<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0">
  <channel>
    <title>Gazeta de Bistrita</title>
    <link>http://www.gazetadebistrita.ro</link>
    <description>bistrita, ziare, stiri, online, anchete, gazeta de bistrita</description>
    <language>ro</language>
    <item>
      <title>Scrisoare deschisa domnului primar </title>
      <description>&lt;p&gt;&lt;em&gt;Stima&#355;i consilieri locali, stimate domnule primar,&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;M&#259; adresez dumneavoastr&#259; &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd &amp;icirc;n calitatea dumneavostr&#259; de locuitori ai municipiului Bistri&#355;a &#351;i abia apoi &amp;icirc;n cea de reprezentan&#355;i ai autorit&#259;&#355;ilor locale. Subiectul pentru care scriu acest mesaj este legat de VARIANTA DE OCOLIRE SUD &#351;i nu cea a CENTURII SUD BISTRI&#354;A. Fac aceast&#259; precizare &amp;icirc;ntruc&amp;acirc;t este o diferen&#355;&#259; major&#259; &amp;icirc;ntre cele dou&#259; no&#355;iuni. Astfel, &amp;icirc;n timp ce &amp;icirc;n cazul unei centuri ocolitoare este permis ca riveranii drumului s&#259; aib&#259; acces direct la drum, &amp;icirc;n cazul variantei de ocolire acest lucru nu este permis, varianta slujind doar traficului de tranzit &#351;i nu celui local.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;Icirc;n urm&#259; cu c&amp;acirc;&#355;iva ani, Bistri&#355;a se afla &amp;icirc;n situa&#355;ia pierderii finan&#355;&#259;rii europene pentru proiectul privind depozitul ecologic de de&#351;euri jude&#355;ean, pentru care Consiliul Local, sub amenin&#355;area c&#259; finan&#355;area se pierde, era chemat s&#259; aprobe loca&#355;ia acestui depozit pe teritoriul municipiului. Consilierii locali de atunci, cu tot riscul ca aceast&#259; finan&#355;are s&#259; fie pierdut&#259;, au fost &amp;bdquo;b&#259;rba&#355;i&amp;rdquo; &#351;i au votat &amp;icirc;mpotriva plas&#259;rii &amp;icirc;n ora&#351; a depozitului. Cinste consilierilor locali de atunci, indiferent de culoarea lor politic&#259;! Imagina&#355;i-v&#259;, stima&#355;i bistri&#355;eni, ce ar fi &amp;icirc;nsemnat ca depozitul de de&#351;euri jude&#355;ean s&#259; fie amplasat &amp;icirc;n ora&#351;. Ulterior, Ministerul Mediului &#351;i Consiliul Jude&#355;ean au g&#259;sit o alt&#259; loca&#355;ie &#351;i proiectul a continuat, totu&#351;i.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pentru a avea o opinie obiectiv&#259; &#351;i impar&#355;ial&#259;, v&#259; rog, at&amp;acirc;t pe dumneavoastr&#259;, c&amp;acirc;t &#351;i pe locuitorii municipiului, s&#259; citi&#355;i Memoriul Tehnic depus la Agen&#355;ia pentru Protec&#355;ia Mediului Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud de c&#259;tre IPTANA pentru ob&#355;inerea acordului de mediu. Dat fiind faptul c&#259; loca&#355;ia variantei nu s-a schimbat, &amp;icirc;nseamn&#259; c&#259; acest memoriu este &amp;icirc;nc&#259; actual. Mai mult, reprezint&#259;, deocamdat&#259;, singurul document oficial accesibil tuturor &amp;icirc;n care se descrie acest proiect. Memoriul poate fi g&#259;sit pe site-ul APM BN. Voi cita doar c&amp;acirc;teva pasaje din acest memoriu, &amp;icirc;n care varianta I a fost numit&#259; varianta nord &#351;i varianta II este numit&#259; varianta sud.&lt;br /&gt;&amp;bdquo;Varianta II are un traseu mai lung cu 2,714 km, necesit&#259; ample lucr&#259;ri de art&#259; (poduri, pasaje, lucr&#259;ri de consolidare) datorit&#259; multitudinii de ostacole &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnite &#351;i a versan&#355;ilor ce prezint&#259; multiple fenomene de instabilitate, necesit&#259; suprafe&#355;e mult mai mari de teren necesar a fi expropriat &#351;i construc&#355;ii existente ce trebuie demolate &#351;i nu asigur&#259; o leg&#259;tur&#259; direct&#259; cu DN 17C.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Date fiind aceste caracteristici, Proiectantul &#351;i Beneficiarul (CNADNR) au sus&#355;inut fezabilitatea cert&#259; a variantei I, spre deosebire de varianta II, care are mari &#351;anse s&#259; nu fie fezabil&#259;. Cu toate acestea, Prim&#259;ria Bistri&#355;a &#351;i-a afirmat sus&#355;inerea total&#259; pentru varianta II, &amp;icirc;n ciuda volumului mare de demol&#259;ri.&amp;rdquo; &amp;bdquo;Se remarc&#259; existen&#355;a unei lungimi de traseu km(5.00+9.00) unde terenul este necorespunz&#259;tor din punct de vedere al construc&#355;iei, nu are suficient&#259; capacitate portant&#259; pentru a prelua solicit&#259;rile din greutate proprie ca &#351;i din sarcinile date din vehicule.&amp;rdquo;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pentru cei dintre dumneavoastr&#259; care dori&#355;i cu adev&#259;rat s&#259; v&#259; exprima&#355;i o opinie corect&#259;, documentul men&#355;ionat este o lectur&#259; mai mult dec&amp;acirc;t necesar&#259;. Nu vreau ca aceste citate s&#259; fie interpretate ca fiind o dovad&#259; c&#259; aceast&#259; variant&#259; ar trebui realizat&#259; pe nord, doar am vrut s&#259; fie evident faptul c&#259; de la &amp;icirc;nceput, varianta sud a fost considerat&#259; ca necorespunz&#259;toare pentru ca, ulterior, s&#259; devin&#259; UNICA.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu, nici varianta sud nici cea nord nu sunt bune &#351;i, &amp;icirc;n aceste momente, autorit&#259;&#355;ile locale ar fi trebuit s&#259; conlucreze pentru a determina CNADNR s&#259; abordeze o variant&#259; cu adev&#259;rat ocolitoare. CNADNR, ca beneficiar al acestui drum nu are c&#259;derea s&#259; dea ultimatumuri autorit&#259;&#355;ilor locale ci are obliga&#355;ia de a veni &amp;icirc;n fa&#355;a acestor autorit&#259;&#355;i spre aprobare cu variante fiabile. Iar dac&#259; nu reu&#351;e&#351;te, trebuie s&#259; &amp;icirc;&#351;i asume vina &#351;i responsabilitatea, nu s&#259; le paseze asupra autorit&#259;&#355;ilor locale.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Regretabil &#351;i condamnabil este, domnule primar, c&#259;, &amp;icirc;n loc s&#259; insista&#355;i pe o variant&#259; corect&#259;, &amp;icirc;ncerca&#355;i s&#259; &amp;icirc;nvr&#259;jbi&#355;i locuitorii unei zone &amp;icirc;mpotriva locuitorilor din alta, a&#351;a cum a&#355;i f&#259;cut &amp;icirc;n scrisorile adresate ba locuitorilor de peste Podul Budacului, ba locuitorilor de pe actuala centur&#259;. &amp;Icirc;ncerca&#355;i astfel s&#259; impune&#355;i un proiect n&#259;scut din minciun&#259;. Stima&#355;i locuitori ai ora&#351;ului, s&#259; &#351;ti&#355;i c&#259; &amp;icirc;n zonele afectate nu locuiesc doar proprietari de &amp;bdquo;viloace&amp;rdquo; (a&#351;a cum ne nume&#351;te un reporter local), locuiesc &#351;i oameni normali, unii de o via&#355;&#259;, al&#355;ii care au renun&#355;at la via&#355;a de la bloc, cu riscul ca o via&#355;&#259;, s&#259; fie robii unor rate la b&#259;nci. Da, locuiesc &#351;i oameni boga&#355;i, dar care, cei mai mul&#355;i, au muncit pentru ceea ce au.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Privi&#355;i &amp;icirc;n ochi, domnule primar &#351;i domnilor consilieri locali, pe locuitorii de peste Podul Budacului &#351;i spune&#355;i-le, cu m&amp;acirc;na pe inim&#259;, c&#259; pot s&#259; doarm&#259; lini&#351;ti&#355;i c&amp;acirc;nd, pe un teren instabil, &amp;icirc;n spatele &amp;rdquo;viloacelor&amp;rdquo; lor (multe locuin&#355;e modeste, locuite de mai multe genera&#355;ii de aceste familii) vor trece ma&#351;inile de tonaj greu. Privi&#355;i &amp;icirc;n ochi copiii Bistri&#355;ei &#351;i spune&#355;i-le c&#259; pot s&#259; doarm&#259; lini&#351;ti&#355;i &amp;icirc;n c&#259;ru&#355;urile lor sau se pot juca lini&#351;ti&#355;i, &amp;icirc;n zgomotul molcom al ma&#351;inilor grele, &#351;i &amp;icirc;n aerul clar, nepoluat, &amp;icirc;n parcul municipal. Spune&#355;i-le turi&#351;tilor ce vor vizita Bistri&#355;a c&#259;, dup&#259; o vizit&#259; &amp;icirc;n ora&#351;ul istoric, pot merge s&#259; savureze o cafea &amp;icirc;n Wonderland, &amp;icirc;n loc s&#259; mearg&#259;, a&#351;a cum ar fi civilizat, pe dealul Codri&#351;or, pe o teras&#259; de unde se poate vedea ora&#351;ul &amp;icirc;n splendoarea lui. Dac&#259; ve&#355;i aproba acest proiect, nu ve&#355;i avea impresia c&#259; a&#355;i v&amp;acirc;ndut ora&#351;ul? Pe ni&#351;te bani care, domnule primar, nu vor fi ai bistri&#355;enilor, ci ai marilor companii ce vor realiza construc&#355;ia. Pentru ce? Pentru ca &#351;oferii s&#259; admire, &amp;icirc;n timp ce ocolesc ora&#351;ul, frumoasa localitate? Merit&#259;, domnule primar?&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;O alt&#259; minciun&#259; legat&#259; de proiect este cea legat&#259; de faptul c&#259; &amp;icirc;n c&amp;acirc;&#355;iva ani, acest drum va fi un drum or&#259;&#351;enesc, d&amp;acirc;nd bistri&#355;enilor iluzia c&#259; vor beneficia vreodat&#259; de acesta. Niciodat&#259; un drum realizat cu fonduri europene nu va putea fi deturnat de la destina&#355;ia sa ini&#355;ial&#259;, aceea de a SCOATE &amp;Icirc;N AFARA ORA&#350;ULUI, traficul de tranzit. Deci, stima&#355;i bistri&#355;eni, nu spera&#355;i c&#259; ve&#355;i merge la pia&#355;&#259;, la &#351;coal&#259; sau la cump&#259;r&#259;turi pe acest drum. Odat&#259; cu aderarea Rom&amp;acirc;niei la spa&#355;iul european, statul rom&amp;acirc;n &#351;i-a asumat &#351;i obliga&#355;ia de a asigura pentru to&#355;i cet&#259;&#355;enii europeni drumuri corespunz&#259;toare pentru toate categoriile de trafic.&amp;nbsp; &amp;Icirc;n privin&#355;a drumurilor, Compania Na&#355;ional&#259; de Autostr&#259;zi &#351;i Drumuri Na&#355;ionale este institu&#355;ia responsabil&#259; &#351;i beneficiarul direct &#351;i nemijlocit al proiectelor cu finan&#355;are nerambursabil&#259; prin POS Transport. Chiar dac&#259; nu s-ar realiza Varianta de Ocolire Bistri&#355;a Sud, CNADNR este obligat&#259; s&#259; realizeze &#351;i &amp;icirc;n jude&#355;ul Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud o infrastructur&#259; pentru traficul greu, deci aceast&#259; institu&#355;ie trebuie s&#259; g&#259;seasc&#259; o variant&#259; corespunz&#259;toare &#351;i o va face.&lt;br /&gt;Vreau s&#259; mai men&#355;ionez &#351;i aspectul banilor europeni. Din cei peste 175 de milioane de euro, cel pu&#355;in 50 de milioane vor proveni de la bugetul de stat. Pute&#355;i s&#259; m&#259; contrazice&#355;i, domnule primar? Deci banii nu sunt &amp;icirc;n totalitate &amp;bdquo;pe gratis&amp;rdquo;.&lt;br /&gt;Pe marginea acestui proiect ar fi multe de spus, dar m&#259; opresc aici. &amp;Icirc;nainte &amp;icirc;ns&#259;, vreau s&#259; recunosc, pentru a nu fi acuzat&#259; de ipocrizie, c&#259; DA, locuiesc &amp;icirc;ntr-una din zonele afectate &#351;i este normal ca cei afecta&#355;i s&#259; lu&#259;m, &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd, pozi&#355;ie fa&#355;&#259; de acest drum. Drumul parcurs pe baricade m-a f&#259;cut s&#259; con&#351;tientizez c&#259; avem nu doar dreptul ci &#351;i obliga&#355;ia de a protesta atunci c&amp;acirc;nd drepturile ne sunt &amp;icirc;nc&#259;lcate. Dar am con&#351;tientizat c&#259; nu este doar problema locuitorilor afecta&#355;i, este problema &amp;icirc;ntregului municipiu, din a c&#259;rui identitate fac parte dealul Codri&#351;or. Valea Budacului, parcul municipal &#351;i zona de agrement de la Lac. O identitate &amp;icirc;n pericol de a fi v&amp;acirc;ndut&#259; pe bani care vor &amp;icirc;mbun&#259;t&#259;&#355;i via&#355;a altora, nicidecum a bistri&#355;enilor. &#350;tiu c&#259; faptul c&#259; revin cu acest mesaj m&#259; expune la multe critici. &amp;Icirc;mi asum acest risc &#351;i v&#259; rog pe dumneavoastr&#259;, cei care ave&#355;i ceva de spus, citi&#355;i Memoriul de la APM &#351;i apoi condamna&#355;i-m&#259; pentru ac&#355;iunile mele, dac&#259; crede&#355;i c&#259; trebuie.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Mai spun, &#351;tiind c&#259; ar fi posibil, prin unirea noastr&#259;, a tuturor (locuitori, autorit&#259;&#355;i locale): Bistri&#355;eni, haide&#355;i s&#259; &amp;icirc;mpingem varianta de ocolire a municipiului Bistri&#355;a acolo unde &amp;icirc;i este locul, &amp;icirc;n afara Bistri&#355;ei, nu pe nord, nu pe sud, ci &amp;icirc;n totalitate &amp;icirc;n afara ora&#351;ului!&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;Cu stim&#259;, &lt;br /&gt;Mariana Nacu&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Sep 2010 10:05:37 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2509-scrisoare-deschisa-domnului-primar-</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2509-scrisoare-deschisa-domnului-primar-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>S-a depus cererea de finantare pentru Parc Industrial Bistrita Sud </title>
