „sporul de purtător de microfon” - la jurnalişti şi „sporul de cravată” - la politicieni.
Aşa cum spuneam, Guvernul uită că românii au o inventivitate nativă, că ei nu fug de lege, ei doar o ocolesc, că românilor nu le trebuie salarii, ci bani, iar cum salariile sunt aşa cum sunt, se nasc peste noapte sporuri. Sporuri pe care nimeni nu le-a contestat, nimeni nu a văzut ce prejudiciu aduc bugetului, doar atunci când a ajuns cuţitul la os. Abia acum ne dăm seama de absurditatea unor sporuri (iar aici nu generalizez), de faptul că dascălilor li s-au diminuat sporurile, că medicii se plâng de faptul că nu au salarii, nu că nu au bani, că sporul de ruşine ar trebui acordat nu gunoierilor, ci pensionarilor care au lucrat în agricultură, mamelor care nu au bani de lapte praf, elevilor care nu au bani pentru rechizite. Dar chiar dacă am păstra toate aceste sporuri inventate, chiar dacă foştii şi actualii „baroni” nu îşi plătesc dările către stat, situaţia financiară a României (nu ştiu cât de pitorească mai este) s-ar îmbunătăţi. Am fi martori la un boom economic, dacă la direcţiile de finanţe s-ar colecta impozitul pe prostie. E tragi-comică situaţia în care ne aflăm, e jenant că un popor cu zestre genetică de invidiat (fizică, psihică, intelectuală) se află pus în ipostaza unei naţiuni care nu se mai regăseşte, care cerşeşte instinctual, în ultima vreme, şi care se lasă călcată în picioare de efemerii stăpâni ai ordinii mondiale. Iar noi, în loc să găsim soluţii, în loc să privim cu mândrie înainte, găsim sporuri, care mai de care mai ştiinţifico-fantastice. Şi dacă tot trăim „în alt film”, de ce nu am inventa impozite? Nu că ar fi puţine, dar am avea ocazia să ne mai cultivăm, să mai mergem la şcoala celor şapte ani de acasă, dar cred că mulţi dintre marii patroni ar putea plăti ipotetica taxă pe avere, dar cea pe prostie îmi vine greu să cred că ar putea să o achite. De fapt, ar falimenta în două-trei luni! În schimb, statul ar câştiga. Nu ar fi impozitul pe prostie un mod de amortizare a sporurilor nejustificate?

Raimond PETRUŢ

Birocratia, o problema pentru Romania

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 13:42:53 +0200

Rareş Niculescu, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a recunoscut că ţara noastră are o problemă cu birocraţia.
Rareş Niculescu spune că birocraţia împiedică sau întârzie relaţia cetăţeanului român cu structurile comunitare.

Într-o discuţie informală avută cu liceenii de la "Gheorghe Şincai", europarlamentarul Rareş Niculescu a spus că birocraţia împiedică sau întârzie relaţia cetăţeanului român cu structurile comunitare.
Rareţ Niculescu a dat exemplul unui primar din Recea Cristur, cu care colaborează foarte bine şi care s-a dovedit foarte silitor în depunerea de dosare pentru obţinerea de fonduri europene. Pentru unul dintre proiecte, însă, a trebuit să obţina 84 de avize, plus unul care să confirme că nu are nevoie de aviz. "Legea din România trebuie schimbată de Parlamentul nostru, nu de cel European. Avem o problemă: unde UE cere o ştampilă, România cere zece", a subliniat Rareş Niculescu.

"Oul nostru, mai scump decât cel din China"

Întrebat de una dintre liceence despre politica alimentară a României, europarlamentarul Rareş Niculescu a atras atenţia că ţara noastră trebuie să fie mai selectivă în privinţa produselor pe care le importă şi să-şi susţină mai mult producatorii autohtoni.
"Am auzit că se vând oua din China în Iaşi. Ce să mai vorbim de roşiile şi cartofii din Turcia, ardeiul gras din Grecia. Normal că ajung pe masa noastră, evident că oul nostru e mai scump decât cel din China, din moment ce ţăranul îşi ia un leu pe un litru de lapte care se cumpără cu cinci lei în magazine", s-a revoltat vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.
Rareş Niculescu le-a vorbit elevilor despre comisarul Dacian Cioloş şi importanţa alegerii unui român în aceasţă funcţie, despre legea alimentaţiei sănătoase şi taxa anti-fast-food.

Cum ajungi europarlamentar?

Cele mai interesante subiecte pentru liceenii de la "Gheorghe Şincai" s-au dovedit cele referitoare la cum e să fii europarlamentar, dar mai ales cum ajungi în aceasta funcţie.
Spre marea dezamagire a adolescenţilor, Rareş Niculescu le-a spus că prima condiţie pentru a deveni europarlamentar este să faci parte dintr-o formaţiune politică şi chiar să fii foarte activ în interiorul ei, pentru a te face remarcat. La acestea se adaugă cunoaşterea a cel puţin două limbi străine şi, bineînţeles, o diplomă de facultate.
"Trebuie să ai o meserie, politica nu e o meserie, cine crede că poate trăi din asta până la adânci bătrâneţi se înşală!", a subliniat Niculescu.
Acesta nu a facut, însă, un secret din faptul că avantajele de a fi europarlamentar sunt foarte mari. "E mai elegant decât să fii deputat în Parlamentul României. Activitatea e mai concretă, mai orientată către rezultate şi, ce e drept, mai bine plătită."

În ceea ce priveşte viaţa de la Bruxelles, Rareş Niculescu a recunoscut că îi este greu să stea departe de familie, că urăşte avioanele, dar că nu poate să stea departe de circumscripţia sa mult timp şi i se pare normal să păstreze legătura cu oamenii care l-au votat.

CV Rareş Niculescu

• Născut la Cluj-Napoca în 29 august 1976;
• Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative (1999) şi al unui masterat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (2007);
• Deputat PDL (PPE) în Parlamentul European (din decembrie 2007);
• Vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European (mai multe detalii); membru supleant al Comisiei pentru Piaţa Comună şi Protecţia Consumatorilor.
• Membru al Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Peninsula Arabică şi membru supleant al Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Israel;
• Director de Cabinet în Partidul Democrat (aprilie 2007 - noiembrie 2007). Consilier Personal al Ministrului Administraţiei şi Internelor (ianuarie 2005 - aprilie 2007). Director în Primăria Municipiului Cluj-Napoca (iunie 2004 - ianuarie 2005). Consilier Parlamentar la Camera Deputaţilor, Parlamentul României (decembrie 2000 - iunie 2004);
• Decorat cu Ordinul Naţional "Bărbăţie şi Credinţă" în grad de comandor (2006).

Rareş Niculescu, deputat în Parlamentul European, reprezintăa regiunea de nord-vest.

Gazeta de Bistriţa

Mata moarta, in curtea lui Arafat

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 13:17:37 +0200

Întâmplător, după ce angajaţii spitalului din Năsăud au protestat în faţa instituţiei, managerul, alături alţi capi ai sistemului sanitar din judeţ plus conducerea DSP BN au avut o întâlnire de gradul I la Târgu Mureş, cu ministrul secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat. Problemele dezbătute în principal se pare că au vizat măsuri de ordin economic, mai precis de reducere a cheltuielilor din instituţiile sanitare. Ai noştri reprezentanţi nu au găsit altă propunere mai bună decât reducerea numărului de paturi din spitalele din judeţul nostru. Printre acestea, Năsăudul figura, se pare, cu o reducere de 40 de paturi. Şi cum discuţiile la spitalul năsăudean sunt în toi, gurile rele spun că managerul nu a găsit altă soluţie mai bună de aplanare decât să răspândească vestea că scade numărul de paturi, lăsând astfel să se înţeleagă cum că, acela care se va mai răscula dispare odată cu „paturile” spitalului. A se citi – se reduce şi personalul. Numai că odată zvonul răspândit, au început să zbârnâie şi telefoanele pe la DSP şi s-a cam aflat că e doar o propunere. Luat la trei păzeşte de colegii medici, managerul nu a găsit altă cale de scăpare decât să dea vina pe ministrul Arafat, spunând că propunerea cu reducerile de paturi îi aparţine, culmea, omului care de fapt se luptă ca sistemul să supravieţuiască.

Privind inapoi cu manie

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 13:12:55 +0200

Doina Petrean, fost inspector de specialitate pentru disciplinele istorie, ştiinţe socio-umane şi geografie, până în 11 septembrie 2009, a acţionat în instanţă Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. Revenită la catedra sa de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu“. Aceasta susţine că deşi avea un contract de management pe o perioadă de patru ani, contract obţinut în urma unui concurs, în urma căruia a obţinut 134 de puncte din maximul de 150, ea a fost demisă din funcţie. Fostul inspector de specialitate spune că nu contestă decizia pentru propria persoană, ci pentru… posteritate, pentru ca alţii să nu păţească ca şi ea, dar şi pentru că i-a fost călcată munca în picioare.
Însă, apropo de muncă şi de călcatul în picioare, doamna Petrean s-a prevalat de funcţia sa în aplicarea, după bunul plac, a legilor din domeniul învăţământului. Gurile rele spun că aceasta a sancţionat un director al unei şcoli doar pentru că acesta nu a lăsat profesorul suplinitor necalificat să corecteze tezele unice şi le-a dat spre corectare profesoarei titulare, care era de câteva zile în concediu de maternitate. În plus, suplinitorul, spun aceleaşi guri rele, abia îşi luase Bac-ul în a doua sesiune.

Asemenea lui Geoana, Cretu a fost tradat de ai lui

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 13:11:49 +0200

Propunerea de proiect, înaintată de primarul Ovidiu Creţu, pentru alocarea unei sume de bani destinate pistelor de biciclete din municipiu nu a primit aviz favorabil din partea Consiliului Local. Motivul: a lipsit un singur vot pentru ca proiectul de hotărâre să fie pus în aplicare. Curios, votul „contra” a venit din partea consilierului PSD, Camelia Tabără. Primarului, cică, i-ar fi mărturisit că a votat din greşeală împotriva proiectului. Prin târg se aude chiar că biata femeie ar fi avut şi insomnii din cauza asta, mustrată fiind de conştiinţă. Gurile rele spun însă, că director fiind al renumitului Colegiu „Andrei Mureşanu”, Tabără stă cu sabia lui Damocles deasupra capului, întrucât prin şcoli suflă iar vântul schimbării.

Bistrita nu mai este cartier al Viisoarei!

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 13:09:07 +0200

La câteva zile după ce „Gazeta de Bistriţa” a semnalat faptul că la intrarea în cartierul Viişoara eşti întâmpinat de un indicator pe care scrie, negru pe alb, „Viişoara, cartier Bistriţa“, municipalitatea s-a grăbit să şteargă, cu vopsea de un alb pur, inscripţia „cartier Bistriţa”. Cu toate acestea, încă se mai văd scriptele. Onorabil gestul, dar nu ar fi mai bine să schimbăm indicatorul? Nu de alta, dar suntem oraşul imnului naţional, suntem înfrăţiţi cu oraşe din vestul Europei. Păi, unde aţi văzut, domnule primar, indicatoare care „confundă” cartierul cu oraşul, iar când cineva îşi dă seama, edilul îşi trimite subordonaţii să mânjească acel panou cu vopsea?! Poate, după ce veţi reveni din Austria, în urma experienţei pe care, cu siguranţă o veţi acumula acolo, o schimbaţi indicatorul cu unul nou. Vă rugăm, în calitate de cetăţeni ai municipiului Bistriţa! Nici indicatoarele din Budacul de Sus, Sigmir sau Mărişel nu arată aşa. Reiterăm: schimbaţi-l! E jalnic!

Televiziune din Bistrita, cu filiala la Vatra Dornei?!

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 13:07:35 +0200

100 de metri de cablu de microfon a comandat unei firme de profil, conducerea unui post de televiziune din Bistriţa. Nu este nimic ieşit din comun, dar acel cablu trebuia livrat unei societăţi care are sediul în Vatra Dornei şi unde, spun gurile rele, televiziunea în cauză urmează să deschidă un nouă staţie. Se pare că bucovinenii au grabnică nevoie de ştiri făcute de oameni lansaţi de un „măreţ” brand bistriţean. O fi Vatra Dornei un areal din care se pot culege informaţii de mai mare calitate, de impact, ştiri senzaţionale, comparative cu „mun’cipiul” nostru? Mai ştim o televiziune care, atunci când era în declin, nu a găsit altceva mai bun de făcut decât să deschidă alte staţii locale. Că profesionalismul era sublim, dar lipsea cu desăvârşire, e altă mâncare de peşte!

Parcometrele pun stapanire si pe Bistrita

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 12:57:20 +0200

Începând cu 15 martie, pe unele străzi din centrul Bistriţei se va introduce parcarea cu plată. În acest sens au început deja să „răsară” mai multe aparate de taxare, numite parcometre. Din luna mai se va folosi şi sistemul de plată al parcării, prin intermediul SMS –ului.
Banii adunaţi din taxele de parcare vor fi folosiţi pentru realizarea de parcări subterane şi supraetajate. Primăria Bistriţa se aşteaptă ca într-un an de zile să adune din taxele de parcare, aproximativ un miliard de lei vechi.