      <description>&lt;p&gt;Unitatea administrativ teritorial&#259; a Municipiului Bistri&#355;a a depus &amp;icirc;n data de 7 septembrie, Cererea de Finantare pentru proiectul &amp;quot;Parc Industrial Bistri&#355;a Sud&amp;quot; la Organismul Intermediar Agen&#355;ia de Dezvoltare Regional&#259; Nord-Vest &amp;icirc;n cadrul Programului Opera&#355;ional Regional 2007-2013, Axa Prioritar&#259; 4.&amp;nbsp; &lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Potrivit Prim&#259;riei Bistri&#355;a, cererea de finan&#355;are &amp;icirc;nregistrat&#259; va fi supus&#259; procedurii de verificare a conformit&#259;&#355;ii administrative &#351;i a eligibilit&#259;&#355;ii.&lt;br /&gt;Obiectivul general al proiectului const&#259; &amp;icirc;n revigorarea economiei locale &#351;i regionale &#351;i cre&#351;terea nivelului de trai, prin atragerea investi&#355;iilor &#351;i crearea de noi locuri de munc&#259; &amp;icirc;n Municipiul Bistri&#355;a. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;Valoarea total&#259; a proiectului este de 36.613.631,28 lei, din care valoarea nerambursabila solicitat&#259; este de 14.237.876 lei. Durata de realizare a proiectului este de 14 luni de la semnarea contractului de finan&#355;are.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Iulia STUPINEAN&amp;nbsp; &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 09 Sep 2010 09:40:57 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2508-s-a-depus-cererea-de-finantare-pentru-parc-industrial-bistrita-sud-</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2508-s-a-depus-cererea-de-finantare-pentru-parc-industrial-bistrita-sud-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Centura Bistritei la sud, intre DA sau NU </title>
      <description>&lt;p&gt;Controversatul subiect privind realizarea unui nou drum de centur&#259; la Bistri&#355;a, &amp;icirc;n partea de sud, pare s&#259; fi ajuns pe ultima sut&#259; de metri. Astfel, joi, 9 septembrie, de la ora 16.00, &amp;icirc;ntr-o &#351;edin&#355;&#259; extraordinar&#259;, Consiliul Local &#351;i autorit&#259;&#355;ile jude&#355;ene invitate la &#351;edin&#355;&#259; vor trebui s&#259; hot&#259;rasc&#259; dac&#259; vom avea sau nu centur&#259; nou&#259; la Bistri&#355;a, dar pe singurul traseu consideral viabil, la sud, prin P&#259;durea Codri&#351;or.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Primarul Bistri&#355;ei, Ovidiu Cre&#355;u a anun&#355;at mar&#355;i, 7 septembrie, &amp;icirc;n cadrul unei conferin&#355;e de pres&#259;, c&#259; la nivel de jude&#355; &#351;i municipiu a venit o nou&#259; adres&#259; din partea CNADNR care anun&#355;&#259; c&#259; &lt;em&gt;&amp;quot;fondurile alocate de Comisia European&#259; prin Fondul European de Dezvoltare Reginal&#259; vor fi retrase, urm&amp;acirc;nd ca &amp;icirc;n cazul &amp;icirc;n care se va dori finan&#355;area Variantei de Ocolire Bistri&#355;a, o solicitare din partea autorit&#259;&#355;ilor locale s&#259; fie f&#259;cut&#259; &amp;icirc;ntr-un program ulterior de finan&#355;are&amp;quot;.&lt;/em&gt; &lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Primarul Ovidiu Cre&#355;u spune c&#259; mai exist&#259; o &#351;ans&#259; pentru ca fondurile pentru centur&#259;, aproape 180 de milioane de euro s&#259; nu se piard&#259;: eliberarea unui nou aviz &#351;i a unui nou certificat de urbanism, pe acela&#351;i traseu la sud, prin P&#259;durea Codri&#351;or, pe deasupra &#351;trandului municipal. Astfel c&#259;, edilul a convocat o &#351;edin&#355;&#259; extrordinar&#259; de Consiliu Local, pentru joi, 9 septembrie, de la ora 16.00 la care sunt invita&#355;i &#351;i prefectul jude&#355;ului B-N, Cristian Florian, pre&#351;edintele CJ, Liviu Rusu dar &#351;i deputa&#355;ii bistri&#355;eni. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Reamintim c&#259; problema centurii dureaz&#259; la Bistri&#355;a de mai bine de un an, &#351;i a adunat obiec&#355;ii din partea autorit&#259;&#355;ilor jude&#355;ene, consilieri locali &#351;i cet&#259;&#355;eni, &amp;icirc;n privin&#355;a traseului la sud, sus&#355;inut la Bistri&#355;a doar de primarul Ovidiu Cre&#355;u.&amp;nbsp; &lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Iulia STUPINEAN&amp;nbsp; &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Tue, 07 Sep 2010 16:21:36 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2507-centura-bistritei-la-sud-intre-da-sau-nu-</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2507-centura-bistritei-la-sud-intre-da-sau-nu-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Scandal la Universitatea Spiru Haret. Absolventii de la ID ar trebui sa sustina din nou examenul de licenta</title>
      <description>&lt;p&gt;Absolven&#355;ii &amp;icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&amp;acirc;ntului la distan&#355;&#259; neautorizat de la Universitatea Spiru Haret ar trebui s&#259; sus&#355;in&#259; din nou examenul de licen&#355;&#259; &amp;icirc;n perioada 15 -30 septembrie. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;Cu mai pu&#355;in de dou&#259; s&#259;pt&#259;m&amp;acirc;ni &amp;icirc;nainte de examen &amp;icirc;ns&#259;, Ministerul Educa&#355;iei &#351;i Universitatea Spiru Haret nu au ajuns &amp;icirc;nc&#259; la un acord privind condi&#355;iile de desf&#259;&#351;urare a concursului.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br /&gt;Cu toate c&#259; termenele legate de &amp;icirc;ndeplinirea unor condi&#355;ii privind organizarea examenului de licen&#355;&#259; pentru absolven&#355;ii de la Spiru Haret au expirat &amp;icirc;nca din luna august, Ministerul Educa&#355;iei &amp;icirc;nc&#259; mai negociaz&#259; cu institu&#355;ia de &amp;icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&amp;acirc;nt. Discu&#355;iile dintre cele dou&#259; tabere ar trebui s&#259; se apropie de final, dac&#259; &#355;inem cont de faptul c&#259; examenul a fost programat pentru perioada 15 - 30 septembrie.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;quot;Ministerul Educa&#355;iei &amp;icirc;nc&#259; negociaz&#259; cu cei de la Universitatea Spiru, pentru c&#259; ace&#351;tia din urm&#259; vor s&#259; se asigure c&#259; nu mai exist&#259; nicio posibilitate de contesta&#355;ie, de aceea nu s-a ajuns &amp;icirc;nc&#259; la un numitor comun. Se va g&#259;si o solu&#355;ie impecabil&#259; din punct de vedere juridic, astfel c&#259; aceast&#259; problem&#259; se va rezolva&amp;quot;, a declarat pentru realitatea.net consilierul ministrului Educa&#355;iei, Tudorel Urian.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Examenul de licen&#355;&#259; poate fi organizat de Universitatea Spiru Haret, doar dac&#259; se vor respecta urm&#259;toarele&amp;nbsp; condi&#355;ii impuse de minister:&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;1. S&#259; comunice Ministerului tabelul nominal al persoanelor care vor sus&#355;ine examenul de licen&#355;&#259;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;2. S&#259; comunice lista comisiilor de licen&#355;&#259;, lista profesorilor &#351;i conferen&#355;ialilor universitari propu&#351;i de institu&#355;ie dintre cadrele proprii, &amp;icirc;n vederea complet&#259;rii acesteia cu reprezentan&#355;ii ministerului&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;3. S&#259; organizeze examenul de licen&#355;&#259; &amp;icirc;n loca&#355;iile avizate de ARACIS &amp;icirc;n acest sens&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;4. S&#259; comunice Ministerului Educa&#355;iei programarea examenelor de licen&#355;&#259;, loca&#355;iile &amp;icirc;n care se vor desf&#259;&#351;ura, s&#259;lile, datele de organizare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;5. Subiectele pentru examen vor fi elaborate de comisiile numite, iar examenul se va organiza inclusiv prin prezen&#355;a direct&#259; &#351;i nemijlocit&#259; a candidatului &amp;icirc;n fa&#355;a comisie&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;6. S&#259; faciliteze accesul mass media la organizarea &#351;i desf&#259;&#351;urarea examenului de licen&#355;&#259;, &amp;icirc;n vederea asigur&#259;rii transparen&#355;ei pentru realizarea unei corecte inform&#259;ri a opiniei publixce, accesul media urm&amp;acirc;nd a se face f&#259;r&#259; a-i perturba pe participan&#355;i.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Purt&#259;torul de cuv&amp;acirc;nt al Universit&#259;&#355;ii Spiru Haret, Corneliu Toader, a declarat c&#259; institu&#355;ia de &amp;icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&amp;acirc;nt superior va respecta legisla&#355;ia &#351;i metodologia &amp;icirc;n vigoare atunci c&amp;acirc;nd va organiza sesiunea special&#259; a examenului de licen&#355;&#259;, se arat&#259; pe forumul universit&#259;&#355;ii. C&amp;acirc;t prive&#351;te forma de &amp;icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&amp;acirc;nt la distan&#355;&#259;, ministerul Educa&#355;iei, Daniel Funeriu, a precizat c&#259; &amp;quot;nu se mai &amp;icirc;nmatriculeaz&#259; studen&#355;i la forma de &amp;icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&amp;acirc;nt la distan&#355;&#259;. Acest program a fost &amp;icirc;nchis. Ordonan&#355;a 10 prevede c&#259; cei care erau &amp;icirc;nscri&#351;i la formele neacreditate s&#259; poate s&#259; se &amp;icirc;nscrie la forma acreditat&#259;, adic&#259; la forma la zi&amp;quot;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Aproximativ 15.000 de studen&#355;i ai Universit&#259;&#355;ii Spiru Haret, &amp;icirc;nmatricula&#355;i &amp;icirc;n anul I &amp;icirc;n perioada 2005-2008 (promo&#355;iile 2008 &#351;i 2009) la forme de &amp;icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&amp;acirc;nt considerate neautorizate de c&#259;tre Ministerul Educa&#355;iei trebuie s&#259; sus&#355;in&#259; din nou examenul de licen&#355;&#259; &amp;icirc;n septembrie, informeaza realitatea.net.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a href="www.agentia.org"&gt;Agen&#355;ia de Investiga&#355;ii Media &lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Tue, 07 Sep 2010 16:13:24 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2506-scandal-la-universitatea-spiru-haret-absolventii-de-la-id-ar-trebui-sa-sustina-din-nou-examenul-de-licenta</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2506-scandal-la-universitatea-spiru-haret-absolventii-de-la-id-ar-trebui-sa-sustina-din-nou-examenul-de-licenta</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Prigoana, back in PDL</title>
      <description>&lt;p&gt;Deputatul Silviu Prigoana e revenit in PDL. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;Re&amp;icirc;nscrierea &amp;icirc;n partid, potrivit liderului deputa&#355;ilor democrat-liberali Mircea Toader, a avut loc duminic&#259;, la organiza&#355;ia sector 3 Bucure&#351;ti.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Deputatul Silviu Prigoan&#259; s-a re&amp;icirc;nscris &amp;icirc;n PDL, a declarat, mar&#355;i, liderul deputa&#355;ilor democrat-liberali Mircea Toader, anun&#355;&#259; Mediafax&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;quot;Domnul Silviu Prigoan&#259; &#351;i-a f&#259;cut reintrarea &amp;icirc;n partid ieri, alalt&#259;ieri, la organiza&#355;ia sector 3 Bucure&#351;ti&amp;quot;, a spus Toader, ad&#259;ug&amp;acirc;nd c&#259; Prigoan&#259; demisionase din aceast&#259; organiza&#355;ie dup&#259; ce a avut o opinie separat&#259; fa&#355;&#259; de partid &amp;icirc;n leg&#259;tur&#259; cu op&#355;iunea politicienilor pentru politic&#259; sau afaceri.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Potrivit sursei citate, Mircea Toader a men&#355;ionat c&#259; re&amp;icirc;ntoarcerea lui Silviu Prigoan&#259; &amp;icirc;n PDL a fost posibil&#259; dat fiind faptul c&#259; acesta a p&#259;r&#259;sit partidul prin demisie &#351;i nu prin excludere. Toader a mai precizat c&#259; &#351;i &amp;icirc;n calitate de independent , Prigoan&#259; a luat parte la &#351;edin&#355;ele grupului parlamentar al democrat-liberalilor din Camer&#259;, Regulamentul Camerei permi&#355;&amp;acirc;nd acest lucru.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Deputatul Silviu Prigoan&#259; a demisionat, &amp;icirc;n 1 iunie, din PDL.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Liana Mure&#351;an &lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Tue, 07 Sep 2010 14:28:36 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2505-prigoana-back-in-pdl</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2505-prigoana-back-in-pdl</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Amenzi de la jandarmi de aproape 3.000 de lei </title>