Luna martie a acestui an vine la Bistriţa cu surprize nu doar pentru femei, ci şi pentru bărbaţi, „şoferi de carieră”. Începând cu jumătatea lunii martie, municipalitatea introduce sistemul de parcare cu plată, pe străzile situate în centrul oraşului.
Implementarea acestui sistem are la bază o hotărâre a Consiliu Local, aprobată anul trecut, care prevede şi taxarea parcărilor de reşedinţă, acţiune începută în urmă cu doar câteva luni. Taxarea parcărilor din zona centrală se va face cu ajutorul parcometrelor, aparte care au început deja să fie instalate. Preţul de parcare pentru de 1 leu pe oră şi 5 lei pe zi. De asemenea, doritorii îşi pot face abonamente pentru o lună, trei luni sau pe un an, care se eliberează de la Direcţia Patrimoniu din cadrul Primăriei Bistriţa. O altă noutate în ceea ce priveşte parcare cu plată va fi şi sistemul de taxare prin SMS care va fi pus în funcţiune din luna mai. Prin introducerea sistemului de parcare cu plată, municipalitatea şi-a propus ca toate taxele adunate să fie folosite tot în acelaşi scop, respectiv realizarea de parcări subterane şi supraetajate în zone precum Piaţa Mihai Eminescu sau strada Decebal. Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, preconizează ca, în decursul unui an, din taxarea parcărilor să se adune aproximativ 100.000 de lei (un miliard de lei vechi).

Plată prin parcometre, abonamente şi SMS

Din 15 martie, Primăria Bistriţa pune în aplicare hotărârea Consiliului Local, nr. 123 din 25 iunie 2009, referitor la parcarea în centrul oraşului. Străzile pe care se va practica taxarea parcărilor sunt Piaţa Unirii, strada Dornei, Piaţa Centrală, străzile Nicolae Titulescu şi Gheorghe Şincai, iar plata se va face prin intermediul parcometrelor, a abonamentelor, dar şi prin SMS. „Am demarat parcările de domiciliu sau de reşedinţă, iar acum facem pasul următor. Vor fi aparate de taxat care vor putea fi acţionate în prima etapă cu monede sau bancnote, iar ulterior, apreciez că prin luna mai, vom perfecta şi modalităţile de plată prin SMS de la telefonul mobil. Mi se pare o chestiune de civilizaţie, pentru că, din ce în ce mai puţină lume umblă cu bani cash în buzunar. Dacă cineva şi-a uitat să zicem cardul acasă, telefonul mobil nu - l uită nimeni niciodată. Şi atunci, de ce să nu folosim nişte mijloace moderne şi să plătim transmiţând un SMS acolo unde trebuie”, a informat primarul Ovidiu Creţu.
Săptămâna trecută au fost instalate primele patru parcometre în zona Sugălete, pe străzile Gheorghe Şincai, pe Dornei şi în Piaţa Unirii. Potrivit edilului Bistriţei, taxa de parcare în zona centrală va fi de un leu pe oră şi de 5 lei pentru o zi. De asemenea, se pot face abonamente care se eliberează de la Direcţia Patrimoniu din cadrul primăriei. Preţul unui abonament pentru o lună de zile costă 30 de lei, un abonament pe trei luni este 50 de lei, iar un abonament anual ajunge 120 de lei. Programul de taxare în zona centrală va fi de la 8.00 la 18.00. Deţinerea tichetelor sau a abonamentelor va fi verificată zilnic de către angajaţii din cadrul Poliţiei Comunitare a Primăriei Bistriţa şi de persoane de la Direcţia Patrimoniu. Cei care vor parca în zonele cu plată şi nu vor avea asupra lor tichetele sau abonamentele, riscă amenzi în valoare de 200 lei (persoanele fizice), 400 lei (persoane juridice) şi 1.000 de lei, pentru cei care rezervă loc de parcare fără a avea încheiat un contract în acest sens.

Scrisorele pe parbriz

Pentru a fi la zi cu introducerea sistemului de parcare cu plată, Primăria Bistriţa a început de săptămâna trecută să distribuie fluturaşe pe parbrizele maşinilor, astfel încât şoferii să nu se trezească cu o surpriză la momentul respectiv. „Noi am pus pe fiecare parbriz al maşinilor din zona care face obiectul acestor parcări, un anunţ prin care îi informăm pe cei care au maşinile acolo, că începând din 15 martie, parcările vor fi cu plată. Până atunci vom introduce şi aparatele pentru emiterea tichetelor respective, parcometrele. Tichetele vor putea fi cumpărate şi de la chioşcuri”, precizează primarul Ovidiu Creţu.

Regim special de parcare pentru bănci

Potrivit edilului Bistriţei, în ceea ce priveşte parcarea cu plată din zona centrală, băncile sunt singurele care vor ave un regim special pentru maşinile care transportă valori: „ Avem contracte de rezervare în valoare de 600.000 de lei pe an, asta însemnând rezervarea locurilor. Cei care îşi scot abonamente, nu au rezervat loc. Deci, ei pot să parcheze oriunde în zona aceasta, dar nu li se garantează locul ca la bănci, de aceea şi suma este la acest nivel. (…) Avem un proiect de hotărâre prin care alocăm băncilor parcări, la preţul acesta. Dacă în zona centrală, se va deschide vreo bancă şi vor solicita locuri, atunci vom încheia cu ei contractul la preţul respectiv”, a explicat primarul.

Banii din parcare, tot pentru parcare

Banii adunaţi din taxarea locurilor de parcare vor fi folosiţi de municipalitate pentru demararea studiilor şi a lucrărilor de realizare a unor parcări supraetajate şi subterane în municipiu. Făcând un calcul estimativ, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu estimează că, într-un an de zile, din taxarea parcărilor se va aduna suma de aproximativ un miliard de lei vechi. „Vom câştiga bani din această acţiune, bani pe care îi vom folosi tot pentru extinderea sistemului de parcări. Din taxa de parcare pe care o încasăm, vom plăti, în prima etapă, proiectele pentru parcări supraetajate. În momentul în care vom avea o astfel de parcare (n. r – supraetajată), taxele de acolo ne vor permite să angajăm un credit pentru următoarea parcare de acelaşi tip. Adică, step by step, se pot realiza mai multe parcări supraetajate. Eu spun că, necesarul de locuri de parcare atât de stringent în municipiul Bistriţa, trebuie rezolvat prin cei care folosesc parcările. Din taxele de parcare, cele ecologice şi cele de reşedinţă, extindem numărul acestora, iar în momentul în care vom acoperi tot oraşul, vor veni bani importanţi cu care putem apoi să construim parcările supraetajate. Este adevărat că ar trebui să începem mai devreme cu ele, dar poate că se vor găsi întreprinzători particulari care să dorească să le realizeze. Din sumele adunate până acum pe celelalte parcări, finanţăm şi documentaţia pentru parcarea subterană din Piaţa Mihai Eminescu şi pentru parcarea supraetajată de la punctul termic din Decebal. Deci, iată că banii care s-au adunat din parcările de reşedinţă se folosesc tot pentru aşa ceva. Eu mizez ca într-un an de zile să ajungem undeva la un miliard, în zona aceasta. Nu este făcut un calcul pe hârtie, dar în momentul în care zona va deveni turistică, veniturile vor creşte, prin faptul că turiştii plătesc mai mult, adică 5 lei pe zi”, asigură primarul Creţu.
Sistemul de parcare cu plată în zona centrală a Bistriţei nu este la „prima ediţie” în oraşul nostru. Ideea a mai fost folosită în urmă cu câţiva ani, dar a picat deoarece firma clujeană implicată nu a respectat prevederile contractuale. Astfel, Primăria Bistriţa şi-a propus să se ocupe personal de acest sistem prin Direcţia de Patrimoniu, şi să îl pună în aplicare începând cu 15 martie, anul acesta.