      <description>&lt;p&gt;&amp;Icirc;n ultimele 48 de ore, jandarmii bistri&#355;eni s-au confruntat, &amp;icirc;n cea mai mare parte, cu abateri privind prevederile Legii Nr. 61 din 1991, republicat&#259;, pentru sanc&#355;ionarea faptelor de &amp;icirc;nc&#259;lcare a unor norme de convie&#355;uire social&#259;, a ordinii &#351;i lini&#351;tii publice. Principalele abateri constatate se refer&#259; la consumul de alcool &amp;icirc;n spa&#355;iul public neamenajat, tulburarea lini&#351;tii publice, refuzul declin&#259;rii identit&#259;&#355;ii &amp;icirc;n fa&#355;a agentului constatator &#351;i provocarea de scandaluri &amp;icirc;n locuri publice. Ca urmare, pentru sanc&#355;ionarea acestor fapte, jandarmii au aplicat la sf&amp;acirc;r&#351;itul s&#259;pt&#259;m&amp;acirc;nii trecute, amenzi &amp;icirc;n valoare total&#259; de 2.850 de lei &#351;i 8 avertismente scrise.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Iulia STUPINEAN&amp;nbsp; &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Mon, 06 Sep 2010 11:23:31 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2504-amenzi-de-la-jandarmi-de-aproape-3-000-de-lei-</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2504-amenzi-de-la-jandarmi-de-aproape-3-000-de-lei-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Din postura de ministru, Botis va aduce un plus de imagine democrat-liberalilor bistriteni</title>
      <description>&lt;p&gt;Noul ministru al Muncii, Ioan Nelu Boti&#351;, va aduce organiza&#355;iei jude&#355;ene a PDL BN un spor de imagine, dar &#351;i o mare responsabilitate, a declarat pre&#351;edintele PDL BN, Ioan Oltean, vineri, &amp;icirc;n cadrul unei conferin&#355;e de pres&#259;.&lt;br /&gt;Totodat&#259;, liderul democrat-liberal l-a asigurat pe Ioan Boti&#351; de tot sprijinul s&#259;u.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;bdquo;&amp;Icirc;l felicit pe colegul meu, Ioan Nelu Boti&#351;, pentru &amp;icirc;nalta demnitate pe care a ob&#355;inut-o &amp;icirc;n urma remanierii guvernamentale. Este o demnitate care aduce organiza&#355;iei jude&#355;ene un spor de imagine, dar &#351;i o mai mare responsabilitate&amp;rdquo;, a spus Ioan Oltean. &lt;br /&gt;Pre&#351;edintele PDL BN s-a ar&#259;tat convins c&#259; Boti&#351; se va dovedi a fi un bun profesionist, cu at&amp;acirc;t mai mult cu c&amp;acirc;t cunoa&#351;te problematicile sociale. &amp;bdquo;Sunt convins c&#259; se va dovedi un foarte bun ministru, un om preocupat de problematica social&#259;, un aplecat asupra problemelor cu care se confrunt&#259; categoriile cele mai n&#259;p&#259;stuite ale societ&#259;&#355;ii rom&amp;acirc;ne&#351;ti&amp;rdquo;, a spus Oltean. &lt;br /&gt;&amp;bdquo;Ioan Nelu Boti&#351; se va bucura de toat&#259; sus&#355;inerea mea, a&#351;a cum am f&#259;cut-o &#351;i p&amp;acirc;n&#259; acum, dar &#351;i de cea a &amp;icirc;ntregii organiza&#355;ii jude&#355;ene, pentru realizarea mandatului pe care el l-a primit ast&#259;zi&amp;rdquo;, a ad&#259;ugat liderul PDL BN.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Liana Mure&#351;an&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Sep 2010 17:25:28 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2503-din-postura-de-ministru-botis-va-aduce-un-plus-de-imagine-democrat-liberalilor-bistriteni</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2503-din-postura-de-ministru-botis-va-aduce-un-plus-de-imagine-democrat-liberalilor-bistriteni</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Ministerul Finantelor &#351;i cel al Muncii, in colimatorul lui Basescu</title>
      <description>&lt;p&gt;Pre&#351;edintele Traian B&#259;sescu a cerut, vineri, noilor mini&#351;tri ai Muncii &#351;i Finan&#355;elor s&#259; nu repete eroarea f&#259;cut&#259; de predecesorii lor &amp;icirc;n august, c&amp;acirc;nd au acordat stimulente propriilor angaja&#355;i.&lt;br /&gt;&#350;eful statului a caracterizat acest gest drept &amp;bdquo;o sfidare&amp;rdquo; a opiniei publice. &lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Traian B&#259;sescu a spus, dup&#259; ceremonia de depunere a jur&#259;m&amp;acirc;ntului celor &#351;ase noi mini&#351;tri, c&#259; i-a fost greu s&#259; accepte plata stimulentelor, luna trecut&#259;, &amp;icirc;n Ministerul Finan&#355;elor &#351;i Ministerul Muncii, ca &#351;i c&amp;acirc;nd ar fi adus bani la buget sau ar fi eradicat munca la negru. &lt;br /&gt;&amp;bdquo;Mi se pare inadmisibil ca anumite sectoare s&#259;-&#351;i prezerve favoruri care nu se justific&#259;&amp;rdquo;, a ad&#259;ugat Traian B&#259;sescu.&lt;br /&gt;&amp;bdquo;Dac&#259; vorbim de solidaritate, vreau s&#259; fac c&amp;acirc;teva observa&#355;ii. S-a mers pe ideea reducerii veniturilor salaria&#355;ilor bugetari cu 25%. &amp;Icirc;n aceste condi&#355;ii, mi-a fost foarte greu s&#259; &amp;icirc;n&#355;eleg sau s&#259; accept ceea ce s-a &amp;icirc;nt&amp;acirc;mplat luna trecut&#259;, plata stimulentelor pentru cei din Ministerul de Finan&#355;e &#351;i Ministerul Muncii, ca &#351;i cum Finan&#355;ele realizase veniturile &amp;icirc;n bugetul de stat, iar Ministerul Muncii eliminase munca la negru. De aceea, v&#259; cer ferm, celor doi mini&#351;tri, s&#259; nu repeta&#355;i eroarea de sfidare a opiniei publice care s-a petrecut luna trecut&#259; la cele dou&#259; ministere&amp;rdquo;, a spus &#351;eful statului. &lt;br /&gt;Totodat&#259; Traian B&#259;sescu a precizat c&#259; i s-a p&#259;rut &amp;bdquo;penibil&amp;rdquo;, &amp;icirc;n aceast&#259; situa&#355;ie, faptul c&#259; unii demnitari &amp;icirc;&#351;i doneaz&#259; integral salariul.&lt;br /&gt;&amp;bdquo;Mi s-a p&#259;rut penibil c&#259; &amp;icirc;n aceste condi&#355;ii demnitari ai statului &amp;icirc;&#351;i doneaz&#259; integral salariul, iar cele dou&#259; ministere acord&#259; stimulente pentru brava activitate de nerealizare a veniturilor &#351;i de &amp;icirc;nflorire a muncii la negru. E o aten&#355;ionare care o fac c&#259;tre to&#355;i membrii Cabinetului &#351;i ea pleac&#259; de la ideea c&#259; nu putem cere solidaritate rom&amp;acirc;nilor at&amp;acirc;t timp c&amp;acirc;t noi protej&#259;m anumite categorii de salaria&#355;i bugetari. De altfel, nici bugetarii nu ar mai g&#259;si justificarea s&#259; fie solidari cu m&#259;surile care s-au luat&amp;rdquo;, a mai spus pre&#351;edintele.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Liana Mure&#351;an &lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Sep 2010 17:08:02 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2502-ministerul-finantelor-i-cel-al-muncii-in-colimatorul-lui-basescu</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2502-ministerul-finantelor-i-cel-al-muncii-in-colimatorul-lui-basescu</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Noii ministri au depus vineri juramantul</title>
      <description>&lt;p&gt;Pre&#351;edintele Traian B&#259;sescu a semnat &amp;icirc;n aceast&#259; diminea&#355;&#259; decretele de schimbare din func&#355;ii a mini&#351;trilor Economiei, Adriean Videanu, Finan&#355;elor, Sebastian Vl&#259;descu, Comunica&#355;iilor, Gabriel Sandu, Muncii, Mihai &#350;eitan, Transporturilor, Radu Berceanu, &#351;i Agriculturii, Mihail Dumitru, &#351;i de numire &amp;icirc;n locul acestora a mini&#351;trilor desemna&#355;i. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La ora 12.00, cei &#351;ase noi mini&#351;tri au depus jur&#259;m&amp;acirc;ntul &amp;icirc;n fa&#355;a &#351;efului statului, la Palatul Cotroceni.&lt;br /&gt;Noii mini&#351;tri care au depus, vineri, jur&#259;m&amp;acirc;ntul sunt Ioan-Nelu Boti&#351;, Ion Ariton, Gheorghe Ialomi&#355;ianu, Valerian Vreme, Anca Boagiu &#351;i Valeriu Tab&#259;r&#259;.&lt;br /&gt;Dup&#259; momentul solemn al depunerii jur&#259;m&amp;acirc;ntului, pre&#351;edintele Traian B&#259;sescu a declarat c&#259; nu accept&#259; nicio clip&#259; ideea c&#259; Guvernul nu a f&#259;cut ce trebuia, pentru c&#259; aceasta nu corespunde realit&#259;&#355;ii, preciz&amp;acirc;nd c&#259; Rom&amp;acirc;nia a intrat &amp;icirc;n criz&#259; cu un buget puternic afectat de o politic&#259; populist&#259;.&lt;br /&gt;&amp;bdquo;Vreau s&#259; &#351;ti&#355;i c&#259; nicio clip&#259; nu accept ideea, pentru c&#259; nu corespunde realit&#259;&#355;ii, c&#259; Guvernul n-ar fi f&#259;cut ceea ce trebuie &amp;icirc;n perioada de criz&#259;. A f&#259;cut ce trebuie &amp;icirc;n limita resurselor pe care le-a avut. Din p&#259;cate, Rom&amp;acirc;nia a intrat &amp;icirc;n criz&#259; cu un buget puternic afectat de o legisla&#355;ie populist&#259;, emis&#259; &amp;icirc;n perioada 2007-2008, legisla&#355;ie care a angajat cheltuielile salariale &#351;i sociale dincolo de limitele pe care Rom&amp;acirc;nia le putea suporta&amp;rdquo;, a declarat &#351;eful statului.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Liana Mure&#351;an&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Sep 2010 16:46:24 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2501-noii-ministri-au-depus-vineri-juramantul</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2501-noii-ministri-au-depus-vineri-juramantul</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Masuri de aparare impotriva incendiilor in spitalele din judet </title>
      <description>&lt;p&gt;Vineri, 3 septembrie, la sediul Institu&#355;iei Prefectului&amp;nbsp; Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud, a avut loc o &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnire de lucru a prefectului Cristian Florian cu reprezentan&#355;ii Consiliului Jude&#355;ean B-N, Inspectoratul Jude&#355;ean pentru Situa&#355;ii de Urgen&#355;&#259;, Direc&#355;ia de S&#259;n&#259;tate Public&#259; BN, managerii unit&#259;&#355;ilor sanitare cu paturi din jude&#355;ul Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud, primarii ora&#351;elor Beclean &#351;i N&#259;s&#259;ud &#351;i ai comunelor Prundu B&amp;acirc;rg&#259;ului, Teaca &#351;i Uriu. Scopul &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnirii l-a constituit analizarea rezultatelor controalelor efectuate &#351;i a m&#259;surilor stabilite de comisia de control privind ap&#259;rarea &amp;icirc;mpotriva incendiilor &amp;icirc;n unit&#259;&#355;ile sanitare cu paturi din jude&#355;ul Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Cu ocazia ac&#355;iunilor de control desf&#259;&#351;urate &amp;icirc;n perioada 23 &amp;ndash; 31 august, s-au constatat&amp;nbsp; nereguli&amp;nbsp; privind ob&#355;inerea autoriza&#355;iei/avizului de securitate la incendiu, identificarea &#351;i evaluarea riscurilor de incendiu, inexisten&#355;a unor dispozi&#355;ii scrise cu privire la responsabilit&#259;&#355;ile pe linia prevenirii incendiilor &#351;i evacuarea &amp;icirc;n caz de incendiu, func&#355;ionarea mijloacelor tehnice de ap&#259;rare &amp;icirc;mpotriva incendiilor, starea necorespunz&#259;toare&amp;nbsp; a unor tablouri &#351;i instala&#355;ii electrice.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;Icirc;n cadrul &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnirii s-a stabilit ca managerii s&#259; evalueze necesarul de fonduri&amp;nbsp; cu privire la instala&#355;ii &#351;i dotari, &#351;i s&#259; solicite Consiliului Local alocarea fondurilor necesare, iar &amp;icirc;n perioada imediat urm&#259;toare s&#259; solu&#355;ioneze problemele de natur&#259; organizatoric&#259;. Inspectoratul Jude&#355;ean pentru Situa&#355;ii de Urgen&#355;&#259; va &amp;icirc;ntocmi un program pentru desf&#259;&#351;urarea de aplica&#355;ii practice privind evacuarea &amp;icirc;n caz de incendiu, &amp;icirc;n fiecare unitate sanitar&#259; cu paturi din jude&#355;, urm&amp;acirc;nd ca&amp;nbsp; dup&#259; 15 septembrie s&#259; fie &amp;icirc;ntocmit un asemenea program &#351;i pentru unit&#259;&#355;ile &#351;colare.&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;Iulia STUPINEAN&amp;nbsp; &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/p&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Fri, 03 Sep 2010 11:47:32 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2500-masuri-de-aparare-impotriva-incendiilor-in-spitalele-din-judet-</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2500-masuri-de-aparare-impotriva-incendiilor-in-spitalele-din-judet-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Perla&#355;ii no&#351;tri, cei de toate zilele</title>