Iulia Stpinean

Dacian Ciolos: „Agricultura din Romania nu va fi competitiva daca nu se fac investitii”

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 12:39:11 +0200

Comisarul pe Agricultura al Comisiei Europene, Dacian Ciolos, susţine că trebuie să ne menţinem pe o linie de plutire tocmai pentru a nu ajunge în situaţii de criză alimentară.
Dacian Cioloş este absolvent al al Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Reporter: Domnule comisar Dacian Cioloş, aş porni discuţia de la atribuţiile dumneavoastră faţă de publicul din din România. La ce ar trebui să se aştepte?

Dacian Cioloş: Atribuţiile mele faţă de publicul din România sunt exact aceleaşi atribuţiuni pe care le am şi faţă de francezi, britanici, spanioli ori italieni.

Reporter: Deci nici o discriminare.

Dacian Cioloş: Din acest punct de vedere, cred că lucrurile sunt clare: Comisia Europeană lucrează pentru interesul general european. Eu când am venit aici, mi s-a spus şi am spus clar, la rândul meu, că am fost susţinut de România pentru aceasta poziţie, dar aici lucrez pentru interesul general, şi nu pentru interesul unui stat membru specific. Prin propunerile pe care le facem, prin aplicarea, administrarea politicilor comunitare, încercăm să slujim interesul general european. Responsabilitatea de a asigura aplicarea specifică, atât cât regulamentele o permit, a politicilor agricole comune dintr-un stat membru sau altul revine Ministerului Agriculturii din statul membru respectiv. Să nu uitam: în politica agricolă comună, spre deosebire de alte sectoare, cum ar fi educaţia, apărarea ş.a.m.d., deciziile se iau la nivel comunitar pe baza propunerilor Comisiei Europene. Aceste propuneri se discută de către Consiliul de Miniştri şi de către PE, după care tot Comisia veghează la aplicarea acestor regulamente. Deci lucrurile vin cumva centralizat, coerent, de sus în jos, însă statele membre au o anumită marjă de manevră şi au obligaţia de a asigura aplicarea acestor reguli în mod specific. Din acest punct de vedere, sunt în serviciul clujenilor, al ardelenilor, al românilor, exact cum sunt şi în serviciul celorlalţi din Uniunea Europeană. Interesul meu este să avem o politică agricolă comună, care să corespundă aşteptărilor unei diversităţi cât mai largi de modele, de tipuri de agricultură din UE.

Reporter: Bănuiesc că v-aţi uitat cum se tratează problema agriculturii şi a dezvoltarii rurale în România, cel puţin la nivel de informaţie. într-o discuţie pe care am avut-o, „la încalzire”, aţi spus că presa vede destul de superficial aceste probleme şi le tratează fără a veni nici măcar în întâmpinarea agendei cetăţeanului, ca să nu mai vorbim de agenda ţării.

Dacian Cioloş: Eu văd că la noi problema se pune – este un punct de vedere personal – de foarte multe ori într-un mod simplist, de genul câţi bani vin de la Bruxelles şi de ce nu vin banii mai repede. Şi lucrurile se cam opresc aici.

Reporter: E tot ce vor să audă toţă: ne daţi sau nu ne daţi bani.

Dacian Cioloş: Problema nu este „ne daţi sau nu ne daţi bani”, ci „ce facem cu banii aceia, ce impact au asupra dezvoltării”. Poate să curgă un pârâu cu miliarde de euro în România şi vă asigur că, dacă facem o analiza peste câţiva ani, putem vedea acelaşi stadiu al agriculturii unde se află la momentul în care am început să dăm drumul la bani. Şi spun acest lucru pentru că înainte de a veni la Bruxelles, anul trecut, am avut şi acea sarcina în cadrul Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, am făcut împreună cu câţiva colegi, câţiva economişti, o analiză a modului în care a fost suţinută agricultura României din 1990 până în 2010.

Reporter: Pentru ca eram consideraţi ţară eminamente agrară?

Dacian Cioloş: Nu m-am uitat cum eram noi consideraţi de alţii. Noi ne tot uităm peste gardul celuilalt, dar nu ne uităm suficient de serios şi de mult la noi în curte, să vedem cum ne facem curat, cum măturăm şi cum ne aşezăm straturile de flori. Noi ne uităm la celălalt dacă are flori mai frumoase şi, dacă da, eventual să dăm cu pietre după ele. Eu m-am uitat în curte la noi şi am observat că bugetul alocat agriculturii din 1990 încoace a fost unul foarte important şi, dacă e să ne comparăm cu alţii, e unul mai important decât ale unor ţări cu agricultură importantă din Europa Centrala şi de Est. Rezultatul îl vedem astăzi.

Reporter: S-a făcut risipă, nu a existat o coeziune de gândire în strategia de dezvoltare?

Dacian Cioloş: Fiecare guvern, ministru şi-a justificat, cu siguranţă, modul în care şi-a cheltuit banii. Nu acest subiect vreau să-l abordez, ci efectele concrete pe care le vedem pe teren. Sunt multe sectoare în care s-a investit, s-au dat subvenţii, dar sectorul nu s-a mişcat de acolo. Singurele sectoare în care se văd efecte sunt cele în care s-au dat bani pentru investiţii, pentru modernizare. Acele sectoare, încetul cu încetul, sunt capabile să reziste concurenţei pe piaţa comunitară. Şi mai ales se văd efectele acolo unde s-a investit pe baza programului SAPARD: în sectorul viticol, în sectorul cărnii de pasăre, în sectorul carnii de porc şi, mai ales, în industria alimentară. În partea de producţie, se vede acolo unde au fost investiţii pentru dotarea cu utilaje la câteva categorii de producători. Acestea rămân şi ne pot ajuta, la un moment dat, să valorificam un anumit nivel de subvenţii. Eu nu spun că subvenţiile nu sunt importante şi tinderea spre un nivel de echilibrare a subvenţiilor pentru diferite state membre şi pentru diferite regiuni este o prioritate pentru mine. Dar vreau să subliniez că acest lucru nu va fi suficient. Chiar dacă noi vom ajunge la acelaşi nivel de subvenţie la hectar cu cel din Germania, Franţa, Italia, Spania ori Polonia, dacă ei au agricultura mai modernizată decât noi, o vor face cu costuri de producţie mai scăzute. Şi atunci, la acelaşi nivel al subvenţiei la hectar, tot nu va fi competitivă agricultura din România dacă nu se fac investiţii.