      <description>Ce ne-am face f&#259;r&#259; perle? Vremea, care oricum e rea, ar fi de dreptul insuportabil&#259;, iar via&#355;a care oricum ne e amar&#259;, n-ar mai fi a&#351;a de &amp;icirc;ndulcit&#259; cu haz de necaz. Perle ale lor, fie c&#259; vorbim de politicieni sau diverse VIP &amp;ndash;uri cu care ne-am obi&#351;nuit, apar peste tot, de la &amp;bdquo;tembelizorul&amp;rdquo; obositor pe care &amp;icirc;&#355;i vine s&#259; &amp;icirc;l &amp;icirc;nchizi imediat ce l-ai deschis, p&amp;acirc;n&#259; la blogul nostru cel de toate tastaturile. &lt;br /&gt;Din foiletonul &amp;bdquo;Uppss, c&#259; am sc&#259;pat-o&amp;rdquo;, amintim c&amp;acirc;teva dintre perlele care merit&#259; s&#259; fie b&#259;gate &amp;icirc;n seam&#259;. &lt;br /&gt;Pe blogul s&#259;u, &amp;bdquo;bombonelul&amp;rdquo; Adrian N&#259;stase vorbe&#351;te &amp;icirc;ntr-un mod original despre remaniere, a&#351;a cum apare &amp;icirc;n viziunea domniei sale: &amp;bdquo;A vorbi acum despre remaniere &#351;i a pune &amp;icirc;n aceast&#259; ecua&#355;ie doar c&amp;acirc;teva nume, este ca &#351;i cum ai &amp;icirc;ncerca s&#259; machiezi un cadavru&amp;rdquo;. &lt;br /&gt;Andrei Ple&#351;u se scap&#259; &amp;icirc;n ziarul &amp;bdquo;Adev&#259;rul&amp;rdquo; cu privire la modul &amp;icirc;n care unele job-uri sunt &#351;i pot s&#259; fie. &amp;bdquo;Nu toate meseriile pot fi reduse la num&#259;rul de &amp;bdquo;ore-cur&amp;ldquo; petrecute la birou&amp;rdquo;. &lt;br /&gt;Pe agen&#355;ia de &#351;tiri Newsin, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu (&amp;icirc;nc&#259; era la ora &amp;icirc;nchiderii edi&#355;iei) se ab&#355;ine s&#259; nu se &amp;icirc;njure singur: &amp;bdquo;Mi-am rupt ma&#351;ina pe Transf&#259;g&#259;r&#259;&#351;an. L-a&#351; fi &amp;icirc;njurat pe ministru dac&#259; nu eram eu&amp;rdquo;. &lt;br /&gt;La Realitatea TV, jurnalistul &#351;i analistul politic Ion Cristoiu ne prezint&#259; modalit&#259;&#355;ile prin care, &amp;icirc;n general, te po&#355;i sc&#259;pa de un pre&#351;edinte alterat: &amp;bdquo;De regul&#259;, pre&#351;edin&#355;ii nu sunt omor&amp;acirc;&#355;i de oameni furio&#351;i, sunt omor&amp;acirc;&#355;i de luneti&#351;ti care sunt oameni foarte calmi&amp;rdquo;. &lt;br /&gt;&#350;i nu &amp;icirc;n ultimul r&amp;acirc;nd, &amp;icirc;nsu&#351;i pre&#351;edintele Traian B&#259;sescu, la aceea&#351;i Realitatea mam&#259;, ne d&#259; o&amp;hellip; bomb&#259;: &amp;bdquo;Eu m&#259; simt bine &amp;icirc;n &#355;ara mea&amp;rdquo;. &amp;Icirc;n acest ultim caz, cerem &#351;i noi re&#355;eta! &amp;nbsp;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:24:24 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3055-perla-ii-no-tri-cei-de-toate-zilele</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3055-perla-ii-no-tri-cei-de-toate-zilele</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Povestea lui Boc-Hi5</title>
      <description>A fost odat&#259; ca niciodat&#259;, un &amp;icirc;mp&#259;rat portocaliu, care avea doar un singur fiu.&lt;br /&gt;Acesta &amp;icirc;&#351;i iubea p&#259;rintele &#351;i &amp;icirc;l asculta &amp;icirc;n toate cele. B&#259;iatul, n&#259;scut din tat&#259; &amp;icirc;mp&#259;rat &#351;i mam&#259; neidentificat&#259;, avea un complex legat de &amp;icirc;n&#259;l&#355;ime, fapt pentru care &#351;i tat&#259;l lui l-a botezat scurt &#351;i cuprinz&#259;tor: Boc!&lt;br /&gt;C&amp;acirc;nd feciorul a crescut mare, la v&amp;acirc;rst&#259; nu la &amp;icirc;n&#259;l&#355;ime, tat&#259;l lui l-a r&#259;spl&#259;tit pentru toate serviciile f&#259;cute de-a lungul timpului, prin numirea lui ca prim str&#259;jer al palatului. Boc trebuia s&#259;-&#351;i st&amp;acirc;ng&#259; gard&#259; &#351;i s&#259; aibe grij&#259; de palat, dar nu-&#351;i g&#259;sea str&#259;jeri de seam&#259;. P&amp;acirc;n&#259; &amp;icirc;n zilele noastre, a schimbat 4 g&#259;rzi, dar lumea tot nu era mul&#355;umit&#259; de garda prestat&#259;. Grupuri de interese meschine ale unor baroni ro&#351;ii &#351;i galbeni, &amp;icirc;l tot &amp;icirc;n&#355;epau pe al nostru Boc, &amp;icirc;nc&#259; din copil&#259;rie, &amp;icirc;nv&amp;acirc;rtindu-se acum pe l&amp;acirc;ng&#259; el &#351;i b&#259;g&amp;acirc;nd tot felul de be&#355;e-n roate pentru al denigra &amp;icirc;n fa&#355;a propriului tat&#259;. &amp;Icirc;ncrederea &#351;i interesul &amp;icirc;mp&#259;ratului &amp;icirc;n propriul fiu a &amp;icirc;nceput s&#259; scad&#259;, astfel c&#259; acesta &amp;icirc;i acord&#259; o ultim&#259; &#351;ans&#259; fiului Boc: &amp;bdquo;Dac&#259; nu vi cu ceva nou, acum, pentru a 5-a oar&#259;, s&#259; &#351;ti c&#259; predau garda &#259;lorlal&#355;i!&amp;rdquo; &#350;i se puse Boc pe g&amp;acirc;ndit, cu ce s&#259; vin&#259; el nou &#351;i eficient cu care s&#259; sparg&#259; gura t&amp;acirc;rgului, iar &amp;icirc;ntr-un final se hot&#259;r&amp;icirc; s&#259; renun&#355;e din propria ini&#355;iativ&#259;, s&#259;-&#351;i depun&#259; mandatul, iar &amp;icirc;n drum c&#259;tre ie&#351;ire i-a salutat pe to&#355;i din mers cu de acum celebrul salut: v&#259; pup &#351;i hi5! Dac&#259; &amp;icirc;mp&#259;ratul l-a l&#259;sat sau nu s&#259; plece, este o alt&#259; poveste.</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:23:57 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3054-povestea-lui-boc-hi5</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3054-povestea-lui-boc-hi5</guid>
    </item>
    <item>
      <title>PRM-ul, na&#355;iunea &#351;i la&#351;ii</title>
      <description>&amp;Icirc;n ultima conferen&#355;&#259; de pres&#259; organizat&#259; la sediul PRM Bistri&#355;a, Viorel Cotu&#355;iu, sus&#355;inut de p&#259;rintele Ioan Aurel Rus, caracterizeaz&#259; poporul rom&amp;acirc;n ca fiind unul de la&#351;i, referindu-se la lipsa de reac&#355;ie a acestuia &amp;icirc;n fa&#355;a m&#259;surilor luate de guvern. &amp;Icirc;n aceea&#351;i conferin&#355;&#259;, mai marele filialei bistri&#355;ene sus&#355;ine c&#259; exist&#259; multe persoane importante din r&amp;acirc;ndul altor partide mai mult sau mai pu&#355;in portocalii sau din cadrul administra&#355;iilor locale din jude&#355;, care au aderat sau vor adera la partidul condus de V.C. Tudor, identitatea acestora fiind protejat&#259; la cererea lor, deoarece se tem de pierderea locurilor de munc&#259;. Oare acesta nu este tot un gest de la&#351;itate, &amp;icirc;ncurajat, de aceast&#259; dat&#259; de PRM, care accept&#259; orice nou membru, fie el &#351;i la&#351;, doar-doar s-or str&amp;acirc;nge de-o miu&#355;&#259;?!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:21:49 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3053-prm-ul-na-iunea-i-la-ii</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3053-prm-ul-na-iunea-i-la-ii</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Povestea supra-taxarii drepturilor de autor</title>
      <description>Sute de beneficiari ai drepturilor de autor s-au decis s&#259; manifesteze &amp;icirc;mpotriva ordonan&#355;ei 58/2010, care prevede declararea &#351;i plata unor contribu&#355;ii la asigur&#259;rile sociale: pensii, s&#259;n&#259;tate &#351;i &#351;omaj.&lt;br /&gt;Un mini-interviu cu unul dintre manifestan&#355;i ar ar&#259;ta cam a&#351;a:&lt;br /&gt;Reporter &amp;ndash; pentru ce manifesta&#355;i azi?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Manifestant &amp;ndash; pentru mizeria &amp;icirc;n care ne trage guvernu&amp;rsquo;!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;R &amp;ndash; &amp;icirc;n ce const&#259; acest&#259; &amp;bdquo;mizerie&amp;rdquo;?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;M &amp;ndash; &amp;icirc;&#351;i bat joc de noi, arti&#351;ti, traduc&#259;tori, notari, contabili, jurnali&#351;ti, etc., ne pun s&#259; st&#259;m la cozile ce se formeaz&#259; la ghi&#351;eele de la &#351;onaj, de la pensii, de la casele de s&#259;n&#259;tate, s&#259; facem &amp;icirc;n fiecare lun&#259; declara&#355;ii &#351;i s&#259; st&#259;m la casierii s&#259; pl&#259;tim! Este sub demnitatea uman&#259; aceast&#259; mizerie...&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;R &amp;ndash; Sunte&#355;i de acord s&#259; pl&#259;ti&#355;i?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;M &amp;ndash; Nu e asta problema, problema este c&#259; trebuie s&#259; st&#259;m la coad&#259; ca s&#259; le d&#259;m bani! E inuman!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;R &amp;ndash; Pentru ce trebuie s&#259; da&#355;i bani?&lt;br /&gt;M &amp;ndash; Pentru statul Rom&amp;acirc;n, care nu ne respect&#259; &#351;i ne pune la cozi!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;R &amp;ndash; Dar contribu&#355;iile pentru &#351;omaj, s&#259;n&#259;tate &#351;i pensii, pentru care nu ve&#355;i avea niciodat&#259; posibilitatea de a beneficia, le pl&#259;ti&#355;i?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;M &amp;ndash; Dac&#259; trebuie, DA, dar s&#259; nu st&#259;m la coad&#259;!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;MORAL&#258;: Dac&#259;-i musai, cu pl&#259;cere! Dar s&#259; nu st&#259;m la coad&#259;!&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:20:26 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3052-povestea-supra-taxarii-drepturilor-de-autor</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3052-povestea-supra-taxarii-drepturilor-de-autor</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Trei avocati, un arhivar sef la Cartea Funciara si un director de banca - membrii unui grup infractional organizat </title>
      <description>Procurorii Direc&#355;iei de Investigare a Infrac&#355;iunilor de Criminalitate Organizat&#259; &#351;i Terorism &amp;ndash; Serviciul Teritorial Bucure&#351;ti au destructurat un grup infrac&#355;ional organizat, constituit din 25 de &amp;icirc;nvinui&#355;i, &amp;icirc;n sarcina acestora re&#355;in&amp;acirc;ndu-se s&#259;v&amp;acirc;r&#351;irea infrac&#355;iunilor de constituire a unui grup infrac&#355;ional organizat, &amp;icirc;n&#351;el&#259;ciune, fals &#351;i uz de fals.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dintre &amp;icirc;nvinui&#355;i, trei au calitatea de avoca&#355;i &amp;icirc;n cadrul Baroului Bucure&#351;ti, unul are calitatea de arhivar &#351;ef &amp;icirc;n cadrul Serviciului de carte Funciar&#259; al Sectorului 1 Bucure&#351;ti, iar un &amp;icirc;nvinuit este director coordonator al unei unit&#259;&#355;i bancare.&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n fapt, se re&#355;ine c&#259; membrii grupului infrac&#355;ional organizat au indus &amp;icirc;n eroare, prin utilizarea de mijloace frauduloase, mai multe p&#259;r&#355;i v&#259;t&#259;mate, cu prilejul &amp;icirc;nstr&#259;in&#259;rii unor imobile care nu le apar&#355;ineau.&lt;br /&gt;Modalitatea de ac&#355;ionare a grup&#259;rii consta &amp;icirc;n identificarea de imobile situate &amp;icirc;n Bucure&#351;ti - terenuri cu/f&#259;r&#259; construc&#355;ie aferent&#259;, nelocuite &#351;i aflate &amp;icirc;n stare de conservare ori aflate &amp;icirc;n paragin&#259; &#351;i &amp;icirc;ntocmirea &amp;icirc;n fals de &amp;icirc;nscrisuri &amp;ndash; titluri de proprietate, certificate de mo&#351;tenitor sau diverse alte acte notariale precum &#351;i acte de identitate, cu complicitatea unor func&#355;ionari din cadrul institu&#355;iilor statului cu atribu&#355;ii &amp;icirc;n domeniul cadastrului &#351;i publicit&#259;&#355;ii imobiliare precum &#351;i a unor persoane care aveau cuno&#351;tin&#355;e de specialitate &amp;icirc;n domeniul confec&#355;ion&#259;rii de &#351;tampile &#351;i alte &amp;icirc;nsemne.&lt;br /&gt;&amp;Icirc;nvinui&#355;ii foloseau &amp;icirc;nscrisurile falsificate pentru inducerea &amp;icirc;n eroare a persoanelor interesate de investi&#355;ii imobiliare, precum &#351;i a reprezentan&#355;ilor birourilor notariale, prin v&amp;acirc;nzarea terenurilor sau pentru ipotecarea acestora &amp;icirc;n vederea ob&#355;inerea unor credite bancare, f&#259;r&#259; ca proprietarii de drept&amp;nbsp; s&#259; aib&#259; cuno&#351;tin&#355;&#259; despre acest fapt.&lt;br /&gt;Membrii grup&#259;rii au reu&#351;it astfel inducerea &amp;icirc;n eroare a mai multor p&#259;r&#355;i v&#259;t&#259;mate &#351;i producerea p&amp;acirc;n&#259; la aceasta data a unui prejudiciu de 980.000 de euro.&lt;br /&gt;La data de 2 septembrie 2010 au fost efectuate 47 de perchezi&#355;ii domiciliare &amp;icirc;n municipiul Bucure&#351;ti.&lt;br /&gt;La sediul D.I.I.C.O.T. &amp;ndash; Serviciul Teritorial Bucure&#351;ti au fost conduse&amp;nbsp; 45 persoane &amp;icirc;n vederea audierii.&lt;br /&gt;Cauza a fost instrumentat&#259; &amp;icirc;mpreun&#259; cu ofi&#355;eri de poli&#355;ie din cadrul BCCO Bucure&#351;ti &#351;i cu sprijinul BSIJ.&lt;br /&gt;Suportul tehnic al opera&#355;iunii a fost asigurat de c&#259;tre DGIPI.(comunicat de presa DIICOT)&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Agen&#355;ia de Investiga&#355;ii Media&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:15:33 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3051-trei-avocati-un-arhivar-sef-la-cartea-funciara-si-un-director-de-banca-membrii-unui-grup-infractional-organizat-</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3051-trei-avocati-un-arhivar-sef-la-cartea-funciara-si-un-director-de-banca-membrii-unui-grup-infractional-organizat-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Oprea vrea sa convoace 500.000 de rezervisti </title>