Reporter: La audierea dumneavoastră, aţi spus că vreţi să introduceţi şi un alt tip de subvenţie, nu pe hectar, ci pe fermă.

Dacian Cioloş: El exista deja în marea parte a UE. În vechile state membre, subvenţia este pe fermă, nu pe hectar. în noile state membre, la momentul aderării, pentru a simplifica sistemul până când se pune la punct sistemul administrativ de plată şi pentru a nu-i afecta pe cei care în continuare vor să îşi mărească ferma, s-a mers pe ideea subvenţiei la hectar. Dar, foarte probabil, din 2013 vom aplica un sistem uniform pentru toate statele, nu se vor mai face diferenţieri între state noi şi state vechi. Dar acesta este un element administrativ important, cred eu, pentru agenţiile de plăţi care vor acorda subvenţiile.

Reporter: Dar care credeţi că este mai eficientă: subvenţia pe hectar sau subvenţia pe fermă? în România, la subvenţia pe hectar, beneficiar nu este agricultorul pe care UE ar fi vrut să-l ajute, ci marii latifundiari: Triţă Făniţă, Culiţăa Tărâţă.

Dacian Cioloş: Subvenţia pe fermă porneşte tot de la suma pe care o primeşte agricultorul în funcţie de numărul de hectare sau de animale pe care le are. Sigur că va fi o discuţie, va fi mai complexă în momentul în care se va decide treaba aceasta, unde se duc banii. Încă o dată repet: statul membru are o oarecare marjă de manevră, pentru a limita în anumite părţi, pentru a simplifica în alte părţi.

Reporter: Deci, în nici un caz, nu veţi interveni dumneavoastră pentru a regla mecanismele acestea? Să nu se mai dea bani într-o parte, pentru că este mai mare nevoie în alt judeţ.

Dacian Cioloş: Nu. Va trebui să existe un set de principii transparente care să se aplice peste tot în UE. Pornind de la aceste principii, va exista o politică agricolă comună. Nu vreau să anticipez cum va arăta, pentru că nu am început încă discuţiile şi nici nu vreau să cad în capcana în care vor să mă atragă unii, să mă lansez eu cu tot felul de presupuneri, pentru ca să apoi să spună „Comisarul vrea asta şi vrea astalaltă”. Nu aşa se pune problema, din punctul meu de vedere. Nu contează atât de mult ce vrea comisarul acum, în februarie 2010, ci, în primul rând, eu vreau să ascult, să văd ce vrea lumea de la politica agricolă comună şi abia apoi împărţim banii. Împărţitul banilor se face, cum se spune, „la spartul târgului”.

Reporter: Şi care ar fi lumea aceea pe care doriţi să o ascultaţi? Cine sunt: miniştrii Agriculturii, ONG-uri?

Dacian Cioloş: Nu vreau să rămână impresia că politica agricolă comună se adresează doar agricultorilor. De politica agricolă comună beneficiază, practic, toată populaţia europeană care are ceva în farfurie şi pune ceva în gură. Apoi beneficiază populaţia UE care îşi petrece câte un weekend, dacă nu toată vacanţa, la ţară şi care vrea să vadă păşuni întreţinute, păduri întreţinute, vrea să ştie că apa ce provine din pârâul care trece pe la ferma agricultorului nu vine poluată la sfârşit, vrea să ştie că biodiversitatea – fauna şi flora, e întreţinută prin practicile agricole ale fermierilor. Toţi aceştia sunt – după părerea mea – interesaţi de agricultură şi lor li se adresează politica agricolă comună. Ei ar trebui ascultaţi. Se tot spune despre bugetul politicii agricole comune că este mare şi cum ar mai trebui să tăiem din el. Dar lumea uită că statele membre, la nivel naţional, nu mai au posibilitatea să dea prea mulţti bani pentru agricultură tocmai pentru că politica agricolă e comună şi pentru că din contribuţia pe care statele membre o au la bugetul UE se constituie bugetul agriculturii şi se distribuie statelor membre şi agricultorilor pe baza unor reguli comune. Dacă taiem din bugetul comunitar, tăiem şi din bugetul agriculturii pentru toate statele membre, care nu mai au posibilitatea să dea prea mulţi bani din bugetele naţionale. Este exemplul foarte clar al României cu subvenţiile acelea naţionale, care existau până în 2007 şi pe care, cu chiu, cu vai, le-am mai menţinut până în 2009. Acum lumea vede că acestea nu mai pot fi date, deoarece nu sunt acordate pe baza unor reguli comune europene. De aceea este important să se înţeleagă că bugetul agriculturii nu este aşa de mare: reprezintă undeva la 0,3 – 0,4% din PIB-ul total european. Pe când bugetele pentru cercetare, apărare depăşesc cu mult 1 – 1,5%, dacă nu cumva şi peste 2% din PIB-ul european. Bugetele naţionale au bani foarte mulţi pentru sectoarele acestea în diferite state membre şi se mai dă şi de la nivel european. De aceea dacă vom compara la nivel european bugetul agriculturii cu cel al cercetării este irelevant, pentru că la nivelul cercetării există sume importante şi de la bugetele naţionale, pe când pentru agricultură nu există.

Reporter: Dacă îi întrebati pe cercetători, probabil se vor plânge şi ei.

Dacian Cioloş: Eu nu spun că nu trebuie bani şi pentru cercetare sau educaţie sau apărare. Cu cât se dau mai mulţi bani, cu atât mai bine. Spun doar că în comparaţie cu aceste sectoare, banii pentru agricultură nu sunt aşa mulţi. Vorbim despre hrana populaţiei europene, în primul rând, şi vorbim despre un sector, agroalimentar, care este printre cele mai competitive din lume. UE e cel mai mare exportator şi importator de produse alimentare din lume pentru ca el a fost susţinut financiar. Dacă acum vom merge pe o pantă descendentă, ne vom trezi în câţiva ani că nu mai putem asigura autoaprovizionarea pieţei europene cu anumite produse şi va fi mult mai greu să ne redresăm decât să ne menţinem acum pe linia de plutire. În agricultură nu poţi să închizi o fermă şi să îi spui vacii „gata, acum nu mai dai lapte vreo trei luni de zile pentru că preţul este prea mic şi dacă dai prea mult lapte, nu mai pot să-l vând şi e criză pe piaţă!”. Nu e ca la o fabrică de încălţăminte, unde trimiţi muncitorii în concediu fără plată sau în, şomaj tehnic vreo câteva luni şi apoi îi chemi înapoi. În agricultură, acest lucru nu e posibil: agricultorul poţi să-l trimiţi în şomaj tehnic, dar vaca nu o poţi trimite în şomaj tehnic. De aceea, trebuie să ne menţinem pe o linie de plutire în domeniul agriculturii tocmai pentru a nu ajunge în situaţii de criză alimentară, să ne mai putem asigura autoaprovizionarea.