      <description>La sfarsitul lunii august, Exploziv-News facea o dezvaluire ca parea socanta la vremea aceea. Anume ca Romania se pregateste de razboi si ca, mai mult, va trimite in lupta peste 500.000 de rezervisti, constituiti intr-o Garda Nationala, conform unui ordin al ministrului Gabriel Oprea. Se punea problema, de ce sa trimitem rezervisti daca acum un razboi modern se poarta fara prea multe trupe terestre si, apoi, de ce sa mobilizam rezervisti cand tara noastra inca mai are armata activa, formata din voluntariat?&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cu ocazia asta, facand mici investigatii - nu trebuie sa fii un specialist pentru a afla asta - am aflat ca efectivele militare din 2010 sunt insuficiente in caz de conflict armat, raportat la anii cand armata era obligatorie. Astfel, numai 34% din efective sunt prezente acum sub arme fata de aniicand se asigurau peste 100.000 de militari per contingent. Ceea ce facea ca in cazul unui conflict armat, la cei 100.000 de militari aflati sub arme sa se adauge progresiv inca patru contingente aflate in rezerva, ceea ce ar fi condus la o mobilizare imediata de aproximativ 500.000 de militari, urmand ca restul pana la un milion sa se faca in maximum 30 de zile de la declansarea conflictului, conform legislatiei de pe vremea lui Ceausescu. Mobilizarea generala mai aducea, la randul ei, inca 3-4 miliane de apt combatanti.&lt;br /&gt;Tot cei de la E.N. au intrat si in posesia unui document, care certifica faptul ca Oprea si actualul guvern se pregatesc - pe ascuns - de razboi si urmaresc o mobilizare masiva a rezervistilor. Un astfel de document, precum cel alaturat - in fap, o circulara - a fost transmis in toate judetele. &lt;br /&gt;Interesant e faptul ca dupa ce documentul prezentat a fost considerat imediat a fi un fals de catre cei din Ministerul Apararii, la inceputul lunii septembrie au inceput convocarile rezervistilor pentru asa zise verificari &amp;quot;de rutina&amp;quot;. &lt;br /&gt;In perioada 1-3 septembrie, in jude&#355;ul Ia&#351;i, va avea loc un exerci&#355;iu de mobilizare pentru verificarea stadiului preg&#259;tirii popula&#355;iei pentru ap&#259;rare. Activitatea se desf&#259;&#351;oara in baza Legii nr. 446/2006 privind preg&#259;tirea popula&#355;iei pentru ap&#259;rare &#351;i a hotar&#259;rii Consiliului Suprem de Ap&#259;rare a &#354;&#259;rii. Pe timpul exerci&#355;iului, rezervi&#351;tii afla&#355;i in planurile de mobilizare vor fi chema&#355;i la unit&#259;&#355;ile militare din jude&#355;, timp de cateva ore, pentru actualizarea datelor de eviden&#355;&#259; militar&#259;. Din informatiile obtinute rezulta ca este vorba despre persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani!&lt;br /&gt;Ordine de prezentare la oficiile de recrutare au mai primit si rezervisti din Neamt, Constanta, Ilfov, Bucuresti, Dolj, Tulcea, Vrancea. Asa ca specificatia &amp;quot;in caz de mobilizare si razboi&amp;quot; din documentul prezentat mai sus devine una foarte grava, mai ales ca Romania se pregateste pe sest de intrareain razboi. Nu trebuie uitata ca recent, in cadrul unei declaratii, Traian Basescu a anuntat ca in cazul unui conflict cu Iranul, Romania va lua partea Israelului, fapt pentru care Simon Peres i-a multumit presedintelui nostru.&lt;br /&gt;Daca luam in calcul si declaratia lui Ahmadinejad, care a sous ca are date de la serviciile secrete ca razboiul va incepe in mai putin de doua luni, atunci ne putem astepta ca in Romania, ordinele de mobilizare &amp;quot;sa curga&amp;quot; si nu numai in judetele mentionate de noi, ci in toata tara. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Agen&#355;ia de Investiga&#355;ii Media&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:13:17 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3050-oprea-vrea-sa-convoace-500-000-de-rezervisti-</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3050-oprea-vrea-sa-convoace-500-000-de-rezervisti-</guid>
    </item>
    <item>
      <title>In luna iulie,  Salarii mici in spitalele bistritene</title>
      <description>Veniturile ob&#355;inute &amp;icirc;n luna iulie de angaja&#355;ii Spitalului Jude&#355;ean de Urgen&#355;&#259; Bistri&#355;a se afl&#259; aproximativ la acela&#351;i nivel la care se aflau &amp;icirc;n luna aprilie. Situa&#355;ia nu este &amp;icirc;ns&#259; aceea&#351;i &amp;icirc;n celelalte spitale din jude&#355;.&lt;br /&gt;Exist&#259; cadre medicale care au pierdut circa o treime din venituri. Unul dintre ace&#351;tia este managerul Spitalului Or&#259;&#351;enesc &amp;bdquo;Dr. George Trifon&amp;rdquo; din N&#259;s&#259;ud, dr. Adrian George, care, &amp;icirc;n luna iulie, a &amp;icirc;ncasat cu circa 700 de lei mai pu&#355;in la salariu fa&#355;&#259; de luna aprilie. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sistemul sanitar rom&amp;acirc;nesc se confrunt&#259;, lucru foarte bine &#351;tiut, cu lipsuri foarte mari din punct de vedere financiar, ceea ce duce la o dotare foarte slab&#259; cu aparatur&#259; medical&#259; &#351;i materialele sanitare necesare, dar &#351;i la salarii foarte mici pentru angaja&#355;i.&lt;br /&gt;Dac&#259; cei care se afl&#259; &amp;icirc;n fruntea institu&#355;iilor sanitare pot spune c&#259; se descurc&#259;, de&#351;i salarizarea lor este oricum sub nivelul preg&#259;tirii profesionale, marea majoritate a medicilor &#351;i asistentelor au ales calea str&#259;in&#259;t&#259;&#355;ii, unde pot ob&#355;ine salarii cu adev&#259;rat decente.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Spitalul Jude&#355;ean, situa&#355;ie neschimbat&#259;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La Spitalul Jude&#355;ean de Urgen&#355;&#259; Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud, locul de frunte este de&#355;inut tot de unul dintre medicii de la Serviciul de Medicin&#259; Legal&#259; (SML), care a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n luna iulie 11.964 lei, cu pu&#355;in sub ceea ce a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n aprilie. &amp;Icirc;n schimb, cel&#259;lalt medic primar de la Medicin&#259; Legal&#259;, &amp;icirc;n luna iulie 6.870. Un c&amp;acirc;&#351;tig salarial bun a ob&#355;inut medicul specialist de la acela&#351;i SML, care a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n iulie peste 7.400 lei, de&#351;i &amp;icirc;n aprilie a avut cu pu&#355;in peste 6.100 lei.&lt;br /&gt;Pe locul al doilea &amp;icirc;n topul celor mai bine pl&#259;ti&#355;i medici din Spitalul Jude&#355;ean se afl&#259; &#351;i de data aceasta unul dintre medicii primari de la Sec&#355;ia de Anatomie Patologic&#259; (SAP), care a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n iulie nu mai pu&#355;in de 10.201 lei. Cel&#259;lalt medic primar din aceea&#351;i sec&#355;ie a &amp;icirc;ncasat doar 7.803 lei.&lt;br /&gt;Al treilea loc este adjudecat de &#351;eful sec&#355;iei Anestezie Terapie Intensiv&#259; (ATI), care a &amp;icirc;ncasat 8.860 lei, &amp;icirc;n timp ce ceilal&#355;i doi medici primari din aceea&#351;i sec&#355;ie au ob&#355;inut 8.128 lei, respectiv 7.944 lei.&lt;br /&gt;Managerul Spitalului de Urgen&#355;&#259; Jude&#355;ean Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud ocup&#259; abia locul al patrulea, el av&amp;acirc;nd acela&#351;i venit ca &#351;i &amp;icirc;n luna aprilie &amp;ndash; 8.845 lei.&lt;br /&gt;C&amp;acirc;&#351;tiguri salariale bune au avut &#351;i &#351;eful sec&#355;iei Interne din Spitalul Jude&#355;ean care &amp;icirc;n lina iulie a &amp;icirc;ncasat 6.657 lei, directorul medical al institu&#355;iei sanitare, cu 6.510 lei, &#351;eful sec&#355;iei Pneumologie, cu 6.265 lei, dar &#351;i &#351;eful sec&#355;iei Neonatologie, cu 6.089 lei.&lt;br /&gt;De asemenea, directorul Financiar contabil a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n luna iulie 5.816 lei, directorul de resurse umane &amp;ndash; 5.090 lei, iar directorul administrativ a avut &amp;icirc;n aceea&#351;i lun&#259; 4.728 lei.&lt;br /&gt;La sec&#355;ia UPU SMURD, situa&#355;ia nu este deloc &amp;icirc;mbucur&#259;toare dac&#259; arunc&#259;m o privire pe lista veniturilor salariale ob&#355;inute de medicii care presteaz&#259; aici. Doar cinci medici au &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n luna iulie venituri cuprinse &amp;icirc;ntre 4.100 &#351;i 4.900 lei, doi au avut salarii care au gravitat &amp;icirc;n jurul a 1.800 lei, &amp;icirc;n timp ce majoritatea au c&amp;acirc;&#351;tigat maxim 900 lei. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La Ambulan&#355;&#259;, salariile au sc&#259;zut&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La Serviciul Jude&#355;ean de Ambulan&#355;&#259; Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud (SAJ BN), primul loc &amp;icirc;n topul salariilor este de&#355;inut &amp;icirc;n continuare de &#351;eful institu&#355;iei, dr. C&#259;lin Ganea. Cu toate acestea, el a &amp;icirc;ncasat, &amp;icirc;n iulie, cu aproape 1.300 de lei mai pu&#355;in dec&amp;acirc;t &amp;icirc;n luna aprilie. &amp;Icirc;n ordine ierarhic&#259;, la SAJ salariile coboar&#259; sim&#355;itor. Astfel, directorul a &amp;icirc;ncasat 4.490 lei, directorul economic &amp;ndash; 3.869 lei, iar directorul tehnic &amp;ndash; 3.362 lei.&lt;br /&gt;De asemenea, cei patru medici angaja&#355;i ai SAJ BN au avut venituri salariale cuprinse &amp;icirc;ntre 2.700 lei &#351;i 2.975 lei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;S&#259;r&#259;cie mare la N&#259;s&#259;ud&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Angaja&#355;ii Spitalului Or&#259;&#351;enesc &amp;bdquo;Dr. George Trifon&amp;rdquo; N&#259;s&#259;ud nu se poate l&#259;uda cu venituri salariale minunate, nici m&#259;car medicii. Nu mai vorbim de cadrele medicale medii (asistente), sau de restul personalului ale c&#259;ror venituri vor fi &#351;i mai mici dup&#259; reducerea cu 25%, aproape nesemnificative.&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n aceast&#259; institu&#355;ie sanitar&#259;, cel mai mare salariu a fost &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n luna iulie de medicul primar de la Sec&#355;ia Interne &amp;ndash; 3.227 lei, acesta fiind urmat de &#351;eful s&#259;u de sec&#355;ie, care a ob&#355;inut 3.159 lei. &amp;Icirc;n rest, ceilal&#355;i medici au avut venituri salariale de p&amp;acirc;n&#259; &amp;icirc;n 2.500 lei, inclusiv managerul spitalului n&#259;s&#259;udean, care a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n luna iulie doar 2.356 lei.&lt;br /&gt;Asisten&#355;ii medicali au fost retribui&#355;i, &amp;icirc;n aceea&#351;i lun&#259; iulie, cu sume cuprinse &amp;icirc;ntre 630 lei &#351;i 1.200 lei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La Beclean e subzisten&#355;&#259;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&#350;i la Spitalul Or&#259;&#351;enesc Beclean, veniturile salariale au fost extrem de nesatisf&#259;c&#259;toare. Astfel, aici cel mai mare salariu a fost &amp;icirc;ncasat de directorul medical &amp;ndash; 3.457 lei, acesta fiind urmat de un medic primar chirurg, cu 3.363 lei.&lt;br /&gt;Dr. Maria Timaru, managerul institu&#355;iei sanitare din ora&#351;ul Beclean, nu se poate nici ea m&amp;acirc;ndri, ca &#351;i managerul de la N&#259;s&#259;ud, c&#259; a avut un salariu de invidiat, ci din contr&#259;. Dac&#259; &amp;icirc;n luna aprilie dr. Timaru se putea &amp;bdquo;l&#259;uda&amp;rdquo; cu 4.676 lei, c&amp;acirc;&#351;tig salarial, &amp;icirc;n iulie, aceasta a &amp;icirc;ncasat doar 2.753 lei, cu aproape 2.000 de lei mai pu&#355;in deci.