Reporter: Suntem porniţi pe drumul către o criză de genul celei despre care vorbiţi?

Dacian Cioloş: Uitaţi-vă ce s-a întâmplat anul trecut. Nici nu cred că mai trebuie să dau eu informaţii: toată lumea ştie ce s-a întâmplat anul trecut în sectorul laptelui. Cu toată susţinerea financiară care a existat, cu tot sistemul cotelor de lapte, a apărut o criză în care, după un an, 2008, cu preţuri foarte bune, în general, la produsele alimentare, în 2009 a venit o scădere bruscă a preţului, asfel încât agricultorul nu-şi mai putea acoperi costurile de producţie şi ştiţi ce s-a întâmplat: a trebuit intervenit. Deci lucruri de acest gen trebuie evitate prin politica agricolă comună, prin buget ori prin mecanisme prin care – chiar dacă lăsăm piaţa să regleze cererea şi oferta, să existe o competiţie între produse, iar producătorii să producă în funcţie de ceea ce cere consumatorul – să existe posibilitatea de a asigura variaţia aceasta a preţului între anumite limite, pentru că, altfel, ajungem în situaţii din acestea de criză. Aceasta înseamnă mecanisme de piaţă, mecanisme de susţinere la nivelul agricultorilor şi asta înseamnă buget.

Reporter: Lucraţi, până într-un final, cu oameni care gestionează aceste lucruri. Dacă îi spun agricultorului din Grecia că a luat prea mulţi bani şi tot în stare de faliment este faţă de cel din Irlanda ori din România, ei tot vor ieşi să blocheze străzile. Ce puteţi face pentru a nu se ajunge la situaţii din acestea?

Dacian Cioloş: Dacă nu suntem capabili să demonstrăm că prin politica agricolă comună reuşim să asigurăm un anumit nivel de competitivitate a fermelor noastre, vor decide alţii pentru noi că nu mai este nevoie să cheltuim banul public în agricultură. Oricât aş vrea eu să spun că trebuie menţinut un buget important pentru agricultură, să demonstrăm că prin utilizarea bugetului respectiv fermele devin mai competitive, se orientează spre produse care se vând şi permit să o facă la preţuri care fac ca acel produs să se vândă, sunt o mulţime de alte sectoare economice şi sociale din UE care aşteaptă fonduri pentru a se putea dezvolta. Tocmai de aceea spuneam că înainte de vorbi câţi bani vrem, trebuie să arătam ce facem cu banii aceia şi în ce fel utilizarea acelor bani este de folos nu doar pentru cei 4% din totalul populaţiei UE care e reprezentată de agricultori, ci de populaţia largă a UE care sunt contribuabili, de la care vin banii.

Reporter: Ai dat bani ca să primeşti ceva în farfurie.

Dacian Cioloş: În farfurie sau în afară, în câmp, pentru că trebuie să fim clari: agricultura nu produce doar alimente! Sigur, alimentele sunt lucrul ce se vede cel mai mult, totul trece prin somac şi porneşte de acolo. Ca să poţi admira un peisaj, trebuie ca întâi să fii sătul. Dar, dincolo de alimente, - şi aici trebuie nuanţat: alimente sănătoase, diverse şi de calitate, dacă le comparăm cu produse care vin din alte părţi din lume – agricultorii din UE mai produc şi altceva: ceea ce numim bunuri publice. întreţinerea unei păşuni ori a unei păduri e un bun public. Asigurarea nepoluării apei, menţinerea biodiversifităţii – la fel.

Reporter: Noi tot timpul ne descurcăm: punem un panou cu „Ocrotiţi pădurea!” ori „Nu faceţi foc în pădure!” şi am rezolvat problema.

Dacian Cioloş: Asta, poate, în România, dar, repet, eu nu vorbesc aici în calitate de român, chiar dacă rămân român în suflet şi asta nu mi-o poate lua nimeni, ci în calitate de comisar european. Preocuparea legată de chestiunile legate de mediu, de biodiversitate, de bunăstarea animalelor, la noi poate că uneori e luată în glumă, dar e o chestiune foarte importantă în multe state membre. Sunt chestiuni la fel de serioase cum românii se bat să îşi menţină brandul pentru palinca lor sau pentru cârnaţii de Pleşcoi, sau orice alte tipuri de brânză. Pentru unele dintre statele membre care fac parte din casa aceasta a noastră cu 27 de membri, lucrurile legate de biodiversitate sunt foarte importante şi dacă nu le luam în serios şi nu respectăm anumite principii care se decid în acest club, cu atât vom beneficia mai puţin de politica agricolă comună.

Reportre: Domnule comisar, revenind la cei pe care vreţi să-i auziţi, ei cum pot să vi se adreseze?

Dacian Cioloş: Nu trebuie să mi se adreseze numai mie, pentru că politica agricolă comună nu este una autocrată, să fie decisă, dirijată şi condusă de un om, fie el şi comisar european. Comisia Europeană este doar cea care va propune orientări ale politicii şi texte legislative. Textele acestea sunt discutate şi decise în Consiliul de Miniştri ai UE şi în PE. Deci, dincolo de propunerile pe care le va face Comisia, vor fi foarte multe discuţii, vor fi amendamente, negocieri pentru găsirea unui compromis din partea Comisiei şi cu miniştrii Agriculturii din statele membre, dar şi cu membrii Parlamentului European, care, împreună, trebuie să se pună de acord asupra unui text care va fi regulamentul final pe baza căruia se va administra politica agricolă comună. Deci, dacă vreau să lansez dezbaterea aceasta, nu o fac neapărat ca să aud eu. Sigur că noi vom crea o platforma internet prin care să colectăm punctele de vedere, criticile, completarile organizaţiilor profesionale agricole, ale ONG-urilor din mediul rural, ale colectivităţilor locale. Chiar avem intenţia ca, undeva în luna iulie anul acesta, să organizăm o conferinţă mai largă la nivel european, la care să fie o participare de câteva sute de persoane, la care să putem dezbate aceste lucruri. Dar, dincolo de aceasta, este important să audă ministrul Agriculturii din statul membru respectiv, să audă europarlamentarul din regiunea respectivă care sunt părerile oamenilor, să audă reprezentanţii agricultorilor în diferite organizaţii la nivel european. Deci sunt mai multe urechi care e important să audă aceste dezbateri, nu doar urechile comisarului european.

Reporter: În cadrul Comisiei pentru Agricultură din PE avem un vicepreşedinte, pe europarlamentarul Rareş Niculescu. Există o colaborare, cum se realizează comunicarea între comisar şi Comisia de Agricutură.

Dacian Cioloş: În primul rând, colaborarea aţi văzut cum a început. Eu a trebuit să mă duc în faţa Parlamentului European şi să dau seama acolo, înainte de a fi definitivat pe aceasta poziţie de comisar european. PE, dincolo de faptul că are atribuţii în votarea Comisiei Europene, de acum nu mai are atribuţiuni importante doar o dată la cinci ani, când se întruneşte Comisia Europeană, ci pe toată perioada mandatului pentru că are putere de codecizie, împreună cu Consiliul de Miniştri pe politica agricolă comună. Comisia de Agricultură din PE aş putea spune că are aceeaşi putere, acelaşi rol de influenţare pe care îl are Consiliul de Miniştri ai Agriculturii. Domnul Rareş Niculescu e primul vicepreşedinte, din câte ştiu eu, din Comisia de Agricultură, face parte din grupul politic cu cea mai mare forţă politică din PE, Partidul Popular European, deci are o putere de influenţă acolo, cu toate că şi acolo, şi în altă parte deciziile se iau tot în grup, tot colectiv. Dar poate fi o voce auzită.

Reporter: Dar poate fi o voce care să fie distonantă, în sensul în care Comisia să reuşească să vă pună beţe în roate asupra viziunii pe care o aveţi?

Dacian Cioloş: Sigur că poate, doar că eu nu numesc asta „beţe-n roate”. Roata UE nu e învârtită doar de Comisia Europeană, ci şi de alte instituţii cu rol în puterea de decizie. Atunci când sunt alte voci în PE sau în Consiliul de Miniştri, eu nu le văd ca beţe în roate. Comisia Europeană are obligaţia, prin Tratat, de a da coerenţă politicilor comunitare şi de a face în aşa încât ele să fie aplicabile într-un mod echitabil şi cât mai eficient cu un plus de valoare la nivel european. În PE pot fi păreri diferite: avem acolo şi populari, şi socialişti, şi liberali, şi ecologişti. Fiecare, în urma ideologiei pe baza căreia îşi construieşte discursul şi programul politic, poate să aibă anumite idei şi priorităţi. La fel şi statele membre: Marea Britanie poate să aibă o altă viziune decât Polonia ori Spania faţă de Finlanda. Sunt discuţii şi apar discuţii. Rolul Comisiei Europene este să ajungă, în cele din urmă, să obţină un compromis care să fie coerent, să fie aplicabil şi să corespundă interesului şi viziunii unei părţi cât mai mari din Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, este foarte probabil ca părerea domnului Rareş Niculescu ori a altui europarlamentar să nu fie din start cea a Comisiei Europene. Dacă părerile ar fi uniforme de la început, nu ar avea sens discuţiile. Şi atunci, cum s-ar putea simţi electorii din diferite regiuni ale Uniunii Europene reprezentaţi în parlament dacă nu li s-ar susţine punctele de vedere acolo?

Reporter: 2013 este anul pe care vi l-aţi dat drept început al noii politici agricole comune?

Dacian Cioloş: Nu mi l-am dat eu, este un „dat”, să spun aşa, pentru că bugetul actual al UE finanţează politicile comunitare până în 2012, inclusiv. Din 2013, intrăm într-o altă perioadă bugetară, 2013 – 2020, probabil. Deci asta înseamnă că avem acum regulamente ale politicii agricole comune care sunt valabile juridic până în 2012, inclusiv, pentru că până atunci avem bugetul, iar de atunci încolo trebuie să gândim o nouă bază juridică pe care să putem folosi fondurile europene. Şi aici fac o mică paranteză, până şi la nivel comunitar există coerenţa aceasta a unei politici cum e politica agricolă comună pe o perioadă de cinci-şase-şapte ani, nu doar una anuală. De asta insist atât că şi în România ar fi foarte bine să existe o viziune pe mai mulţi ani, nu să tot schimbăm politica agricolă şi să modificăm subvenţiile o dată în fiecare an, o dată cu discutarea bugetului anual. Să existe o anumită continuitate, pentru că, dacă nu există această continuitate, ce să aşteptăm de la agricultorul care trebuie să facă investiţii pe cinci-şase ani? Trebuie să meargă să negocieze la bancă un credit. Ce să-i spună el agentului de credit de la bancă, îşi va putea rambursa creditul în următorii cinci sau şapte ani dacă nu ştie pe ce se poate baza în anul următor? De aceea e importantă o perioadă de programare bugetară, o perioadă de planificare, de planificare a unei politici, iar după cinci-şapte ani tragem linie, facem o analiză şi vedem ce modificăm. Dar e important să avem o perioadă de referinţă cât de cât stabilă.

Reporter: O dorinţă a dumneavoastră cu privire la această politică agricolă comună, pentru care aţi dori să vă asumaţi paternitatea chiar în urma discuţiilor finale ...

Dacian Cioloş: Nu vreau să las impresia, pentru că am spus de la început, comisarul nu este un fel de tartore al politicii agricole comune. Are, probabil, putere de orientare, dar nu e el cel care dă cu pumnul în masa şi impune statelor membre o anumită politică. De aceea, o dorinţă a mea nu aş vrea să fie interpretată ca ceva pe care eu să impun în afară. Însă sper ca prin politica agricolă comună, aşa cum va fi ea construită, modificată, adaptată, reformată, să poată fi pusă în valoare diversitatea agriculturilor europene, chiar dacă poate e o chestiune foarte generală. Dar aceasta înseamnă că agricultura din Apuseni nu e cu nimic mai prejos decât agricultura din Pirinei sau decât cea din Câmpia Parisului, sau cea făcuta în Olanda ori în Danemarca. Sunt modele de agricultură diferite, sunt tipuri de ferme diferite, dar nu cred că avem nevoie în UE de o uniformitate, adică toată lumea să aiba aceeaşi dimensiune a fermelor, să producă aceleaşi lucruri. E o diversitate care e normală în agricultură, care e adaptată unui specific local, adaptată unor anumite categorii de consumatori, şi sper ca, prin politica agricolă comună, diversitatea aceasta să fie susţinută în continuare. Şi, pe cât posibil, fiecare agricultor, grup sau regiune să poată găsi cadrul, contextul în care să-şi valorifice producţia fără să se uite cu jind la vecinul din regiunea cealaltă.

Reporter: Domnule comisar, vă mulţumesc, cu rugămintea de a vă putea deranja şi altă dată cu întrebări, pe măsura ce înţelegem şi noi câte ceva!

Dacian Cioloş: Voi veni cât de des o să pot în zona Ardealului, să-mi văd familia. Poate chiar mai des decât la Bucureşti, pentru că e importantă capitala, dar agricultura nu se face şi nu se decide doar acolo.
Gazeta de Bistriţa

Padurea Schullerwald va fi modernizata pe bani europeni

gazetadebistrita.ro — Tue, 09 Mar 2010 12:35:01 +0200

Paintball, terenuri mixte de sport, spaţii de joacă pentru copii, labirinturi, zone pentru presopunctură, dar şi alte atracţii - toate acestea se vor regăsi începând cu anul viitor în Pădurea Schullerwald din Bistriţa.
Proiectul de modernizare a zonei Schullerwald este ca şi finanţat, după ce a depăşit prima etapă de evaluare. Dacă lucrurile decurg bine, în toamna acestui an vor fi demarate primele lucrări, iar anul viitor Pădurea Schullerwald va avea o cu totul altă înfăţişare.