&lt;br /&gt;Cu 2.729 lei s-a dus acas&#259; &amp;icirc;n iulie &#351;i medicul specialist de la Primire Urgen&#355;e, iar cu 2.043 lei medicul primar radiolog. Un salariu de &amp;bdquo;invidiat&amp;rdquo; a avut &#351;i &#351;eful Sec&#355;iei Psihici Cronici, care, av&amp;acirc;nd &amp;icirc;n vedere specialitatea &#351;i riscul la care este expus, a &amp;icirc;ncasat 2.421 lei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Teaca a r&#259;mas tot &amp;icirc;n aprilie&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La Centrul de S&#259;n&#259;tate Teaca, pentru luna iulie nu au fost &amp;icirc;nc&#259; afi&#351;ate veniturile &amp;icirc;ncasate de personalul de aici, ci doar pe aprilie. Astfel, cel mai mare salariu a fost ob&#355;inut atunci de directorul financiar contabil, care a mers acas&#259; cu 2.525 lei. Managerul Centrului, Simion Marele, care &amp;icirc;ntre timp a fost demis, mai precis &amp;icirc;n luna iulie, a ocupat pozi&#355;ia a doua &#351;i a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n aprilie 2.300 lei. Cei trei medici (doi primari &#351;i un specialist), care &amp;icirc;ns&#259; func&#355;ioneaz&#259; doar cu o jum&#259;tate de norm&#259; la Centrul de S&#259;n&#259;tate Teaca, au c&amp;acirc;&#351;tigat 1.302 lei, 916 lei, respectiv 635 lei. Cei doi asisten&#355;i medicali principali au primit 1.760 lei, respectiv 1.440 lei, iar ceilal&#355;i patru asisten&#355;i medicali au &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;ntre 825 &#351;i 970 lei. De asemenea, contabilul-referent a primit &amp;icirc;n aprilie 1.475 lei. Muncitorul &#351;i &#351;oferul de la Centrul de S&#259;n&#259;tate Teaca au &amp;icirc;ncasat mai mult dec&amp;acirc;t trei dintre asisten&#355;ii medicali de aici, adic&#259; 907 lei, respectiv 865 lei. Cele mai mici venituri salariale de la aceast&#259; institu&#355;ie au fost ob&#355;inute de infirmier&#259; &#351;i de &amp;icirc;ngrijitoare - 740 lei, respectiv 711 lei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La DSP BN&amp;hellip; salarii de bugetar am&#259;r&amp;acirc;t&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n cadrul Direc&#355;iei de S&#259;n&#259;tate Public&#259; Bistri&#355;a-N&#259;s&#259;ud, cel mai mare salariu nu l-a avut, a&#351;a cum ar fi normal, capul institu&#355;iei, ci un &#351;ef de serviciu. Astfel, &#351;eful Serviciului Supraveghere &amp;ndash; Control Boli Transmisibile a &amp;icirc;ncasat &amp;icirc;n luna iulie 3.123 lei, acesta fiind urmat de u auditor superior de la Compartimentul Audit, cu 2.425 lei, &#351;i de doi consilieri superiori, cu 2.390 lei, iar un altul cu aceea&#351;i &amp;icirc;ncadrare a ob&#355;inut 2.291 lei.&lt;br /&gt;Directorul coordonator, dr. Anca Andri&#355;oiu a &amp;icirc;ncasat 1.748 lei, cu aproximativ cinci sute de lei mai pu&#355;in dec&amp;acirc;t &amp;icirc;n aprilie. De asemenea, unul din cei trei directori coordonatori adjunc&#355;i a &amp;icirc;ncasat 1.731 lei, iar ceilal&#355;i doi c&amp;acirc;te 1.701 lei.&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n rest salariile din DSP BN sunt, &amp;icirc;n medie, de circa o mie de lei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Liana Mure&#351;an&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:08:59 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3049-in-luna-iulie-salarii-mici-in-spitalele-bistritene</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3049-in-luna-iulie-salarii-mici-in-spitalele-bistritene</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Noile buletine biometrice incalca dreptul la viata privata</title>
      <description>De la 1 ianuarie 2011 to&#355;i rom&amp;acirc;nii vor fi obliga&#355;i s&#259; aib&#259; c&#259;r&#355;i de identitate biometrice ce vor avea formatul unui card bancar. Noul buletin va con&#355;ine date biometrice, inclusiv amprente, iar datele de identitate vor fi stocate pe un cip.&lt;br /&gt;Ca &#351;i pa&#351;apoartele biometrice, proiectul care prevede introducerea c&#259;r&#355;ilor de identitate electronice au iscat discu&#355;ii controversate. Institutul de Politici Publice (IPP), ca &#351;i alte organiza&#355;ii nonguvernamentale, au solicitat Guvernului &#351;i Pre&#351;edin&#355;iei s&#259; stopeze implementarea buletinului biometric, cu at&amp;acirc;t mai mult cu c&amp;acirc;t &#351;i costurile sunt enorme.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Prin introducerea noului tip c&#259;r&#355;i de identitate, Rom&amp;acirc;nia se transform&#259; &amp;icirc;ntr-o imens&#259; cas&#259; Big Brother. Cet&#259;&#355;enii pot fi urm&#259;ri&#355;i, f&#259;r&#259; s&#259; &#351;tie, zi &#351;i noapte, aproape oriunde s-ar afla. Printre altele, noile c&#259;r&#355;i de identitate electronice vor con&#355;ine, pe l&amp;acirc;ng&#259; datele de identificare clasice (nume, adres&#259;, data na&#351;terii, CNP), fotografia &amp;icirc;n format electronic a titularului &#351;i amprentele a dou&#259; degete. Amprentarea tuturor cet&#259;&#355;enilor Rom&amp;acirc;niei, &amp;icirc;ncep&amp;acirc;nd de la v&amp;acirc;rsta de 14 ani, &amp;icirc;ncalc&#259; dreptul la via&#355;&#259; privat&#259; &#351;i prezum&#355;ia de nevinov&#259;&#355;ie, garantate de Constitu&#355;ie, de Conven&#355;ia European&#259; a Drepturilor Omului, Carta ONU pentru Protec&#355;ia Copilului, Conven&#355;ia UE pentru Protec&#355;ia Persoanelor cu privire la Prelucrarea Automat&#259; a Datelor &#351;i mai multe conven&#355;ii privind drepturile persoanei, &amp;icirc;n care Rom&amp;acirc;nia este parte.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Tehnologie de tip RFID&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Potrivit Asocia&#355;iei Pentru Ap&#259;rarea Drepturilor Omului &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), &amp;bdquo;extinderea acestei tehnologii la oameni a generat &amp;icirc;n permanen&#355;&#259; controverse la nivel mondial pe motiv c&#259; nu ofer&#259; garan&#355;ii pentru respectarea dreptului la via&#355;&#259; privat&#259;, &amp;icirc;ntruc&amp;acirc;t permite aflarea datelor personale ale de&#355;in&#259;torului de card electronic de identitate de c&#259;tre oricine are un aparat &amp;icirc;n genul cititorului de coduri de bare&amp;rdquo;. De asemenea, APADOR-CH a atras aten&#355;ia c&#259; &amp;bdquo;tehnologia folosit&#259; de cardul electronic de identitate este una de tip RFID (identificare prin radio-frecven&#355;&#259;) &amp;icirc;n genul celei care permite citirea pre&#355;ului unui produs dup&#259; codul de bare ata&#351;at. Cipul din cardul electronic de indentitate al fiec&#259;rei persoane are rolul codului de bare ata&#351;at fiec&#259;rui produs. Aplica&#355;ia uzual&#259; a tehnologiei este identificarea animalelor &#351;i a obiectelor&amp;rdquo;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Buletin inutil dincolo de grani&#355;e&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n nota de fundamentare a proiectului de ordonan&#355;&#259;, &amp;icirc;ntocmit&#259; de Ministerul de Interne, se precizeaz&#259; c&#259; introducerea acestui tip de document este necesar&#259; pentru alinierea la standardele europene, &amp;icirc;n conformitate cu Directiva 2004/38/CE privind libera circula&#355;ie &#351;i reziden&#355;&#259; a cet&#259;&#355;enilor Uniunii Europene &#351;i a membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre. Nic&#259;ieri &amp;icirc;n cuprinsul acestei directive nu apare &amp;icirc;ns&#259; vreo precizare legat&#259; de amprentarea cet&#259;&#355;enilor rom&amp;acirc;ni sau europeni.&lt;br /&gt;Aceea&#351;i not&#259; de fundamentare vorbe&#351;te despre un proiect european denumit STORK (Secure idenTity acrOss boRders linKed), care &amp;icirc;&#351;i propune s&#259; implementeze recunoa&#351;terea la scar&#259; european&#259; a identit&#259;&#355;ii electronice. Proiectul &amp;icirc;ns&#259; a fost violent criticat de ONG-uri din toat&#259; Uniunea European&#259; pentru lipsa de transparen&#355;&#259; &#351;i pentru &amp;icirc;nc&#259;lcarea grav&#259; a reglement&#259;rilor privind protec&#355;ia datelor personale &#351;i a vie&#355;ii private &#351;i, &amp;icirc;n concluzie mai are mult p&amp;acirc;n&#259; s&#259; fie transpus &amp;icirc;n practic&#259;. Mai mult dec&amp;acirc;t at&amp;acirc;t, &amp;icirc;n nici una dintre &#355;&#259;rile europene unde exist&#259; acte de identitate electronice - &amp;icirc;n unele din aceste state actul de identitate este op&#355;ional - nu este obligatorie &amp;icirc;nc&#259;rcarea pe card a semn&#259;turii electronice &#351;i cu at&amp;acirc;t mai pu&#355;in a amprentelor digitale, conform unui document al Agen&#355;iei European&#259; de Securitate pentru Re&#355;ele &#351;i Informa&#355;ii (ENISA - European Network and Infomation Security Agency).&lt;br /&gt;Documentul elaborat &amp;icirc;n ianuarie 2009 de c&#259;tre ENISA - pe subiectul caracteristicilor de confiden&#355;ialitate a datelor de pe diverse carduri electronice de identificare, din 10 &#355;&#259;ri europene, afirm&#259; clar c&#259; lipsa de coordonare &amp;icirc;ntre &#355;&#259;rile membre face imposibil&#259; interoperabilitatea sistemelor na&#355;ionale. Prin urmare, cartea electronic&#259; de identitate din Rom&amp;acirc;nia ar fi inutil&#259; dincolo de grani&#355;e.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Societatea civil&#259; a protestat&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Asocia&#355;ia Pentru Ap&#259;rarea Drepturilor Omului &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Institutul pentru Politici Publice, Active Watch, Centrul de Jurnalism Independent, Organiza&#355;ia Accept &#351;i multe alte organiza&#355;ii nonguvernamentale au protestat fa&#355;&#259; de proiectul de ordonan&#355;&#259; privind actele de identitate biometrice.&lt;br /&gt;&amp;bdquo;Obligativitatea c&#259;r&#355;ii electronice de identitate/reziden&#355;&#259; &#351;i neprevederea expres&#259; &amp;icirc;n proiectul ordonan&#355;ei a unui drept de op&#355;iune al persoanei &amp;icirc;ntre cardul &amp;laquo;simplu&amp;raquo; de identitate &#351;i cel electronic constituie o restr&amp;acirc;ngere nejustificat&#259; adus&#259; dreptului la via&#355;&#259; privat&#259; garantat prin art. 8 din Conven&#355;ia European&#259; a Drepturilor Omului.&lt;br /&gt;De asemenea, includerea datelor privind amprentele persoanei &amp;icirc;n cardul electronic de identitate/reziden&#355;&#259;, &amp;icirc;n condi&#355;iile &amp;icirc;n care exist&#259; posibilitatea acces&#259;rii necontrolate &#351;i a clon&#259;rii acestor carduri, constituie m&#259;suri excesive, dispuse de autorit&#259;&#355;ile na&#355;ionale f&#259;r&#259; a exista expres o asemenea obliga&#355;ie &amp;icirc;n legisla&#355;ia european&#259; invocat&#259; &amp;icirc;n nota de fundamentare a proiectului de ordonan&#355;&#259;. De aceea, este necesar ca amprentele s&#259; fie eliminate din datele biometrice preluate pentru eliberarea cardului electronic de identitate. &lt;br /&gt;Un pericol pentru via&#355;a privat&#259; &amp;icirc;l reprezint&#259; &#351;i num&#259;rul excesiv de mare al autorit&#259;&#355;ilor prev&#259;zute &amp;icirc;n proiect ca av&amp;acirc;nd drept de acces &#351;i prelucrare a datelor biometrice ale persoanelor. &amp;Icirc;n consecin&#355;&#259;, num&#259;rul acestor autorit&#259;&#355;i trebuie restr&amp;acirc;ns la minimul strict necesar &#351;i trebuie &amp;icirc;nl&#259;turat&#259; dispozi&#355;ia care prevede, generic, posibilitatea ca orice persoan&#259; juridic&#259; s&#259; acceseze aceste date&amp;rdquo; se men&#355;ioneaz&#259; &amp;icirc;ntr-un comunicat al APADOR-CH.&lt;br /&gt;&#350;i IPP a reac&#355;ionat la noul proiect care prevede implementarea c&#259;r&#355;ilor de identitate biometrice. &amp;bdquo;Av&amp;acirc;nd &amp;icirc;n vedere c&#259; &amp;icirc;n motivarea acestui act se face referire la Directiva privind libera circula&#355;ie &#351;i &#351;edere a persoanelor pe teritoriul UE, solicit&#259;m MAI s&#259; ne precizeze unde &amp;icirc;n cadrul acesteia exist&#259; o prevedere care oblig&#259; Rom&amp;acirc;nia s&#259; adopte un alt model de carte de identitate. Av&amp;acirc;nd &amp;icirc;n vedere c&#259; MAI itereaz&#259; condi&#355;ionarea accesului la spa&#355;iul Schengen de adoptarea acestor noi carduri, solicit&#259;m reprezentan&#355;ilor Ministerului s&#259; ne prezinte m&#259;car un document oficial care ne impune adoptarea noilor carduri drept condi&#355;ie de acces. Solicit&#259;m MAI s&#259; precizeze de ce a renun&#355;at la procedura de a permite persoanelor care, din convingeri personale, refuz&#259; eliberarea unui act biometric s&#259; poat&#259; solicita eliberarea unui act nebiometric, la fel ca la reglement&#259;rile privind pa&#351;apoartele.&lt;br /&gt;Solicit&#259;m MAI s&#259; precizeze care este raportul de cost &amp;icirc;ntre un card de identitate f&#259;r&#259; date biometrice &#351;i unul cu date biometrice. &amp;Icirc;n final, atragem aten&#355;ia asupra faptului c&#259; jurispruden&#355;a CEDO interzice expres colectarea sistematic&#259; a datelor biometrice ale cet&#259;&#355;enilor statelor semnatare&amp;rdquo;, se men&#355;ioneaz&#259; &amp;icirc;ntr-un comunicat al IPP.&lt;br /&gt;Suma pe care statul rom&amp;acirc;n o va cheltui pentru implementarea noilor c&#259;r&#355;i de identitate se ridic&#259; la circa 32 de milioane de euro, sum&#259; pe care IPP a apreciat-o similar&#259; cu cea cheltuit&#259; de MAI pentru achizi&#355;ionarea de autoturisme Logan. &amp;bdquo;P&amp;acirc;n&#259; la clarificarea tuturor acestor aspecte, IPP solicit&#259; Premierului, Guvernului &#351;i Pre&#351;edintelui Traian B&#259;sescu s&#259; opreasc&#259; aceast&#259; afacere cu iz similar scandalului Loganul de 70.000 de euro&amp;rdquo;, precizeaz&#259; sursa citat&#259;.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Text de lege ambiguu&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pe l&amp;acirc;ng&#259; aceste proteste ale societ&#259;&#355;ii civile, nici speciali&#351;tii nu v&#259;d cu ochi buni noul proiect al ordonan&#355;ei de urgen&#355;&#259; care va legifera introducerea c&#259;r&#355;ilor de identitate biometrice, dar &#351;i c&#259; sunt c&amp;acirc;teva chestiuni care fac din prezenta modificare una periculoas&#259; pentru respectarea dreptului la via&#355;a privat&#259;, a&#351;a cum este definit de Constitu&#355;ia Rom&amp;acirc;niei &#351;i de CEDO. &amp;Icirc;n primul r&amp;acirc;nd, spun ace&#351;tia, textul legii nu exprim&#259; foarte clar dac&#259; aceast&#259; carte de identitate biometric&#259; va fi singurul act de identitate care va putea fi eliberat de autorit&#259;&#355;ile competente din 1 Ianuarie 2011. Apoi, este foarte important de precizat care este scopul acestei prelucr&#259;ri de date personal cu caracter, a&#351;a cum e precizat prin Conven&#355;ia 108 a Consiliului Europei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Liana Mure&#351;an&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:06:07 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3048-noile-buletine-biometrice-incalca-dreptul-la-viata-privata</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3048-noile-buletine-biometrice-incalca-dreptul-la-viata-privata</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Spaga la romani, un atu pentru reusita in viata</title>