Proiectul privind modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice de agrement şi a utilităţilor conexe din Pădurea Schullerwald din Bistriţa a fost declarat eligibil şi urmează să primească finanţarea. Întreaga lucrare de modernizare a Pădurii Schullerwald este estimată la aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Potrivit proiectului întocmit, zona de agrement din Schullerwald va cuprinde o serie de puncte de atracţie pentru locuitorii Bistriţei, începând de la pistă pentru biciclete, terenuri sintetice mixte pentru fotbal, handbal şi baschet, spaţii de joacă pentru copii, poligon de paintball şi skater, până la zone cu piatră sfărâmată pentru presopunctură.
Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, spune că, dacă procedurile nu se vor întinde prea mult, lucrările de modernizare din Schullerwald vor începe în luna octombrie a acestui an.

O pădure de 1,5 milioane de euro

Săptămâna trecută, Agenţia de Dezvoltare Nord - Vest a anunţat ca fiind eligibile două proiecte bistriţene, care vor trece la etapa de evaluare tehnică şi financiară. Este vorba de modernizarea Centrului de cazare temporară a persoanelor fără adăpost, situat pe strada I. L. Caragiale din Bistriţa şi modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice de agrement şi a utilităţilor conexe în Pădurea Schullerwald.
Modernizarea zonei de agrement din Schullerwald este estimată la 1,5 milioane de euro, iar lucrările în acest sens vor începe, foarte probabil, în toamna acestui an. „Aceste două proiecte sunt considerate acceptate de cei care le evaluează la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord - Vest. Practic, noi am trecut hopul şi în astfel de situaţii nu se mai resping proiectele, decât dacă a fost făcută vreo măgărie sau ticăloşie. Din experienţa pe care o avem, pot spune că aceste două proiecte sunt ca şi finanţabile. (…) Proiectul de modernizarea a Pădurii Schullerwald are o valoare de 1,5 milioane de euro, mai exact 6.301.081 de lei. Este un proiect pe care l-am depus spre finanţare. El a fost aprobat, urmează faza a doua de evaluare tehnică şi financiară. Apreciez că acest lucru, inclusiv finanţarea, se va întâmpla până în vară. Deci, zic eu, în luna iunie vom putea demara procedurile de atribuire. Procedurile, cred, se vor duce până la sfârşitul anului, adică buldozerele vor intra cam în toamnă, octombrie, ceva de genul acesta”, apreciază primarul Ovidiu Creţu.

Paintball şi skater în Schullerwald !

Conform proiectului întocmit, amenajarea şi modernizarea Pădurii Schullerwald apare ca un obiectiv spectaculos, care se întinde pe o suprafaţă de circa 32 de hectare. Zona de agrement va fi cu totul altceva decât este acum, cuprinzând terenuri de sport, piste pentru biciclete, spaţii de joacă pentru copii, paintball şi un poligon de skater. „Avem mai multe elemente. Este vorba în primul rând de o pistă modernă pentru biciclete în Pădurea Schullerwald, cu tot ceea ce trebuie. Şi pentru că bicicliştii sunt şi sportivi, va fi un zid pentru căţărat. În partea de intrare vor fi terenuri sintetice mixte pentru fotbal, handbal şi baschet. Pentru copii în special, vom avea spaţii de joacă, inclusiv un labirint de o anumită înălţime. Vor fi şi câteva foişoare amplasate în pădure şi alei pentru plimbări. De asemenea, vom avea şi un poligon de paintball. Anul trecut, de 1 Mai, noi am angajat o firmă care a făcut nişte demonstraţii, iar cei care au dorit au putut să se înscrie. Sigur că evenimentul a fost doar demonstrativ, dar un poligon din acesta sunt convins că va fi folosit de către cei care au făcut deja o afacere din a închiria echipamente de paintball şi a organiza astfel de concursuri cu vopsea”, a informat edilul Bistriţei.
De asemenea, tot în Schullerwald va fi amenajat şi un poligon pentru skateri, cu toate condiţiile necesare şi echipamentul adecvat. „În general, municipalităţile nu riscă să improvizeze ceva în acest domeniu, pentru că sunt foarte multe accidente. De aceea, aici se va construi într-adevăr un poligon după toate normele de siguranţă de securitate, şi după toate normele europene, în general. Cei care practică acest sport în municipiul Bistriţa, mi-au cerut în repetate rânduri să le amenajez undeva un spaţiu. Este un sport periculos, iar un astfel de poligon chiar costă nişte bani buni. Nu ar fi problemă să vorbesc cu cineva, colegii din zona industrială, să le facă nişte echipamente. Ca să faci un poligon corespunzător, atunci şi echipamentele trebuie să fie adecvate”, se arată convins primarul.

Presopunctura, o idee pe placul inginerului Creţu

Proiectul de modernizare a Pădurii Schullerwald mai prevede şi locuri de parcare, un spaţiu pentru artişti, şi inclusiv un labirint pentru presopunctură, o idee mai deosebită pe care primarul Ovidiu Creţu, inginer de profesie, o consideră ca fiind interesantă. „Bineînţeles că în partea de jos a parcului va fi un pic de parcare, dar mizăm pe parcarea care este în faţa turnătoriei, să o dezvoltăm, pentru că va fi foarte multă lume acolo. În poiană vor fi zonele de picnic, amenajate aşa cum scrie la carte, adică vrem să fie o chestiune civilizată, să existe acele facilităţi care să te îndemne să laşi curat în urma ta, nu cum facem acum, când, după fiecare week-end chemăm elevii să participe la acţiuni de ecologizare. În partea de jos va mai fi o zonă pentru artişti, în care să se poată manifesta, şi tot acolo vom face acolo şi tabără de sculptură. De asemenea vor fi zone pentru umblat pe jos, mai exact presopunctură pe trunchiuri de lemne. Sunt nişte idei mai speciale, va fi aşa un fel de labirint cu pietre de diferite granulaţii şi dintr-o regiune diferită. Sunt lucruri care, pe mine ca inginer mă depăşesc, dar mi s-au părut interesante şi sigur că vom deschide larg uşa celor care sunt inspiraţi şi sunt pasionaţi de astfel de lucruri să realizăm acolo”, se arată convins primarul Bistriţei.
Dacă proiectul de modernizare a Pădurii Schullerwald va fi dus la bun sfârşit, de anul viitor, bistriţenii se vor putea delecta în această zonă de agrement, profitând de o serie de atracţii, inclusiv de noutăţi, cum este presopunctura.
Iulia Stupinean