      <description>Trei sferturi (75%) dintre rom&amp;acirc;ni cred c&#259; &amp;icirc;n ultimii cinci ani corup&#355;ia din &#355;ar&#259; a crescut &#351;i aproape tot at&amp;acirc;&#355;ia consider&#259; c&#259; &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia nu po&#355;i reu&#351;i f&#259;r&#259; s&#259; apelezi la mijloace mai pu&#355;in legitime, cum ar fi, mita sau traficul de influen&#355;&#259;, arat&#259; un sondaj efectuat de CSOP la cererea Asocia&#355;iei pentru Implementarea Democra&#355;iei (AID).&lt;br /&gt;De asemenea, 13% dintre rom&amp;acirc;ni admit c&#259; &amp;icirc;n ultimele 12 luni au dat &#351;pag&#259;. Valoarea cumulat&#259; a mitei dat&#259; de un individ, pe durata unui an, ajunge la 574 de lei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fenomenul corup&#355;iei &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia pare s&#259; fie &amp;icirc;n continu&#259; cre&#351;tere, fiindc&#259; &amp;icirc;n opinia multor rom&amp;acirc;ni, mita, &#351;paga este mijlocul prin care pot s&#259; &amp;icirc;&#351;i rezolve multe dintre problemele cu care ei se confrunt&#259;. Cel pu&#355;in asta relev&#259; un sondaj realizat de CSOP, la comanda AID, &amp;icirc;n perioada 25 mai &amp;ndash; 5 iunie 2010. &lt;br /&gt;Principalele obiective ale acestui sondaj realizat de CSOP au fost evaluarea percep&#355;iei cet&#259;&#355;enilor asupra corup&#355;iei &#351;i evaluarea nivelului de &amp;icirc;ncredere &amp;icirc;n administra&#355;ia public&#259; &#351;i a activit&#259;&#355;ii Centrului Na&#355;ional pentru Integritate (CNI).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Corup&#355;ia din Rom&amp;acirc;nia, una mare &#351;i endemic&#259;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Trei sferturi (75%) dintre rom&amp;acirc;ni cred c&#259; &amp;icirc;n ultimii cinci ani a crescut corup&#355;ia &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia, 6% cred c&#259; s-a redus iar 13% c&#259; nivelul corup&#355;iei nu s-a modificat, relev&#259; sondajul CSOP. De asemenea, se constat&#259; faptul c&#259; un procent mai redus de tineri (68% fa&#355;&#259; de 75% media e&#351;antionului) apreciaz&#259; c&#259; nivelul corup&#355;iei a crescut. Aceea&#351;i tendin&#355;&#259; se constat&#259; &#351;i pentru locuitorii Bucure&#351;tiului (67%) &#351;i grupurile etnice minoritare principale (65% pentru romi &#351;i 66% la maghiari). De asemenea, responden&#355;ii cu studii superioare (11%) &#351;i cei din Bucure&#351;ti (15%) sunt mai numero&#351;i &amp;icirc;n a aprecia c&#259; a fost redus nivelul corup&#355;iei.&lt;br /&gt;Alexandru Cump&#259;na&#351;u, &amp;icirc;ntr-un interviu acordat cotidianului Puterea, spune c&#259; dincolo de faptul c&#259; &amp;bdquo;Rom&amp;acirc;nia chiar are o problem&#259; cu corup&#355;ia, &#351;i este una mare &#351;i endemic&#259;&amp;rdquo;, este vorba &#351;i de percep&#355;ia popula&#355;iei asupra acestui fenomen. &amp;bdquo;&amp;Icirc;n Rom&amp;acirc;nia, cet&#259;&#355;enii &amp;icirc;&#351;i culeg informa&#355;ia &amp;icirc;n mare parte din mass-media, indiferent c&#259; vorbim despre televiziune sau despre pres&#259;. &amp;Icirc;n mass-media, cel pu&#355;in &amp;icirc;n ultimii 10 ani, corup&#355;ia a constituit un subiect permanent de dezbatere, &amp;icirc;ns&#259; nu at&amp;acirc;t la solicitarea presei, c&amp;acirc;t mai ales datorit&#259; clasei politice care folose&#351;te acuza&#355;iile de corup&#355;ie fie pentru a pl&#259;ti poli&#355;e &amp;icirc;n interiorul partidelor sau afar&#259;, fie pentru a c&amp;acirc;&#351;tiga simpatia cet&#259;&#355;enilor, care sunt sensibili la acest subiect&amp;rdquo;, a afirmat Cump&#259;na&#351;u. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nu po&#355;i reu&#351;i f&#259;r&#259; s&#259; dai mit&#259;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Potrivit aceluia&#351;i sondaj CSOP, 13% din popula&#355;ia Rom&amp;acirc;niei cu v&amp;acirc;rste peste 18 ani (adic&#259; &amp;icirc;n jur de 2.300.000) admite c&#259; a dat mit&#259; &amp;icirc;n ultimele 12 luni &amp;icirc;n timp ce 80% nu au oferit. &amp;bdquo;Procentul celor care au dat mit&#259; este mai ridicat &amp;icirc;n Bucure&#351;ti &#351;i mai sc&#259;zut &amp;icirc;n rural precum &#351;i categoriile cu venituri mai reduse &#351;i minorit&#259;&#355;i etnice. Valoarea cumulat&#259; medie a &#351;p&#259;gilor pe individ este de 574 de RON pe o perioad&#259; de 12 luni&amp;rdquo;, se mai precizeaz&#259; &amp;icirc;n studiul CSOP.&lt;br /&gt;Totodat&#259;, aproape trei sferturi (73%) din popula&#355;ia &#355;&#259;rii crede c&#259; nu po&#355;i reu&#351;i &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia f&#259;r&#259; s&#259; apelezi la mijloace mai pu&#355;in legitime, cum ar fi, mita sau traficul de influen&#355;&#259; &amp;icirc;n timp ce 27% cred c&#259; se poate. &amp;bdquo;Exist&#259; procente mai ridicate de &amp;laquo;optimi&#351;ti&amp;raquo; printre cei cu venituri mari (peste 2500 RON pe lun&#259; pe gospod&#259;rie), de alt&#259; etnie dec&amp;acirc;t rom&amp;acirc;n&#259;, dar &#351;i cei cu veniturile cele mai mici (sub 600 RON)&amp;rdquo;, relev&#259; sondajul.&lt;br /&gt;Legat de aceast&#259; convingere a rom&amp;acirc;nilor c&#259; &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia nu se poate reu&#351;i f&#259;r&#259; a apela la mijloace mai pu&#355;in &amp;bdquo;ortodoxe&amp;rdquo;, directorul ADI este de p&#259;rere c&#259; &amp;bdquo;cele 73 de procente sunt reflec&#355;ia &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnirii cet&#259;&#355;eanului cu ghi&#351;eul, cu poli&#355;istul, cu doctorul, cu vam&#259;, frontier&#259; etc.&amp;rdquo;. &amp;bdquo;Aici eu cred c&#259; procentul reflect&#259; mai degrab&#259; experien&#355;a de via&#355;&#259; a rom&amp;acirc;nului, ale c&#259;rui nevoi personale se lovesc de institu&#355;iile la care trebuie s&#259; lase un plic, cafea sau alte semne de &amp;laquo;bun&#259;voin&#355;&#259;&amp;raquo;, la care se adaug&#259;, desigur, &#351;i o exploatare a acestor cazuri &amp;icirc;n spa&#355;iul public, lucru care creeaz&#259; impresia c&#259; altfel nu se poate &#351;i c&#259; to&#355;i func&#355;ionarii acelei bran&#351;e sunt la fel. Acest lucru se datoreaz&#259; &#351;i modului &amp;icirc;n care bran&#351;a sau institu&#355;ia respectiv&#259; reac&#355;ioneaz&#259; fa&#355;&#259; de aceste cazuri, nu de pu&#355;ine ori categorii profesionale apel&amp;acirc;nd la spiritul de cast&#259; pentru protejarea acestora. Este &amp;icirc;ns&#259; incorect s&#259; credem c&#259; to&#355;i func&#355;ionarii sunt corup&#355;i, iar procentul de 73% cam asta sugereaz&#259;, mul&#355;i dintre ei neav&amp;acirc;nd nici m&#259;car interac&#355;iune cu cet&#259;&#355;eanul&amp;rdquo;, explic&#259; Alexandru Cump&#259;na&#351;u pentru cotidianul Puterea. &lt;br /&gt;C&amp;acirc;t prive&#351;te cuantumul sumei oferit&#259; drept &#351;pag&#259; anual de rom&amp;acirc;ni, directorul ADI este convins c&#259; acesta va cre&#351;te, ca de altfel fenomenul corup&#355;iei din Rom&amp;acirc;nia. &amp;Icirc;n opinia sa, vina o poart&#259; &amp;icirc;n primul r&amp;acirc;nd reducerea cu 25% a salariilor &#351;i cre&#351;terea TVA, care nu fac altceva dec&amp;acirc;t s&#259; duc&#259; la sc&#259;derea puterii de cump&#259;rare. &amp;bdquo;&amp;hellip; nu am nicio &amp;icirc;ndoial&#259; c&#259; va cre&#351;te corup&#355;ia func&#355;ionarilor. Imagina&#355;i-v&#259; c&#259; avem de-a face cu o familie cu doi bugetari, care vor primi cu 25% mai pu&#355;in fiecare &#351;i care au &amp;icirc;n fa&#355;&#259; o tenta&#355;ie mare. Dac&#259; lucreaz&#259; la fisc, poli&#355;ie, vam&#259;, frontier&#259;, ce crede&#355;i c&#259; vor face? M-a&#351; bucura s&#259; refuze, &amp;icirc;ns&#259; m&#259; &amp;icirc;ndoiesc, mai ales dac&#259; respectivii au f&#259;cut credite &amp;icirc;n condi&#355;ii foarte proaste &#351;i cu rate foarte mari din anii trecu&#355;i&amp;rdquo;, a ad&#259;ugat el. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Armata r&#259;m&amp;acirc;ne cea mai de &amp;icirc;ncredere institu&#355;ie a statului&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Acela&#351;i sondaj CSOP relev&#259; gradul de &amp;icirc;ncredere al rom&amp;acirc;nilor la ora actual&#259; &amp;icirc;n institu&#355;iile statului.&lt;br /&gt;Astfel, mai bine de jum&#259;tate dintre responden&#355;i &amp;ndash; 51% -&amp;nbsp; se &amp;icirc;ncred cel mai mult &amp;icirc;n Armat&#259; &#351;i 43% &amp;icirc;n institu&#355;iile de educa&#355;ie. De asemenea, 39 de procente dintre rom&amp;acirc;ni au &amp;icirc;ncredere &amp;icirc;n prim&#259;rii, 31% &amp;icirc;n institu&#355;iile de s&#259;n&#259;tate public&#259;, 26% &amp;icirc;n Consiliul Jude&#355;ean, iar 25% &amp;icirc;n Prefectur&#259;. De cea mai mic&#259; rat&#259; de &amp;icirc;ncredere din partea rom&amp;acirc;nilor se bucur&#259; Parlamentul, care figureaz&#259; cu pu&#355;in peste 11 procente.&lt;br /&gt;Totodat&#259;, peste jum&#259;tate, 55%, dintre intervieva&#355;i apreciaz&#259; ca fiind necesar&#259; func&#355;ionarea Centrului Na&#355;ional de Integritate. &amp;bdquo;Mai convin&#351;i sunt b&#259;rba&#355;ii, cei cu studii medii, locuitorii din ora&#351;ele de provincie, cu venituri medii sau mari. De asemenea, &#351;i cei care au dat mit&#259; &amp;icirc;n ultimele 12 luni apreciaz&#259;, peste medie, c&#259; func&#355;ionarea CNI este necesar&#259; &#351;i util&#259;&amp;rdquo;, se precizeaz&#259; &amp;icirc;n studiu.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;M&#259;suri de prevenire: camere de supraveghere &#351;i o materie nou&#259; &amp;icirc;n &#351;coal&#259;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ca m&#259;sur&#259; anticorup&#355;ie, 74% dintre responden&#355;i sunt de acord cu instalarea camerelor de supraveghere video pe ma&#351;inile de poli&#355;ie, &amp;icirc;n timp ce 15% sunt &amp;icirc;mpotriv&#259;, relev&#259; sondajul CSOP. Acordul cu aceast&#259; m&#259;sur&#259; este apreciat &amp;icirc;n foarte mare m&#259;sur&#259; mai ales de b&#259;rba&#355;i - mai expu&#351;i controlului poli&#355;iei rutiere - persoanele cu v&amp;acirc;rste cuprinse &amp;icirc;ntre 30 &#351;i 49 de ani, cu studii superioare, locuitorii din Bucure&#351;ti, cu venituri ridicate. De asemenea, se constat&#259; corelarea acordului cu instalarea sistemelor de supraveghere cu darea de mit&#259; &#351;i cu necesitatea existen&#355;ei CNI.&lt;br /&gt;Aproape jum&#259;tate (48%) dintre responden&#355;i agreeaz&#259; introducerea materiei privind integritatea &#351;i cet&#259;&#355;enia activ&#259; la gimnaziu. &amp;bdquo;Se constat&#259; rate mai ridicate ale acordului cu aceast&#259; m&#259;sur&#259; preventiv&#259; &amp;icirc;n r&amp;acirc;ndul persoanelor cu studii medii sau superioare, locuitorii din ora&#351;ele de provincie, cei cu venituri medii &#351;i mari. De cealalt&#259; parte, nu par foarte &amp;icirc;nc&amp;acirc;nta&#355;i de idee persoanele din mediul rural, cu educa&#355;ie sc&#259;zut&#259;, cu venituri reduse &#351;i nici responden&#355;ii apar&#355;in&amp;acirc;nd minorit&#259;&#355;ilor na&#355;ionale&amp;rdquo;, se precizeaz&#259; &amp;icirc;n document.&lt;br /&gt;Tot legat de educa&#355;ie &#351;i de cadrele didactice, aproape jum&#259;tate (49%) dintre rom&amp;acirc;ni cred c&#259; veniturile profesorilor care dau medita&#355;ii &amp;icirc;n afara orelor de curs ar trebui impozitate. Ca &#351;i profil demografic, ace&#351;tia sunt mai degrab&#259; locuitori din mediul urban din provincie, cu venituri medii, etnicii maghiari. La polul opus, responden&#355;ii din Bucure&#351;ti nu cred c&#259; aceste m&#259;suri &amp;icirc;mpotriva cadrelor didactice sunt necesare, doar 25% din bucure&#351;teni - comparativ cu 49% media na&#355;ional&#259; - sunt &amp;icirc;n favoarea acestor m&#259;suri.&lt;br /&gt;Sondajul a fost realizat pe un e&#351;antion de 1.122 de responden&#355;i cu v&amp;acirc;rste de peste 17 ani, din diferite regiuni ale &#355;&#259;rii, din mediul urban &#351;i rural deopotriv&#259;, av&amp;acirc;nd o marj&#259; de eroare este de 2,9% la un nivel de &amp;icirc;ncredere de 95%.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Liana Mure&#351;an&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:03:49 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3047-spaga-la-romani-un-atu-pentru-reusita-in-viata</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3047-spaga-la-romani-un-atu-pentru-reusita-in-viata</guid>
    </item>
    <item>
      <title>Sistemul de pensii de stat din Rom&#226;nia, &#238;n pragul falimentului</title>
      <description>For&#355;a activ&#259; rom&amp;acirc;neasc&#259; de azi contribuie prin perfuzare la sus&#355;inerea sistemului de pensii, metoda prin care se face aceast&#259; sus&#355;inere fiind denumit&#259; de statul rom&amp;acirc;n &amp;bdquo;solidaritatea &amp;icirc;ntre genera&#355;ii&amp;rdquo;.&lt;br /&gt;Alternativa sistemului privat de pensii este una firav&#259; &#351;i &amp;icirc;nc&#259; tabu, necunoscut&#259; sau &amp;icirc;nc&#259; neacceptat&#259; de majoritatea contribuabililor la muribundul sistem de pensii de stat din Rom&amp;acirc;nia.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Toate statele se confrunt&#259; cu probleme de finan&#355;are a pensiilor &#351;i risc&#259; &amp;icirc;n viitor s&#259; nu-&#351;i mai poat&#259; pl&#259;ti pensionarii. Totu&#351;i, multe guverne au &amp;icirc;nceput demersuri de reformare ale sistemelor publice fiind con&#351;tiente de pericolul ce le a&#351;teapt&#259;. &lt;br /&gt;&amp;Icirc;n timp ce o serie de &#355;&#259;ri, precum statele din America Latin&#259; sau mult mai aproape de noi &amp;ndash; Polonia, au redus procentul contribu&#355;iei colectate la stat &#351;i l-au majorat pe cel administrat privat, la noi, situa&#355;ia este exact invers. De pild&#259;, contribu&#355;iile pentru fondurile de pensii private (pilonul 2) au fost plafonate la 2% &amp;icirc;n 2009, de&#351;i acestea trebuiau s&#259; creasc&#259; cu 0,5% &amp;icirc;n fiecare an, p&amp;acirc;n&#259; &amp;icirc;n 2016.&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n conjunctura actual&#259;, &amp;icirc;ntreaga mas&#259; de pensionari din Rom&amp;acirc;nia este sus&#355;inut&#259; de partea activ&#259;, prin contribu&#355;ia acesteia. Dac&#259; acum se percepe o tax&#259; de 10,5% destinat&#259; sistemului de pensii, doar 2% este efectiv ceea ce se pune deoparte pentru respectivul contribuabil, restul de 8,5% se vars&#259; &amp;icirc;n pl&#259;&#355;ile actualilor pensionari, printr-o sus&#355;inere de solidaritate &amp;icirc;ntre genera&#355;ii.&lt;br /&gt;Cu toate acestea, num&#259;rul cotizan&#355;ilor este &amp;icirc;n sc&#259;dere iar num&#259;rul pensionarilor &amp;icirc;n cre&#351;tere, statul rom&amp;acirc;n ajung&amp;acirc;nd &amp;icirc;n situa&#355;ia de &amp;bdquo;incapacitate de plat&#259;&amp;rdquo; a pensiilor actuale, &#351;i nici nu are siguran&#355;a pl&#259;&#355;ilor viitoare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cei patru piloni ai sistemului de pensii&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Nu este deloc bine ca un cet&#259;&#355;ean s&#259; r&#259;m&amp;acirc;n&#259; prad&#259; pensiei de stat &amp;ndash; denumit&#259; &#351;i Pilonul 1, mic&#259; &#351;i plin&#259; de drumuri pe la diverse institu&#355;ii, unde va da piept cu nervii func&#355;ionarilor permanent pu&#351;i pe ceart&#259;. &lt;br /&gt;P&amp;acirc;n&#259; nu demult nu erau alte solu&#355;ii. O solu&#355;ie este pilonul 2. Acesta se refer&#259; la pensia obligatorie privat&#259;. Aici intr&#259; obligatoriu persoanele care &amp;icirc;n momentul aplic&#259;rii legii au p&amp;acirc;n&#259; &amp;icirc;n 35 de ani, indiferent dac&#259; au contribuit sau nu p&amp;acirc;n&#259; acum la un fond de pensii de stat. Persoanele cu v&amp;acirc;rsta &amp;icirc;ntre 35 &#351;i 45 de ani pot s&#259; intre &amp;icirc;n sistem dac&#259; vor acest lucru, nefiind obligate. Cei r&#259;ma&#351;i pe dinafara sunt cet&#259;&#355;enii ce dep&#259;&#351;esc 45 de ani.&lt;br /&gt;&amp;Icirc;n acest Pilon 2 se acumuleaz&#259; cei 2% din totalul de 10,5% pl&#259;ti&#355;i la &amp;bdquo;pensii&amp;rdquo;, procentul fiind unul destul de mic, acesta asigur&amp;acirc;nd doar o cot&#259; minim&#259; de 20-25% din rezultanta final&#259; a unei pensii pe care contribuabilul o va primi doar &amp;icirc;n momentul pension&#259;rii la limita de v&amp;acirc;rst&#259;. Diferen&#355;a p&amp;acirc;n&#259; la 100% din pensia pe care ar trebui s&#259; o primeasc&#259; pensionarul la acea dat&#259;, va fi suportat&#259; de viitoarele genera&#355;ii active, &amp;icirc;ntr-un scenariu care ar respecta algoritmii aplica&#355;i &amp;icirc;n acest moment.&lt;br /&gt;Sistemul actual fiind unul muribund, evolu&#355;iile previzionate ale num&#259;rului contribuabililor (for&#355;ei active) sunt &amp;icirc;n sc&#259;dere iar cele ale for&#355;ei pasive &amp;icirc;n cre&#351;tere, nu se &#351;tie dac&#259; se va mai putea sus&#355;ine prin &amp;ldquo;solidaritatea dintre genera&#355;ii&amp;rdquo;.&lt;br /&gt;Toate contribu&#355;iile aferente Pilonului 2 sunt gestionate de Fondurile de Pensii, &amp;icirc;n regim privat, garantate prin contractul de adeziune semnat de cotizant, iar acolo unde cotizantul nu a semnat sau nu a fost hot&#259;r&amp;acirc;t c&#259;tre ce fond s&#259; se &amp;icirc;ndrepte, a fost direc&#355;ionat automat &#351;i aleator c&#259;tre un Fond.&lt;br /&gt;Aceste Fonduri (nou&#259; la num&#259;r pentru Pilonul 2) sunt garantate prin Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) - autoritate administrativ&#259; autonom&#259; cu personalitate juridic&#259;, aflat&#259; sub controlul Parlamentului Rom&amp;acirc;niei, a c&#259;rei autoritate se exercit&#259; pe &amp;icirc;ntreg teritoriul Rom&amp;acirc;niei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pilonul 3 ar putea deveni mai avantajos pentru angajatori&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cadrul legislativ pentru aceast&#259; component&#259; a fost reglementat prin Legea nr. 249/2004, care stabile&#351;te principiile &amp;icirc;nfiin&#355;&#259;rii schemelor facultative de pensii ocupa&#355;ionale &#351;i a fondurilor de pensii ocupa&#355;ionale (13 la num&#259;r, conform site-ului CSSPP), principiile organiz&#259;rii &#351;i func&#355;ion&#259;rii administratorilor, reglementarea &#351;i supravegherea pruden&#355;ial&#259; a sistemului pensiilor ocupa&#355;ionale. Astfel, prin contribu&#355;iile pl&#259;tite, angaja&#355;ii &amp;icirc;&#351;i vor putea asigura un venit suplimentar &amp;icirc;n momentul ie&#351;irii la pensie.&lt;br /&gt;Pensia ocupa&#355;ional&#259; reprezint&#259; suma pl&#259;tit&#259; periodic, pe via&#355;&#259;, unui participant &amp;icirc;n mod suplimentar &#351;i distinct de cea furnizat&#259; de sistemul public (Piloanele 1 &#351;i 2). Contribu&#355;ia participantului la fondul de pensii ocupa&#355;ionale, de p&amp;acirc;n&#259; la echivalentul &amp;icirc;n lei a 200 euro pe an din venitul salarial anual, se deduce din venitul salarial brut al acestuia &amp;icirc;n completarea deducerii contribu&#355;iilor de asigur&#259;ri sociale datorate potrivit legii.&lt;br /&gt;Cheltuielile angajatorului cu contribu&#355;iile datorate de acesta la fondul de pensii ocupa&#355;ionale, &amp;icirc;n sum&#259; de p&amp;acirc;n&#259; la echivalentul &amp;icirc;n lei a 200 euro pe an pentru fiecare participant, sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Aceast&#259; form&#259; se practic&#259; de c&#259;tre angajatori ca un bonus sau o facilitate acordat&#259; angaja&#355;ilor, pe l&amp;acirc;ng&#259; celelalte deja practicate, un exemplu ar fi bonurile sau tichetele cadou (sau de mas&#259;).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pilonul 4 sau pensia privat&#259;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cu toate c&#259; a devenit o obi&#351;nuin&#355;&#259; &amp;icirc;n a se spune &#351;i a se vorbi despre Pilonul 4 de pensii, acesta nu exista, este o denumire for&#355;at&#259; a sistemului de asigur&#259;ri tip &amp;bdquo;unit linked&amp;rdquo; care purtau denumirea de asigur&#259;ri de pensii. Acest tip de asigur&#259;ri era oferit de principalii juc&#259;tori din pia&#355;a de asigur&#259;ri private. &amp;Icirc;n cur&amp;acirc;nd se va interzice orice denumire care include &#351;i cuv&amp;acirc;ntul pensii, pensiile private fiind reglementate separat.&lt;br /&gt;Pensia privat&#259; este varianta &#351;i alternativa optim&#259; pentru suplimentarea veniturilor persoanelor active care vor intra &amp;icirc;n &amp;bdquo;pensie&amp;rdquo; sau &amp;icirc;n perioada pasiv&#259;, &amp;icirc;ntr-o societate concuren&#355;ial&#259; bine dezvoltat&#259; &#351;i monitorizat&#259; corespunz&#259;tor.&lt;br /&gt;Diferen&#355;a &amp;icirc;ntre sistemul public privat al Pilonului 2 &#351;i cel din a&#351;a-zisul Pilon 4 este c&#259; valoarea &amp;bdquo;pensiei&amp;rdquo; este stabilit&#259; de persoana &amp;icirc;n cauz&#259;, iar &amp;icirc;n func&#355;ie de aceasta se vor pl&#259;ti &amp;bdquo;contribu&#355;iile&amp;rdquo;, adic&#259; primele de asigurare. Calculul se poate face &#351;i invers, asiguratul &#351;tiind de ce sum&#259; poate dispune pentru plata ratelor, rezult&amp;acirc;nd o sum&#259; asigurat&#259; din care se va pl&#259;ti &amp;bdquo;pensia&amp;rdquo;. &lt;br /&gt;Un alt atu al sistemelor private de asigur&#259;ri cu acumulare de capital care se pot transforma &amp;icirc;n pensii (rente viagere) este, pe l&amp;acirc;ng&#259; frecven&#355;a pl&#259;&#355;ilor stabilit&#259; de comun acord cu asigur&#259;torul, &#351;i accesul la suma deja acumulat&#259; pe parcursul perioadei de asigurare. Oric&amp;acirc;nd, asiguratul poate dispune de suma deja acumulat&#259;, fie prin r&#259;scump&#259;rare total&#259; sau par&#355;ial&#259;, fie prin &amp;bdquo;&amp;icirc;mprumutarea&amp;rdquo; pe un anumit termen a unei sume din primele de asigurare achitate &#351;i cumulate p&amp;acirc;n&#259; la acel moment.&lt;br /&gt;Beneficiarul sumei asigurate &amp;ndash; a rentei viagere sau pensiei &amp;ndash; poate fi orice persoan&#259; desemnat&#259; de contractant de-a lungul contractului, pe c&amp;acirc;nd, &amp;icirc;n varianta Pilonului 2, beneficiar este doar contractantul, sau dup&#259; caz, mo&#351;tenitorii legali ai acestuia, f&#259;r&#259; posibilitatea numirii unei anume persoane.&lt;br /&gt;Pentru a reu&#351;i cotizarea &amp;icirc;n paralel la cele patru sisteme sau piloni, trebuie f&#259;cut un efort financiar destul de ridicat. Exemplul dat de o directoare de sucursal&#259; local&#259; a unei societ&#259;&#355;i de asigurare, este cel al p&amp;acirc;inii. Adic&#259;, dac&#259; suntem con&#351;tien&#355;i c&#259; puterea noastr&#259; de cump&#259;rare (consum) va fi mai mic&#259; &amp;icirc;n perioada retragerii din activitatea activ&#259;, trebuie s&#259; ne cump&#259;r&#259;m &amp;bdquo;p&amp;acirc;inea&amp;rdquo; de pe acum. Dac&#259; reu&#351;im s&#259; facem efortul de a cump&#259;ra dou&#259; p&amp;acirc;ini &amp;icirc;n loc de una, atunci vom reu&#351;i s&#259; ne asigur&#259;m acel consum de p&amp;acirc;ine atunci c&amp;acirc;nd veniturile vor sc&#259;dea sim&#355;itor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Eugen Farca&#351;iu&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;</description>
      <author>gazetadebistrita.ro</author>
      <pubDate>Thu, 02 Sep 2010 19:02:00 +0300</pubDate>
      <link>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3046-sistemul-de-pensii-de-stat-din-rom-nia-n-pragul-falimentului</link>
      <guid>http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3046-sistemul-de-pensii-de-stat-din-rom-nia-n-pragul-falimentului</guid>
    </item>
  </channel>
</rss>
